2,195 matches
-
intră solidar în constituirea nucleului predicațional de bază. Conjuncțiile că, să, ca...să, dacă, de și locuțiunea conjucțională cum că introduc în structura nucleului predicațional de bază propoziții-subiect care intră în nucleul predicațional cu predicate realizate prin verbe și expresii impersonale, verbe întrebuințate impersonal sau devenite impersonale, prin diateză; propoziția-subiect este expresia sintactică a „obiectului” atras în sfera predicației. În desfășurarea liniară a enunțului lingvistic, aceste propoziții-subiect - numite subiective conjuncționale de Ecat. Teodorescu 26 - urmează, în absența intervenției altor factori (stilistic
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
constituirea nucleului predicațional de bază. Conjuncțiile că, să, ca...să, dacă, de și locuțiunea conjucțională cum că introduc în structura nucleului predicațional de bază propoziții-subiect care intră în nucleul predicațional cu predicate realizate prin verbe și expresii impersonale, verbe întrebuințate impersonal sau devenite impersonale, prin diateză; propoziția-subiect este expresia sintactică a „obiectului” atras în sfera predicației. În desfășurarea liniară a enunțului lingvistic, aceste propoziții-subiect - numite subiective conjuncționale de Ecat. Teodorescu 26 - urmează, în absența intervenției altor factori (stilistic, de exemplu), predicatul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de bază. Conjuncțiile că, să, ca...să, dacă, de și locuțiunea conjucțională cum că introduc în structura nucleului predicațional de bază propoziții-subiect care intră în nucleul predicațional cu predicate realizate prin verbe și expresii impersonale, verbe întrebuințate impersonal sau devenite impersonale, prin diateză; propoziția-subiect este expresia sintactică a „obiectului” atras în sfera predicației. În desfășurarea liniară a enunțului lingvistic, aceste propoziții-subiect - numite subiective conjuncționale de Ecat. Teodorescu 26 - urmează, în absența intervenției altor factori (stilistic, de exemplu), predicatul: „...Cui putea să
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-l prețuiască cei ce au trăit împreună cu el, îl vor prețui și cei ce vor veni după el...” (T.Maiorescu) Propoziția-subiect introdusă prin pronume relative poate să constituie nucleul predicațional de bază și cu un verb sau mai ales expresie impersonală, sau devenită impersonală, dar acestea rămân nespecifice; în astfel de enunțuri, propoziția-subiect urmează predicatului: „Casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ce au trăit împreună cu el, îl vor prețui și cei ce vor veni după el...” (T.Maiorescu) Propoziția-subiect introdusă prin pronume relative poate să constituie nucleul predicațional de bază și cu un verb sau mai ales expresie impersonală, sau devenită impersonală, dar acestea rămân nespecifice; în astfel de enunțuri, propoziția-subiect urmează predicatului: „Casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de interdependență cu predicate
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de enunțuri, propoziția-subiect urmează predicatului: „Casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de interdependență cu predicate realizate prin verbe devenite, prin diateză, impersonale sau prin expresii impersonale; sub aspect semantic, propoziția subiectivă este o convertire în subiect a unui „obiect” intrat sub incidența predicației, într-un enunț desfășurat în stil indirect: „Nu s-a aflat nici până astăzi unde a dispărut.” Topica fixează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
predicatului: „Casă trebuie să fac, să se cunoască cine a venit întâi aici, în Cuțarida.” (E.Barbu) Adverbele relative introduc subiecte propoziționale care intră în relație de interdependență cu predicate realizate prin verbe devenite, prin diateză, impersonale sau prin expresii impersonale; sub aspect semantic, propoziția subiectivă este o convertire în subiect a unui „obiect” intrat sub incidența predicației, într-un enunț desfășurat în stil indirect: „Nu s-a aflat nici până astăzi unde a dispărut.” Topica fixează identitatea de subiect sau
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fi lăudat de cineva a se folosi de stilou Regent: adjectiv/adverb la ‘intensitatea superioară’ Funcția sint.: complement comparativ, Este mai fricos decât un iepure. Aleargă mai repede decât un iepure. 4. planul semantic al determinantului Determinant: verb personal verb impersonal Funcție sint.: compl. direct subiect El începe a cânta. Începe a ninge. Determinant: subst. + uman subst. - uman compl. indirect circumstanțial Merg la director. Merg la școală. 5. specificul desfășurării relației de dependență relația: dependență simplă dublă dependență Funcția sint.: atribut
