1,962 matches
-
tare apetitul pentru discuția aflată pe rol. Vă mulțumesc-mârâi de data aceasta mai vioi. Nu ai pentru ce, domnule Gerard. Ești de-al nostru...Ai avut mare noroc cu postul ăsta liber. Și să știi că nu e un post incomod, dar trebuie să ai totuși, mare, mare grijă. Regizorul făcea pauze crezând că voi întreba ceva legat de postul de administrator. Eu însă nu dădeam dovadă de niciun fel de curiozitate. Mă abțineam. Antecesorii dumitale-reia el firul - trei, câți s-
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
așa ceva și că discuțiile astea nu-și aveau nicicum rostul. Aproape că m-aș fi simțit ca un intrus, dacă d-na Paloș ar fi concretizat totuși, gândul în cuvinte. Eu eram cel mai nou în gașcă, și cel mai incomod în sensul că nu eram așa de cunoscut, oricât de bine ne înțelegeam. În acea seară pe semne, nu mai avea de gând nimeni să mai apară în vizită, iar Grig, după o tură de bancuri, unele chiar fără perdea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
fost prima mișcare pe care ar fi trebuit s-o fac: s-o invit la mine în cameră. Poate că acolo eram mai liber. Poate că nu eram așa încordat. M-aș fi descotorosit pentru totdeuna, de anumite prejudecăți, recunosc, incomode. După vreo zece minute, Iozefina se ridică fără să mă mai privească, și se furișează cu un mers rebel, afară din odaie, după care, cu toate implorările gazdei mele de a mai rămâne, pleacă. Intuiesc că ea și gazda mea
Fascinantul corn de vânătoare by Nicolae Suciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1284_a_2205]
-
apărători ai drepturilor umane exact în momentul când au lichidat drepturile indienilor lor. — Erau alte vremuri. — Dar circumstanțe identice. O națiune care și-a cucerit recent independența are nevoie să-și exploateze toate bogățiile și să se debaraseze de balastul incomod al unei încărcături umane irecuperabile... Noi, cel puțin, le dăm ocazia să se integreze în viața comună. N-o să-i lichidăm prin împușcare, nici n-o să-i închidem în rezervații... — Și cei care nu vor să se integreze? Cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
nu rechinii i-ar fi pecetluit soarta, ci misterioșii vizitatori nocturni care urcau din adâncuri. Tapú Tetuanúi observase cu ceva timp în urmă că, pe masura ce se depărtau de insule și pătrundeau în ape tot mai întunecoase, creștea numărul acestor oaspeți incomozi, mai ales in nopțile când stelele erau complet acoperite de nori. Atunci, suprafața mării părea că se umple de fantome fosforescente, care te făceau să crezi că navighezi printre spirite și demoni. Dacă agită în afara bordului un tăciune aprins, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
nu chiar natale, măcar apropiate celor unde s-au născut. Cerul făcea ce făcea și lăsa astrului de foc ochiuri printre nori ca să se strecoare spre curtea lui Ionel Ghioc și s-o încălzească aproape continuu. Așezat pe o bancă incomodă, băiatul acesta de un sfert de secol de viață, simțea o moleșeală care îl imobiliza exact la fel cum se întîmplă cu reptilele care se încarcă cu energie de la Soare. Cu ochii închiși, cu creierul total inactiv, Ionel vegeta. Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era Dana! Lumea a început să vorbească și Gelu suporta tot mai greu să stea departe de Dana în weekend-uri. Răceala pe față manifestată față de soție o făcea pe aceasta să devină irascibilă. Dana, din ce în ce mai prinsă în acest joc incomod, îl asigura pe Ionel că preferințele sale au rămas aceleași dintotdeauna, că Gelu era doar materialul didactic pe care exersa. Toată lumea înșela pe toată lumea, sau, mă rog, aproape pe toată lumea. Dar cel mai aprins era Gelu. Acesta suporta foarte greu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
al Fragmentului becului încă o dată și am închis carnețelul. M-am plimbat prin cameră câteva minute fără să văd sau să privesc cu adevărat, greoi, cu ochii împăienjeniți de somn. Erau în text lucruri la care nu mă așteptasem. Pasaje incomode, care complicau situația. M-am uitat la ceasul de la mână. Dacă voiam, îmi puteam permite jumătate de oră de somn înainte de următoarea sarcină din agendă, dar nu voiam. Munca de decodare din noaptea aceea mă făcuse să mă simt rece
