51,734 matches
-
care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism, care asigură ușile unui autovehicul, acestea rămânând deschise, fără ca sistemul de închidere să fie distrus sau deteriorat, ceea ce a permis inculpaților sustragerea unor bunuri aflate în interiorul acestuia. ... 135. Folosirea unui asemenea dispozitiv electronic de tip telecomandă confecționat special pentru bruierea (unde radio care copiază codul de acces al cheii electronice) prin blocarea sistemului comenzii de închidere centralizată a unui autoturism
DECIZIE nr. 7 din 29 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271516]
-
parte dintre cererile și excepțiile invocate de autor au vizat constatarea nulității relative a unor mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală, precum și critici privind neregularitatea actului de sesizare din perspectiva descrierii insuficiente a acuzației penale aduse inculpatului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că soluția legislativă cuprinsă în art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că soluția legislativă cuprinsă în art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în legătură cu data și ora efectuării actelor de urmărire penală, este neconstituțională. Totodată, autorul excepției motivează relația de contrarietate dintre art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală și dispozițiile constituționale invocate, susținând că prevederile criticate sunt neconstituționale
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
întotdeauna posibilitatea de a se solicita refacerea actului de urmărire penală. Din perspectiva procesului penal, scopul normelor procedurale nu este acela de a îngreuna cât mai mult desfășurarea urmăririi penale, fără însă a se aduce atingere dreptului la apărare al inculpatului, drept care poate fi respectat în condițiile sancționării neîncunoștințării apărătorului prin nulitatea relativă. Reține, de asemenea, că dovedirea faptului că vătămarea nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea actului pentru a putea atrage sancțiunea nulității relative nu reprezintă un
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
actului pentru a putea atrage sancțiunea nulității relative nu reprezintă un fapt negativ, absolut, viitor, fiind o condiție care ține de esența nulității relative, existentă în legislația română din anul 1937 până în prezent, nu reprezintă o sarcină excesivă a inculpatului și oferă posibilitatea inculpatului de a solicita refacerea actului, iar simpla nemulțumire a inculpatului nu constituie motiv de neconstituționalitate a normei criticate. ... 7. Totodată, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
atrage sancțiunea nulității relative nu reprezintă un fapt negativ, absolut, viitor, fiind o condiție care ține de esența nulității relative, existentă în legislația română din anul 1937 până în prezent, nu reprezintă o sarcină excesivă a inculpatului și oferă posibilitatea inculpatului de a solicita refacerea actului, iar simpla nemulțumire a inculpatului nu constituie motiv de neconstituționalitate a normei criticate. ... 7. Totodată, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, având în
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
viitor, fiind o condiție care ține de esența nulității relative, existentă în legislația română din anul 1937 până în prezent, nu reprezintă o sarcină excesivă a inculpatului și oferă posibilitatea inculpatului de a solicita refacerea actului, iar simpla nemulțumire a inculpatului nu constituie motiv de neconstituționalitate a normei criticate. ... 7. Totodată, apreciază că excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală este inadmisibilă, având în vedere că vizează interpretarea și aplicarea legii procesual penale, aspect
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
având în vedere că vizează interpretarea și aplicarea legii procesual penale, aspect care intră în atribuțiile exclusive ale instanțelor judecătorești. În concret, apreciază că autorul excepției de neconstituționalitate urmărește stabilirea unui standard minim de descriere a faptei reținute în sarcina inculpatului, care să fie respectat de Ministerul Public la întocmirea rechizitoriului. Or, pe de o parte, în cazul în care excepția ar fi considerată admisibilă, apreciază că instanța de contencios constituțional s-ar afla în imposibilitatea de a stabili un standard
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
instanța de contencios constituțional s-ar afla în imposibilitatea de a stabili un standard minim și general valabil, de exemplu, prin impunerea descrierii a cel puțin trei mișcări corporale ale autorului în săvârșirea faptei de care este acuzat, a poziției inculpatului în raport cu persoana vătămată și a distanței dintre aceștia, exprimată în centimetri sau metri, a datei și orei exacte, a descrierii mâinii folosite de inculpat, așa cum a fost criticat rechizitoriul în cursul procedurii de cameră preliminară. Pe de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
trei mișcări corporale ale autorului în săvârșirea faptei de care este acuzat, a poziției inculpatului în raport cu persoana vătămată și a distanței dintre aceștia, exprimată în centimetri sau metri, a datei și orei exacte, a descrierii mâinii folosite de inculpat, așa cum a fost criticat rechizitoriul în cursul procedurii de cameră preliminară. Pe de altă parte, chiar dacă printr-o excepție de neconstituționalitate s-ar impune standardul descrierii detaliate a acuzației, înțelesul și aplicarea acestuia constituie în final tot atributul
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