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se află la diateza dinamică (sens gramatical: a achita ® a se achita etc.), complementul direct trece în complement indirect: El a îngrijit casa/copilul/florile - complement direct El s-a îngrijit de casă/de copil/de flori - complement indirect Expresiile impersonale (relative) de tipul a-l durea capul (inima etc.), conținând în structura lor un pronume personal în acuzativ, expresie a „obiectului” (de esență umană) căruia i se atribuie prin verb o stare (fizică sau psihică) și în același timp modalitatea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
esențial de natura regentului. COMPLEMENTUL INDIRECTTC "COMPLEMENTUL INDIRECT" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale) tranzitive (cu tranzitivitate directă sau indirectă): „Gândindu-se la toate acestea, muierea lui Țugurlan se hotărî să-și facă ea vreme.” (M. Preda, Moromeții, 140) • expresii impersonale: „El tace - pentru că-i e frică de cuvinte.” (L. Blaga, 93) • interjecții: „Na-vă de cheltuială, ghiavoli ce sunteți! Nici noaptea să nu mă pot hodini de incotele voastre?” (I. Creangă, 27) „Noaptea îngeri goi / Zgribulind se culcă în fân
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de „circumscriere” a acțiunii verbale: „Scriu la un roman...” (M. Preda, Viața) „N-ați auzit de-un Jian, De-un Jian, de un oltean, De un hoț de căpitan?” (Poezii populare, I, 236) • În relație cu verbe, expresii sau locuțiuni impersonale, precum a-i plăcea, a-i conveni, a i se cuveni, a-i fi frig, a-i părea bine/rău etc., complementul indirect este un complement intern. Forma lungă a pronumelui personal, pronumele nepersonal, substantivul sau propoziția prin care se
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
unor verbe tranzitive, precum a auzi, a istorisi, a povesti, a spune etc. poate primi trei limite exterioare: una este descrisă de un complement direct, iar celelalte două, de complemente indirecte: „Povestește-mi ceva despre ea.” 1 2 3 Expresiile impersonale al căror plan semantic exprimă stări psihice au, cel mai adesea, două limite: una, interioară, a „subiectului” stării, descrisă de pronumele personal (substantiv) în dativ, și o alta, exterioară, a „obiectului” în care își are „originea” starea, descrisă de conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cum rămâne în sfera generalului acțiunea verbelor cu tranzitivitate indirectă întrebuințate fără complement indirect: „Măria-sa Vasilie-Vodă și-a deșertat cupa și a părut că se gândește îndelung.” (M. Sadoveanu, 301) În absența complementului indirect extern, starea exprimată prin expresii impersonale este considerată în sine numai din perspectiva „subiectului” stării, marcat de dativul personal, fără referiri la originea ei: „Trec singur... și tare mi-e teamă...” (G. Bacovia, 206) În plan semantic, limita exterioară trasată acțiunii verbale de complementul indirect, prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pe stradele nepavate, strâmte și noroioase ce trec prin noianul de case mici și rău zidite, din care consistă partea cea mare a capitalei României.” (M. Eminescu, P.L., 26) • „subiectul” stării exprimate prin planul semantic al verbului sau expresiei verbale impersonale: „În speță omului nu-i place să întoarcă spatele la lucruri.” (C. Noica, 45) Complement indirect subînțeles tc "Complement indirect subîn]eles " Când a fost deja realizat în enunț sau dacă realizarea sa concretă poate fi dedusă din context, complementul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Sălcudeanu, 312), „Cuvântul uneori este prea sărac față de structura nervoasă, cu mult mai bogată și mai nuanțată...” (P. Sălcudeanu, 148), • adverbe: „Calea laptelui e-n vale / mai aproape decât ieri. Când era deasupra noastră / pretutindeni, nicăieri.” (L. Blaga, 258), • expresii impersonale (cu adjectivul sau adverbul la comparativ sau superlativ relativ): „E însă mult mai ușor a deosebi frunzele și roadele decât a le descrie esența, a le reduce la germenul primitiv.” (M. Eminescu, P.L., 51), • verbe: „Radu mai mult se plimbă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
alte semne lingvistice din enunț, mai ales adverbe corelative. CIRCUMSTANȚIALUL SPAȚIAL (DE SPAȚIALITATE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL SPA}IAL (DE SPA}IALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Ar trebui să tai iarba pe unde ai trecut.” (L. Blaga, 94), • expresii impersonale: „Ascultă, e mai cald aici ca-n pisc și ceață.” (T. Arghezi, 334), • adjective, mai ales când funcționează ca nume predicativ, dar și ca atribut: „Prin măhălăli mai neagră noaptea pare.” (G. Bacovia, 94) • interjecții: „Pupăza zbrr! pe o dugheană
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
TEMPORAL (DE TEMPORALITATE)" Are ca regent: • verbe (locuțiuni verbale): „Peste zi stătea cu oaspeții și mai ieșea, mai ales fără nicio treabă, prin oraș, iar serile petrecea cu prietenii adeseori până târziu, după miezul nopții.” (I. Slavici, Mara, 248) • expresii impersonale: „Mi-e frică și astăzi de el.”, • adjective (mai ales prin intermediul predicatului analitic): „Niciodată toamna nu fu mai frumoasă Sufletului nostru bucuros de moarte.” (T. Arghezi, 31) • interjecții: „Despre ziuă, când s-ațipească și el, haț! îl ie d-ei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
