3,483 matches
-
ca răspuns al elevului la autoritatea (constrângerea) adultului. Astfel supunerea educatului poate fi pozitivă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce-i este prescris, fiindcă nu poate exista prin el însuți și fiindcă există încă în el tendința de imitație, sau negativă - în sensul că el trebuie să facă ceea ce doresc alții dacă vrea ca, la rândul lor aceștia să facă ceva ce-i place lui. În primul caz este expus a fi pedepsit, în al doilea a nu obține
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
unei singure acțiuni nu există [...] povestire" (Bremond) Acestă idee de unitate de acțiune este avansată în mai multe rânduri de către Aristotel în Poetica, și tocmai în numele ei nu se mulțumește cu ideea de unicitate a eroului (B): [...] subiectul, întrucât e imitația unei acțiuni, cată să fie imitația unei acțiuni unice și întregi, iar părțile așa fel înclinate ca prin mutarea din loc a uneia, ori prin suprimarea ei, întregul tot să rezulte schimbat ori tulburat. Căci nu poate fi socotit parte
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Bremond) Acestă idee de unitate de acțiune este avansată în mai multe rânduri de către Aristotel în Poetica, și tocmai în numele ei nu se mulțumește cu ideea de unicitate a eroului (B): [...] subiectul, întrucât e imitația unei acțiuni, cată să fie imitația unei acțiuni unice și întregi, iar părțile așa fel înclinate ca prin mutarea din loc a uneia, ori prin suprimarea ei, întregul tot să rezulte schimbat ori tulburat. Căci nu poate fi socotit parte a unui întreg ceea ce fie că
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Cât de mare ne-a fost surpriza, mie și lui Anne-Marie, cînd am fost să-l luăm de la gară! Țanțoș ca un gentleman, acest asiatic împopoțonat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că-i un personaj de carnaval. Și totuși, așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un adevărat
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
de mare ne-a fost surpriza, mie și lui Anne-Marie, cînd am fost să-l luăm de la gară! [P3]Țanțoș ca un gentleman, acest asiatic îmbrăcat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că-i un personaj de carnaval. [P4]Și totuși, așa înalt și uscățiv, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți alungiți, părea un
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
și narațiunea 3.3. Textul teatral: gen narativ sau dramatic? Încă din Antichitate, și cu precădere, în epoca clasicismului s-a făcut clar distincția între diegeză și mimesis. Acesta din urmă era conceput în sensul dialogului platonician, adică mai puțină imitație (sensul comun păstrat până în zilele noastre) și mai multă transcriere sau citare. Apar astfel opozițiile povestire vs dialog sau mod narativ vs mod dramatic, preluate și de către Gérard Genette, în Nouveaux discours du récit (1983). În această lucrare, autorul are
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conștientizare a procesului și fenomenului prin care individul ajunge de la obiecte care aparțin realității fizice sau nu, la creații simbolice, adevărate procesări culturale ale lumii. Practic, nu capacitatea imaginii de a imita viața și lumea este importantă, ci faptul că imitația pare să dobândească propria ei existență. În acest sens, Mitchell vorbește despre o dublă conștientizare a reprezentării și imaginii, care îl face pe om să oscileze între "credințe magice și scepticism și între atitudini mistice și atitudini critice"21. Cu
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
cu ceea ce este posibil"98. Pentru Husserl, imaginea trebuie privită din perspectiva fenomenului intenționalității și legată de o anumită conștiință, întrucât aceasta este cea care percepe obiectul, care există datorită procesului perceptiv. În acest sens, imaginea nu este o simplă imitație, ci o reconstrucție, care depinde de felul cum conștiința se raportează la obiecte și de valoarea originalului pe care îl reflectă. Fenomenologia imaginii husserliene presupune atât o redare a unui original, cât și o valorizare a formelor pe care acesta
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
evidențiază felul cum se construiește identitatea, având ca punct de plecare eliberarea eului de sine și primele forme ale conștiinței de sine351. În acest sens, părinții sau cei din jurul copilului sunt cei care influențează procesul identitar, la copil apărând fenomenul imitației și nevoia de a se adapta la grup. Cu toate acestea, Piaget punctează importanța proceselor de acomodare, asimilare și imitare în formarea identității, subliniind că un copil trece de la stadiul de supunere față de grup la cel de găsire a propriei
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
