6,988 matches
-
baza inamovibilității care este recunoscută judecătorilor prin art. 124 alin. (1) din Constituție, ca garanție a independenței lor. În schimb, referitor la statutul procurorilor, art. 131 alin. (1) din Constituție prevede că "Procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției". Se observă, în mod clar, din formularea art. 131 alin. (1), că procurorii au un statut complet diferit de cel al judecătorilor, tocmai din cauza faptului că ei nu înfăptuiesc justiția, nu pronunța
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
de drept, drepturile și libertățile cetățenilor, fără a se erija în putere judecătorească. De asemenea, nu constituie un argument în favoarea ideii de apartenență a Ministerului Public la puterea judecătorească nici faptul că la baza activității procurorilor stau principiile legalității și imparțialității, întrucât, în mod normal, într-un stat de drept, aceste principii trebuie să stea la baza activității tuturor celorlalte autorități publice și să fie înscrise, ca atare, în statutul funcționarului public. De altfel, însăși Curtea Constituțională a stabilit, în considerentele
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
publică a cărei legitimitate este izvorâta din alegeri. Se apreciază că este lipsită de suport constituțional argumentarea că ministrul justiției, fiind un om politic și neavând calitatea de magistrat, nu ar putea să dea dispoziții procurorilor, întrucât nu ar avea imparțialitate. Dimpotrivă, art. 131 din Constituție prevede, așa cum s-a mai arătat, că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, calitatea acestuia de om politic neavând, prin urmare, nici o relevanță în
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
un om politic și neavând calitatea de magistrat, nu ar putea să dea dispoziții procurorilor, întrucât nu ar avea imparțialitate. Dimpotrivă, art. 131 din Constituție prevede, așa cum s-a mai arătat, că procurorii își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiției, calitatea acestuia de om politic neavând, prin urmare, nici o relevanță în raporturile sale cu procurorii. În sfârșit, se arată că argumentul din sesizarea grupului de deputați, în sensul că raporturile dintre ministrul
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
131 alin. (1) prevede principiul controlului ierarhic al activității procurorilor și al autorității ministrului justiției, sub care aceștia se află, ceea ce exclude ipso facto ideea independenței lor. Este adevărat că în același text se consacră principiul legalității și cel al imparțialității în activitatea procurorilor, absolut necesare, dar care nu exclud controlul ierarhic și autoritatea ministrului justiției; e) cu privire la dispozițiile cuprinse în cap. III al titlului III, se apreciază că criticile formulate de grupul de senatori - în sensul că se încalcă unitatea
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
încalcă nici un text constituțional, întrucat legea fundamentală nu cuprinde prevederi sau anumite condiții privitoare la jurământul magistraților. Explicația reformulării textului jurământului prestat de magistrați constă în faptul că angajamentul de a apăra interesele României venea în contradicție cu obligația de imparțialitate ce revine magistraților în procesele în care s-ar putea pune problema intereselor unor persoane străine în conflict cu interesele statului român sau ale altor instituții ale acestuia. De altfel, întrucât în jurământ se regăsește angajamentul magistratului de a respecta
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
interesele statului român sau ale altor instituții ale acestuia. De altfel, întrucât în jurământ se regăsește angajamentul magistratului de a respecta Constituția și legile țării, nu se poate pune problema neloialitatii sale față de țară, dar fără a se aduce atingere imparțialității de care trebuie să dea dovadă în calitatea sa de magistrat; ... g) cu privire la art. 73, se apreciază că reglementarea nu numai că nu contravine legii fundamentale, dar este în deplin acord cu această. ... Din faptul că în art. 133 din
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