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să facă patul. Apa din robinet se scurgea Într-un lavoar; un săculeț pentru burete atîrna de tăblia patului; Într-o cutie de conserve, În care fusese cîndva pastă de langustă, erau acum lame de ras uzate. Odaia era la fel de incomodă ca un lagăr de tranzit iar locatarul ei, fiind În trecere, nu dorea să schimbe nimic, nici măcar să șteargă petele de pe pereți. O valiză deschisă, plină de rufe murdare, completa acest interior sordid, lăsîndu-te să crezi că locatarul nu-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
suprarealistul nostru! Intrară Într-o cameră aproape identică, dintr-o altă clădire, unde dădură peste un individ Într-un costum de tweed, cu o mustață sură. Pleoștită, după moda epocii eduardiene. Ședea pe marginea unui scaun, Într-o poziție destul de incomodă. — Dumnealui e Arthur Rowe, pe care-l căutam, zise detectivul, punînd pe masă dosarul. Cel puțin așa pretinde. N-are nici un carnet de identitate. Spune că a fost internat Într-un sanatoriu, pentru amnezie. Iar noi sîntem fericiții muritori care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
În schimb, la categoria „Orgii regale“, cele șase soții ale lui Henric al VIII-lea au lăsat la o parte toate neînțelegerile, dând tonul unei petreceri de neuitat. Doamna de Récamier? Oh là là! Nu mă Întrebați! Sofaua aceea pare incomodă, dar nu e. Cât despre divele mai apropiate vremurilor noastre, ele prezentau un singur neajuns: din pricina drepturilor de imagine, trebuia să te mulțumești cu serviciile unor Anjelina Jolly sau Marylynn Munro. După ce acest veritabil ciclon erotic m-a redat, mai
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
în ei dacă vrei - iar Hans vrea. Pantofii ăștia lucioși ca oglinda o strepezesc pe maică‑sa până‑n vintrele de unde a ieșit cândva Hans, iar el nici măcar nu‑și dă seama de asta. Pantofii sunt la modă, dar cam incomozi. Dacă vrei să fii frumos, trebuie să suferi, îi zice Hans în glumă mamei sale. Cu atât mai mare va fi răsplata apoi, pe când acum, din păcate, sunt încă răsplătit cu un salariu destul de mic. Știi, Hans, atunci când a trebuit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
despre viață, deși am înghețat am foșnit mam topit / am scrâșnit, iar absența virgulelor aici ar putea fi citită și ca o sugestie a continuității, fără pic de răgaz, a caznelor viețuirii. Poezia surprinde, cu mijloacele-i specifice, o realitate incomodă de care poetul nu se lasă însă descumpănit, de vreme ce continuă să caute cuvântul ce exprimă adevărul, cu toate că, dorind să și spună patimile proprii, se izbește de limitele limbajului: când încerci să te exprimi pe tine / îți dai seama / de imperfecțiunea
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
literară a ajuns la urechile ei, Michael. O fi citit o cronică a unuia dintre romanele tale mult admirate și a decis că nu se poate dispensa de serviciile acestui om. Dar abia auzisem această observație, pentru că alte întrebări, clar incomode, tocmai îmi treceau prin minte. Da, dar ascultă, ți-am spus cum mi s-a oferit această slujbă. Prin femeia aceea, Alice Hastings, pe care am cunoscut-o întâmplător în tren. — Cred că vei descoperi că a fost un aranjament
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
de discutat câteva afaceri personale. Cred că ar sosit momentul să vă retrageți. — Să mă retrag? Mark arătă spre Lucila și făcu cu ochiul. Graham dădu din cap și plecă de la masă. Au urcat la etaj într-un mic dormitor incomod, în care patul era nefăcut și recent folosit. Camera era curată, dar slab luminată și neelegantă. Pe covor erau pete de sânge, care păreau a fi acolo de mult timp. De îndată ce se închise ușa, Lucila începu să se dezbrace. Păru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Abia cum, când devine tată, și încă la sfârșit de carieră profesională!... La o vârstă când cei mai mulți bărbați sunt „pe drojdie”... Ajuns cu lectura aici, observ că scriitorul îl pune pe Profesorul R., din nou, într-o situație cel puțin incomodă. Conștiința vârstei lui de „bărbat trecut” îl expune unui binecunoscut „vierme al îndoielii”: dacă nu este el tatăl? Își amintește că Teodora i-a spus chiar după primele întâlniri: dacă ar fi să mai aibă un copil, și l-ar
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
părți și care, cum declară domnul polițist, aparține unei persoane de sex femeiesc aflată ilegal într-un pom mai mult ca sigur privat, conform titlului de proprietate cu autor necunoscut. Poziția ei ca atare și față de organele ales este evident incomodă, ceea ce și explică ceea ce s-ar impune. Pe de altă parte asigurăm și pe această cale lectorii avizați că și autorul se face solidar din punct de vedere penal cu personajele de aici, produse prin clonare de propria sa persoană