numiți de filosoful antic prizonieri nu pot cunoaște adevăratele idei, neavând capacitatea și pregătirea pentru a procesa adevărata lor natură, acestora rămânându-le doar reprezentarea, copiile lor proiectate pe pereții peșterii. Din punctul de vedere al lui Platon, imaginile sunt imitații, reflexii, umbre, nu au valoare de principiu și prin urmare nu pot conduce către adevărata cunoaștere. Imaginile ocupă o zonă a inteligibilului și sunt investigate de către suflet: "Pe una din subdiviziuni sufletul este nevoit să o cerceteze folosindu-se de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
obiectele imitate de către altele inferioare lor, folosindu-se de aceste imagini drept entități ce se impun opiniei cu claritate și tărie, pentru cunoașterea celorlalte realități/supraordonate"485. Avem de-a face cu un simulacru, ceea ce vedem este, de fapt, o imitație a unei lumi care, în absența unui efort de cunoaștere susținut și a unei minți exersate, ne rămâne necunoscută. În fond, Platon avertizează asupra incapacității imaginii și reprezentării de a reda în totalitate obiectul, de a-l prezenta în adevărata
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
H. Spencer și H. Taine. Pavlov definea Învățarea Într-un mod simplist, ca pe o substituire de stimuli, realizată intern prin formarea temporară a unor legaturi Între diferiți centri nervoși, și considera drept factori principali ai Învățării Întăririle aplicate subiectului, imitația și curiozitatea lui. Thorndike a formulat "legea efectului": Învățarea este o succesiune de Încercări și erori, din care subiectul reține Încercările soldate cu succese și respinge caile ce au dus la eșec. Deci, Învățarea În concepția lui Thorndike este o
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
special Diderot și d'Alembert), cît și prin diferitele atribute figurative ("temperament", "caracter", "spirit deosebit") spune P. Larousse în articolul citat anterior 4. b) consacrarea imaginației (sub-categorie specializată în forma visului și a reveriei de la Rousseau la Sénancour 5) împotriva imitației, ca facultate creatoare ("sentimentul" care domină în momentul în care [...]"), mai spune P. Larousse. Raliate unor valori precum originalitatea 6, aceste "idei literare" formează un sistem împreună cu ideile filosofico-estetice de analogie universală (ea însăși reprezentată de teoriile corespondenței și ale
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Cît de mare ne-a fost surpriza, lui Anne-Marie și mie cînd am fost să-l luăm de la gară! Țanțoș ca un gentleman, acest galben îmbrăcat în haine de alb, cu costumul său de reiat albastru, papion și pantofi din imitație de piele, ai fi spus că e vreun personaj de carnaval. Și totuși, așa înalt și slab, cu fața parcă sculptată în lemn de esență tare adus din pădurile virgine, cu ochi de tigru și pomeți înalți, părea un adevărat
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
lemn de nuc, o măsuță de toaletă și două scaune. Douăzeci de camere asemenea acesteia se aliniau de-a lungul unui coridor de pensiune, văruit în galben. Textul 3: Simplitatea și frumusețea pot caracteriza această cameră. DULAP. Structură decor furnir imitație de nuc aplicat pe plăci aglomerate. Fațadă din panouri cu muluri, din lemn exotic. Lac celulozic, patru uși, două oglinzi pe mijloc. Amenajare interioară 1/2 dulap de lenjerie, 1/2 șifonier de haine... Dimensiuni: lățime: 178 cm (exterior 189
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
separarea. Materialele componente ale acestor piese de mobilier sînt: panou din plăci aglomerate pentru corpul comodei, panopliile patului și noptiere. Picioare de 30 × 45 mm, cadrul comodei și stinghiile patului. Pe anumite elemente ale comodei și ale noptierelor, lemn stratificat, imitație de lemn placat. Capitonajul panopliilor de pat realizat cu burete de 10 mm grosime. Ne vom îndrepta atenția asupra următoarelor puncte: a) Texte imediat refuzate. De ce? b) Texte posibile. De ce? c) Care este camera bună și de ce? Comentariu: Autorii semnalează
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
M. Chiva); Toria recuperării comportamentelor "cu probleme" (M. Herbert). • Paradigma configuraționistă (gestaltistă): Teoria legilor/principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării competențelor personale
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
Teoria legilor/principiilor 'organizării (M. Wertheimer); Teoria insight-ului/gestaltului (W. Koh1er; K. Koffka) ; Teoria câmpului (K. Lewin; E. ToIman); Teoria schemelor cadru/frame-ului (F.C. Bartlett). • Paradigma psihosocială: Teoria imitației (N.E. Miller; J. Dollard); Teoria învățării observaționale a proceselor mediate de imitație (A. Bandura; F. Winnykamen) ; Teoria comportarnemelor interpersonale (R.F. Bales); Teoria atribuirii (B. Weier) ; Teoria resocializării conduitelor deviante (A.S. Makarenko); Teoria sociogenezei culturale (L.S. Vîgotski); Teoria dezvoltării competențelor personale (R. Cohn; f. Argyle); Teoria învățării prin cooperare (R.E. Slavin; N. Davidson