în legătură cu hotărârea pronunțată; în materie penală, recursul în anulare se exercită pentru motive mai variate, uneori numai în favoarea condamnatului. Este vorba deci de apărarea unor principii fundamentale ale statului de drept, precum: aplicarea unitară a legilor, separația puterilor, independența și imparțialitatea judecătorilor, precum și de înlăturarea unor încălcări esențiale ale legii penale sau procesual penale, altfel spus, probleme de interes general. Interesele private ale părților ar putea să le determine să nu exercite căile de atac pentru îndepărtarea erorilor judecătorilor, iar interesul
DECIZIE nr. 339 din 18 iulie 1997 referitoare la constituţionalitatea Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118549_a_119878]
-
va avea următorul cuprins: "TITLUL III Ministerul Public Capitolul I Dispoziții comune Art. 30. - Ministerul Public își exercită atribuțiile prin procurori constituiți în parchete pe lângă fiecare instanța judecătorească, sub autoritatea ministrului justiției. Activitatea Ministerului Public este organizată potrivit principiilor legalității, imparțialității și al controlului ierarhic. Ministerul Public este independent în relațiile cu celelalte autorități publice și își exercită atribuțiile numai în temeiul legii și pentru asigurarea respectării acesteia. Art. 31. - Atribuțiile Ministerului Public sunt următoarele: a) efectuarea urmăririi penale în cazurile
LEGE nr. 142 din 24 iulie 1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117839_a_119168]
-
cu guvernul țării unde se află sediul său, raporturi definite prin convenție sau prin orice altă modalitate aprobată de conferința. Membrii secretariatului tehnic permanent se angajează să evite orice activitate cu caracter politic, național sau internațional, incompatibilă cu independența și imparțialitatea pe care o cer funcțiile lor sau susceptibila de a compromite neutralitatea lor față de una sau alta dintre țările membre. Conferință trebuie să aprecieze în ce măsură activitățile exterioare pot fi compatibile cu funcțiile pe care ea le încredințează membrilor secretariatului tehnic
LEGE nr. 176 din 4 noiembrie 1997 pentru aderarea României la Statutul Conferintei Ministrilor Educaţiei din statele care au în comun folosirea limbii franceze - CONFEMEN, adoptat prin Rezoluţia 94-46-01, Yaounde - iulie 1994. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/117986_a_119315]
-
textul menționat, și nici Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, în art. 31, nu condiționeaza exercitarea de către Ministerul Public a căilor de atac împotriva hotărârilor judecătorești de avizul ministrului justiției. Este firesc să fie asa, deoarece principiile legalității și imparțialității, înscrise în art. 131 alin. (1) din Constituție, care stau la baza activității procurorilor, și rolul Ministerului Public, al cărui șef este procurorul general, de reprezentant al intereselor societății, apărător al ordinii de drept și al drepturilor și libertăților cetățenilor
DECIZIE nr. 210*) din 5 iunie 1997 privind excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 330 din Codul de procedură civilă. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/118131_a_119460]
-
decizia luată în final constând în nepublicarea unui comunicat comun și ducând, desigur, la afectarea relațiilor româno-chineze pentru o vreme. Conducerea României demonstrase, încă o dată, dacă mai era nevoie, că opinase pentru neimplicarea în disputa sovieto-chineză, că dorea să mențină imparțialitatea țării și să desfășoare relații normale cu ambele mari puteri. Vizita marcase momentul desprinderii politicii interne și mai ales a celei externe de influența sovietică, după Declarația din aprilie 1964. Doresc să subliniez în aceste rânduri rolul jucat de primul-ministru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
și el, în final, un pic de confort. Nu-i este ușor. Urme încăpățânate ale vechilor idealuri îl șicanează mocnit, îl încurcă. Se străduiește, din răsputeri, să-și confecționeze alibiuri, să-și cosmetizeze portretul. Își ambalează ticăloșia ca luciditate, ca imparțialitate înțeleaptă, ca probă de „independență“. Dar, de fapt, e confuz până la nevroză. E „ticălos“ în cealaltă accepțiune pe care o are cuvântul în românește: jalnic, vrednic de milă, sărman. Oarecum comic, deși nu mai puțin periculos, e ticălosul pe bază