c-o cheiță de oțel...” (M. Eminescu, P.L., 226) CIRCUMSTANȚIALUL CONSECUTIVTC "CIRCUMSTAN}IALUL CONSECUTIV" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Au de patrie, virtute, nu vorbește liberalul, De ai crede că viața-i e curată ca cristalul?” (M. Eminescu, I, 150), • expresii impersonale: „I se făcuse așa de teamă încât a aprins toate luminile.”, • adjective (de obicei la superlativ construit cu locuțiunea adverbială așa (atât) de; cel mai adesea prin intermediul predicatului analitic din care face parte): „Rima plină e așa de grotescă încât
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
realizează. CIRCUMSTANȚIALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CAUZALITATE (CAUZAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Beau că mi s-a făcut scârbă de lumea asta.” (E. Barbu, 234), „O, cum a răgușit de bătrânețe glasul izvorului.” (L. Blaga, 89) • expresii impersonale: „Din cauza bolii, îi era frig tot timpul”, • adjective: „Erau amândoi roșii de frig, veniți după drum.” (E. Barbu, 109) * Sub aspect semantic, circumstanțialul cauzal exprimă sintactic cauza desfășurării (sau nedesfășurării) unei acțiuni: „Marile nelegiuiri ale tuturor timpurilor se comit din pricina
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
la băieți - vine pentru ca să le dea vacanță.” (I.L. Caragiale, II, 320) CIRCUMSTANȚIALUL DE CONDIȚIE (CONDIȚIONAL)TC "CIRCUMSTAN}IALUL DE CONDI}IE (CONDI}IONAL)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Dacă te revolți, faci o săritură din destin.” (O. Paler, Viața..., 92), • expresii impersonale: „Ar fi cald pe pământ și chiar bine ar fi Dacă nu ne-am simți prea străini printre noi, Dacă nu ne-am pândi zi de zi, zi de zi, Ar fi cald pe pământ, pe acest mușuroi.” (A. Păunescu
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
CIRCUMSTANȚIALUL CONCESIV (DE CONCESIE)TC "CIRCUMSTAN}IALUL CONCESIV (DE CONCESIE)" Determină: • verbe (locuțiuni verbale): „Determinismul psihologic e atât de mare, încât cu toată iluzia deosebirilor de structuri, sunt incidente de asemănare, amănunte, care te-ngheață.” (C. Petrescu, Procust, 319), • expresii impersonale: Îi era foarte frig în continuare, deși își pusese un pulovăr gros., • sintagma predicatului analitic: „De altfel, oricât ne-am zbate, orice gânduri am avea, în fața morții toți cei vii sunt artificiali.” (A. Holban, 48), • adjective: S-a întors acasă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
LIMITATIV)" În Gramatica Academiei ( inclusiv,noua ediție, din anul 2005), ca și în alte lucrări de gramatică, se folosește pentru această funcție denumirea de circumstanțial de relație. Determină: • verbe (locuțiuni verbale): Nu-și mai făcea iluzii în privința caracterului ei.”, • expresii impersonale: „Nu-i vorbă, că de greu, greu îi era, pentru că în lipsa lui n-avea cine să-i îngrijească de casă...” (I. Creangă, 167), • adjective: „Ei se arătaseră lacomi de învățătură, plăcuți la vorbă și meșteri în condei, isteți și destoinici
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
caracterizează printr-o trăsătură semantică specifică verbului, dinamismul: apariție, dispariție, studiu etc.: „Cu disparițiunea acestuia dispare ceea ce veți fi îndemnați a numi o idee fixă.” (M. Eminescu, P.L., 64) • un substantiv concentrând în conținutul său lexical planul semantic al expresiei impersonale din care face, de obicei, parte: sete, dor, frică, teamă etc.: „Și doar mă și sileam eu într-o părere, s-o fac a înțălege pe mama că pot să mă bolnăvesc de dorul ei...” (I. Creangă, 77), „...Puținii care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
1954 (pp. 633 ș.u.), acad. Iorgu Iordan întrebuințează termenul obiect (direct și indirect). 31. Ecat. Teodorescu, Complement al verbului sau auxiliar de persoană?, LR, XXVII, 1978, nr. 2, pp. 115-119 consideră pronumele personale de dativ și acuzativ din expresiile impersonale a-l durea (capul), a-i plăcea etc. auxiliare de persoană. 32. Prepoziția-morfem pe este concomitent marcă de acuzativ și indice al „genului personal” al substantivului. 33. Funcția distinctivă aparține prin excelență morfemului pe. 34. Uneori, este precedat de prepoziție
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se referă la piața de orez din Thailanda. Spre deosebire de cauciuc, calitatea orezului poate fi evaluată în momentul vânzării/cumpărării acestuia. De vreme ce calitatea este ușor de evaluat, piețele de orez sunt, în general, spații unde au loc schimburi imediate și relativ impersonale, unde informația se poate obține ușor și unde există foarte puține motive pentru formarea unei loialități între cumpărători și vânzători. În acest context, problema reputației are o importanță redusă, întrucât calitatea bunurilor schimbate poate fi analizată direct și imediat (Popkin
Rețelele sociale: teorie, metodologie şi aplicații by Marian-Gabriel Hâncean () [Corola-publishinghouse/Science/608_a_1349]