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
-o în situația de a înțelege singură ce înseamnă războiul și, mai ales, traiul sub ocupația unor neprieteni. în anul 1420, satul ei a fost în mai multe rânduri invadat și prădat. Domeniul castelului din Vaucouleurs era o insulă deopotrivă incomodă și ispititoare în mijlocul zonei ocupate de englezi și de ducele de Bourgogne, ostil regelui Franței. Opt ani mai târziu, au fost incendiate biserica satului și recoltele țăranilor. Mica săteancă nu pricepea nimic din toate aceste nenorociri. îi erau de nepătruns
Tainele istoriei: mirajul legendelor by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91790_a_92336]
-
die. Cine spunea că o carte bună se scrie cu un pix ieftin? Altfel, după cum se poartă moartea asta (prea des șterg din agendă numele prietenilor muriți), n-o să mai apuc să-l termin. În loc să fac ce trebuie, urc scara incomodă a mansardei, repetînd treaptă de treaptă versul lui Blaga: "(...) păduri ce ar putea să fie, și niciodată nu vor fi; (...) păduri ce ar putea să fie, și niciodată nu vor fi; (...) păduri ce ar putea să fie, și niciodată nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de a te vedea, așteptarea ta, m-a ținut în viață. Voi trece în curând granița spre noaptea cea lungă. Și, în trecerea aceasta nu e nevoie de pașaport, dar la vamă ți se pun fel de fel de întrebări incomode. Cum ai trăit? Ce fapte te au marcat? Și câte și câte... Ina sesiză că Olga spusese cuvântul va-mă, urmat de cuvântul fap-te cu un anume înțeles, nuanțând cele două silabe ale cuvintelor. Găsi însă de cuviință să transfere
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
mod deosebit. Părea blândă și cumva minusculă, așa cum stătea acolo, În spatele acelui birou negru cu aspect amenințător și, deși nu m-a invitat să iau loc, m-am simțit destul de În largul meu Încât să mă așez pe unul dintre incomodele scaune negre din fața biroului. Abia atunci am observat că ea mă cerceta cu mare atenție și urmărea tentativele mele de a fi politicoasă și manierată, cu un aer oarecum amuzant. Condescendentă și antipatică, am decis eu, dar nu răutăcioasă. Ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
sună de trei ori, mă Întorc În baie pentru runda a doua, iar la momentul respectiv oglinda e deja aburită toată de la apa minunat de caldă - deși curgând Într-un jet cam anemic. M-am vârât În hainele strâmte și incomode și am ieșit din casă În doar douăzeci și cinci de minute - un nou record pentru mine. Și mi-au trebuit numai zece minute ca să găsesc cea mai apropiată gură de metrou, lucru pe care ar fi trebuit să Îl fac de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
inevitabil, să Îmi cunoască fiecare aspect al vieții particulare. Holul arăta cam retro, dar decent altminteri. Era construit dintr‑un soi de piatră de culoare deschisă, iar În fața lifturilor și În spatele oficiului de la intrare erau câteva bănci care păreau extrem de incomode. Apartamentul nostru era numărul 8C și avea ferestre spre sud‑vest, ceea ce, din câte auzisem, era bine. John a deschis ușa cu cheia administrației și s‑a dat la o parte cu un aer de mândrie părintească. — Iată‑l, a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
străduit să Îmi Întorc privirea În altă parte și să ies din galerie. Ilana a venit imediat după mine. — Ce tot spune? a șoptit ea și s‑a aplecat spre mine. Fotografii? E nebună? Ne‑am așezat pe o băncuță incomodă din lemn de pe un coridor Întunecos, simțind amândouă nevoia copleșitoare de a ne ascunde. — A, da. Păi, În mod normal, aș fi petrecut toată săptămâna trecută În căutarea fotografiilor oaspeților de astă seară și le‑aș fi memorat figurile ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
un adevărat labirint de hârtie imprimată: deasupra fotoliilor din piele roșie (o nuanță de roșu stacojiu pe care nu pot s-o descriu, oricum, ceva de roșu există aici), sever aliniate pe partea stângă (perspectiva din care privesc e cam incomodă; mă aflu mereu În spatele personajului, deci tot ce observ mi se Înfățișează au rebours; deasupra se află un tablou În care este pictat un cub mare, secționat perfect În mii de cubulețe, ce au, fiecare, Într-o parte, un colț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]