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ce se aflau în Moldova. Comisia de cercetare numită de guvernatorul Galiției, contele Gaisruk, și aprobată de Consiliul de Stat (Staatsrath) din Viena, avea în fruntea sa pe consilierul gubernial, contele von Castiglione. Dacă inițial s-a stabilit că, pentru imparțialitate, comisia urma să-și desfășoare ancheta la Lemberg, ulterior decizia a fost schimbată, hotărându-se ca ea să se desfășoare la Cernăuți. Consiliul de Stat din Viena a cerut comisiei să fie nepărtinitoare față de părțile aflate în conflict, urmând să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
pârât, prin aceasta nu ar fi prejudiciat fondul cercetării întreprinse 236. Doi ani mai târziu, în ianuarie 1805, baronul Vasile Balș, aflat la Viena, înainta un nou memoriu Curții imperiale, prin care se plângea de ilegalitățile comise și lipsa de imparțialitate a comisiei de cercetare, precum și de modalitatea în care se desfășura ancheta împotriva sa, cerând să i se facă dreptate ca unul ce era nevinovat 237. Pentru a-și dovedi nevinovăția, fostul căpitan al Bucovinei a apelat la sprijinul unor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
informăm pe stimatul nostru cititor că toate lecțiile ce ni s-au prezentat s-au axat, în rezumat, pe 7 principii care după opiniile unanime ale conducătorilor Crucii Roșii suedeze, exprimate public de dl. Olaf Stroh sunt: 1. umanitatea; 2. imparțialitatea; 3. neutralitatea; 4. independența; 5. caracterul benevol; 6. unitatea și 7. universalitatea. Cum eram din țări cu regimuri politice diferite cel puțin 3 delegații proveneau din zona de ocupație sovietică, cu regimuri socialiste totalitare, dar care se deosebeau, totuși, prin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tribunalele noastre, și tocmai viciile și răutățile înrădăcinate în sânul lor, sunt menite a practica justiția... Ce garanție de dreptate și adevăr, mai putem avea ?!. Judecătorul, el e singura..! interveni alt coleg. Da !.. Este adevărat.. singura garanție de dreptate și imparțialitate, rămâne persoana judecatorului.. cinstea și corectitudinea lui. Dar.. el, ca să zic așa, e „pasăre rară”.. Ne-am privit în tăcere, cu înțeles. România de azi, începu alt coleg.. este un „Copac uscat” , care și-a pierdut frunzele... cum bine a
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
de Cercetări Comune poate asigura sprijin acolo unde are experiență și facilități speciale sau chiar unice în Comunitate ori unde este însărcinat cu activități necesare pentru conturarea și realizarea politicilor Comunității și sarcinilor ce revin Comisiei în conformitate cu tratatul care solicită imparțialitatea Centrului Comun de Cercetări (de exemplu, în cazul standardizării). Centrul Comun de Cercetări își va realiza activitățile în strânsă cooperare cu comunitatea științifică și cu întreprinderile din Europa. Vor fi încurajate schimburile între Centrul Comun de Cercetări și universități, institutele
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
caracter instituțional. JRC poate asigura sprijin acolo unde are expertiză specială sau chiar unică, comunitară, sau unde i s-au încredințat activități necesare de încadrare și implementare a sarcinilor și politicilor comunitare care implică Comisia, conform tratatului, si care necesită imparțialitatea JRC. JRC va realiza activitățile sale în strânsă cooperare cu comunitatea științifică și cu întreprinderile din Europa. 3. Cotele de participare În deciziile de adoptare a programelor specifice care implementează cel de al cincilea program-cadru nu vor exista derogări de la
DECIZIE nr. 182/1999/CE din 22 decembrie 1998 (*actualizată*) cu privire la cel de al cincilea program-cadru al Comunităţii Europene pentru cercetare, dezvoltare tehnologică şi activităţi demonstrative (1998-2002). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126848_a_128177]
-