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
la vreunul din procese (de exemplu, memorie), dar nici procesele nu pot fi confundate cu învățarea. Învățarea este responsabilă pentru asimilarea de către subiect a experienței sociale și pentru constituirea personalității (G. Allport). În afara formelor simple, de învățare spontană (bazată pe imitație) sau latentă (rezultând din efectuarea unei activități, fără o preocupare specifică pentru învățare), în procesul de învățământ este importantă învățarea dirijată, efectuată sistematic, în conformitate cu un scop și bazată pe un program, stabilit în mod conștient. Învățământul își propune să creeze
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
de cunoștințe, deprinderi și priceperi. Pentru înțelegerea și organizarea activității de instruire, psihologia pedagogică este de o excepțională importanță. Didactica științifică pornește de la o anume concepție psihologică a învățării, ceea ce o deosebește mult de metodica empirică, bazată numai pe experiență, imitație, încercări și erori. Prin „teoria psihologică a învățării” se înțelege un sistem de afirmații științifice care definesc esența învățării, conținutul, condițiile și bazele ei, adică explică: a) în ce constă învățarea; b) cum se produce; c) de ce depinde; d) prin
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
stigmatele lui Cristos răstignit, un sfânt ce a întrupat Sfânta Evanghelie în viața sa și, odată cu trecerea anilor, este numit primul imitator perfect al lui Cristos - ceea ce Sărăcuțul nu a spus niciodată despre sine, nici nu a vorbit vreodată de imitație - iar mai apoi de alter Christus, adică un al doilea Cristos. Izvoarele care vorbesc despre Francisc, mai concis sau mai detaliat, externe sau interne Ordinului Franciscan, sunt influențate toate de această nouă situație. Unele oferă rezumate ale biografiei sale, bazate
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
drept cel mai "tragic" poet al tuturor timpurilor. Afirmația cu pricina scoate în evidență sensibilitatea mai curând psihologică decât metafizică a filozofului din Stagiria, cum și perspectiva sa istorist-evoluționistă ceea ce justifică atât privilegierea caracterului pur dramatic al tragediei (definită ca "imitație a unor oameni în acțiune"), cu toate nuanțele patosului și cu efectele speciale menite să câștige inima publicului, cât și formularea teoriei despre catharsis, termen medical desemnând "purificarea" de patimi ca efect al participării la spectacol 50. Nu întâmplător, prin
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
sine, în defavoarea caracterelor propriu-zise, catharsis-ul nu înseamnă identificarea spectatorului cu personajele (cum s-a insistat în atâtea rânduri), ci "purificarea" prin participare (cu sufletul la gură, ca să folosim o expresie populară) la acțiune și la toate celelalte expresii ale imitației, adică la ceea ce gânditorul elin numea, în fond, "tragedie". Dacă acceptăm corecția aceasta, atunci "identificarea" nu ar mai defini catharsis-ul decât cu raportare precisă la tiparul originar al tragediei, și anume la acele piese ancorate în mit și axate
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
a "conținutului" psihic) făcute să genereze, la rândul său, forma exterioară, dimensiunea estetică stricto sensu. În cazul romanului, această "formă a conținutului" e melodramatică/ psihologică par excellence, fiindcă orice reprezentare ficțională se construiește pe un tipar teatral (id est pe "imitația unei fantasme deja romanțate"), melodrama constituindu-se, după cum afirmă cercetătorii cei mai credibili, ca o "precondiție de natură semiotică a romanului"154. Nu întâmplător, analizând scrierile de tinerețe ale lui Lovinescu (nuvelele, piesa de teatru), am evidențiat predilecția sa pentru
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
Hans Robert Jauss, op. cit., p. 171. În același sens, esteticianul nuanțează ideea, sesizând o diferență semnificativă între concepțiile celor doi filozofi elini: "Dacă, după Platon, arta corupe, căci în calitate de mimesis phantasmatos creează doar o imagine înșelătoare a aparenței senzoriale, o imitație a imitației, acest defect ontologic pare să reprezinte pentru catharsis-ul aristotelic, din contra, avantajul unei experiențe estetice, propria ei interesare dezinteresată" (ibidem). 57 Vezi și comentariile lui Antoine Compagnon referitoare la teoria mimesis-ului, cu trimitere la studiile lui Northrop
Scriitorul și umbra sa. Volumul 2 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]