al art. 49 a fost introdus conform RECTIFICĂRII nr. 94 din 8 septembrie 1992 , publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 438 din 16 iunie 2014. Articolul 50 (1) Membrii Curții de Conturi sunt obligați: a) să își îndeplinească funcția încredințată, cu imparțialitate și cu respectarea Constituției; ... b) să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor și să nu ia poziție publică sau să dea consultații în probleme de competența Curții de Conturi; ... c) să își exprime votul afirmativ sau negativ în adoptarea actelor
LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (**republicată**)(*actualizată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127458_a_128787]
-
se considera constituit cînd noua jurați sînt față. El va putea delibera în numer de șepte. Articolul 47 Constituindu-se juriul, fie-care juratu depune și ședința public��, cu mana pe cruce, următorul jurament: "Juru că voiu îndeplini funcțiunile mele cu imparțialitate." Articolul 48 Dupe depunerea juramentului, judecătorul directoare supune juraților tabloul ofertelor și cererilor, planurile fondurilor ce se espropriaza, precumu și dovedile aduse de părți în sprijinul acestor oferte și cereri. Părțile sau împuterniciții lor vor presenta în scurt observațiunile lor
LEGE nr. 1.378 din 17 octombrie 1864 pentru Espropriatie în casu de utilitate publică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127526_a_128855]
-
unde dețin o expertiză specială sau chiar unică și facilități în cadrul Comunității ori unde au fost mandatate cu activități necesare pentru încadrarea și implementarea politicilor comunitare și a sarcinilor decurgând din obligațiile Comisiei de a respecta tratatul și care solicită imparțialitatea JRC; ținând seama că, în plus, JRC va participa, progresiv într-o abordare competitivă, în contextul consorțiilor, pentru desfășurarea activităților de cercetare și instruire; ... (15) ținând seama că raportul anual care trebuie trimis Consiliului, ca urmare a art. 7 din
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
instituțional. JRC poate oferi sprijin acolo unde deține o expertiză specială sau chiar unică și facilități în cadrul Comunității ori unde este însărcinat cu activități necesare pentru încadrarea și implementarea politicilor comunitare și sarcinilor ce revin Comisiei conform tratatului care necesită imparțialitatea JRC. JRC va desfășura activități în strânsă cooperare cu comunitatea științifică și antreprenoriala din Europa. Vor fi încurajate schimburile între JRC și universități, institute de cercetare și industrie. Alocațiile puse la dispoziție JRC constituie o sumă maximă. Suplimentar, JRC i
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
acolo unde deține o expertiză specială sau chiar unică și facilități în Comunitate sau unde este însărcinat cu activități necesare pentru formularea și implementarea politicilor Comunității Europene pentru Energie Atomică și sarcinile ce revin Comisiei în cadrul Tratatului european care solicită imparțialitatea JRC. JRC își va desfășura activitățile sale în strânsă cooperare cu comunitatea științifică și cu întreprinderile din Europa. 3. Cotele de participare În deciziile prin care se adoptă programe de cercetare și pregătire, pentru implementarea celui de al cincilea program-cadru
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]
-
cu caracter instituțional acolo unde acesta deține experiență și facilități speciale sau chiar unice în Comunitate ori unde îi sunt încredințate activitățile necesare pentru conturarea și aplicarea politicilor comunitare și sarcini ce revin Comisiei ca urmare a tratatului, ce reclamă imparțialitatea Centrului de Cercetări Comune; ținând seama că în plus el va participa în mod progresiv la o abordare competitivă, ca membru al consorțiilor, în realizarea de activități de cercetare prevăzute prin intermediul acțiunilor indirecte; (21) ținând seama că este necesar să
ORDONANŢA nr. 117 din 31 august 1999 (*actualizată*) privind adoptarea termenilor şi condiţiilor de participare a României la programele Comunităţii Europene în domeniul cercetării, dezvoltării tehnologice şi demonstratiilor şi la programele de cercetare şi activităţile de instruire. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125214_a_126543]