și ale art. 328 alin. (1) fraza întâi din Codul de procedură penală, care au următorul cuprins: – Art. 281 alin. (1) lit. f): „(1) Determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind: [...] f) asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. “ ; ... – Art. 282 alin. (1): „(1) Încălcarea oricăror dispoziții legale în afara celor prevăzute la art. 281 determină nulitatea actului atunci când prin nerespectarea cerinței legale s-a adus o vătămare
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
desființarea actului. “ ; ... – Art. 328 alin. (1): „(1) Rechizitoriul se limitează la fapta și persoana pentru care s-a efectuat urmărirea penală și cuprinde în mod corespunzător mențiunile prevăzute la art. 286 alin. (2), datele privitoare la fapta reținută în sarcina inculpatului și încadrarea juridică a acesteia, probele și mijloacele de probă, cheltuielile judiciare, mențiunile prevăzute la art. 330 și 331, dispoziția de trimitere în judecată, precum și alte mențiuni necesare pentru soluționarea cauzei [.. .] .“ ... ... 12. Autorul excepției de neconstituționalitate susține că normele
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
sale, respectiv dreptul la apărare. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea reține că, potrivit art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, determină întotdeauna aplicarea nulității încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. Critica autorului este formulată în sensul că soluția legislativă cuprinsă în normele precitate, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența este obligatorie. Critica autorului este formulată în sensul că soluția legislativă cuprinsă în normele precitate, care nu reglementează în categoria nulităților absolute încălcarea dispozițiilor referitoare la încunoștințarea avocatului suspectului sau inculpatului în legătură cu data și ora efectuării actelor de urmărire penală, este neconstituțională. Curtea constată că motive de neconstituționalitate identice celor formulate în prezenta cauză au fost examinate prin Decizia nr. 104 din 25 februarie 2020, publicată în Monitorul Oficial
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
nr. 386 din 13 mai 2020, excepția de neconstituționalitate fiind respinsă ca neîntemeiată. ... 14. În motivarea soluției sale, la paragrafele 19-25 ale deciziei menționate anterior, Curtea a reținut că situațiile în care este obligatorie asistența juridică a suspectului sau a inculpatului sunt reglementate de dispozițiile art. 90 din Codul de procedură penală, iar cele în care este obligatorie asistența juridică a părții civile și a părții responsabile civilmente se regăsesc în art. 93 alin. (4) și (5) din același act normativ
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
se regăsesc în art. 93 alin. (4) și (5) din același act normativ. Totodată, art. 91 alin. (1) din Codul de procedură penală instituie în sarcina organului judiciar obligația de a asigura prezența unui avocat din oficiu, dacă suspectul sau inculpatul nu și-a ales un avocat, în cazurile în care asistența juridică este obligatorie. Respectarea de către organul judiciar a acestor obligații este garantată prin art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
este obligatorie. Respectarea de către organul judiciar a acestor obligații este garantată prin art. 281 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, care sancționează cu nulitatea absolută încălcarea dispozițiilor privind asistarea de către avocat a suspectului sau a inculpatului, precum și a celorlalte părți, atunci când asistența juridică este obligatorie. Dacă încălcarea a intervenit în cursul urmăririi penale sau în procedura camerei preliminare, nulitatea se constată atât în cadrul camerei preliminare, cât și în cursul judecății, ca efect al
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
a constatat că exercitarea dreptului la apărare, consacrat de dispozițiile constituționale ale art. 24, trebuie să fie efectivă, ceea ce presupune că în anumite cazuri prezența unui apărător este elementul necesar pentru stabilirea efectivității acestui drept. Aceasta deoarece prin „asistarea“ inculpatului de către apărător se înțelege nu numai prezența fizică a acestuia, în cauzele prevăzute de lege, ci și „acordarea asistenței juridice“, deci acordarea de sfaturi inculpatului în ceea ce privește acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în proces și
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
unui apărător este elementul necesar pentru stabilirea efectivității acestui drept. Aceasta deoarece prin „asistarea“ inculpatului de către apărător se înțelege nu numai prezența fizică a acestuia, în cauzele prevăzute de lege, ci și „acordarea asistenței juridice“, deci acordarea de sfaturi inculpatului în ceea ce privește acțiunile pe care trebuie să le întreprindă în proces și exercitarea drepturilor procesuale ale acestuia. În aceste condiții, Curtea a apreciat că, prin reglementarea unui caz în care asistența juridică este obligatorie, legiuitorul a prezumat că
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
absolută atunci când și partea lipsește fără a avea un reprezentant (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 24). De asemenea, Curtea a statuat că, în cazurile în care legea impune asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului, apărarea are valoarea unei instituții de cert interes social, care funcționează atât în favoarea suspectului și a inculpatului, cât și în vederea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, în considerarea unor situații speciale ce rezultă din însăși enumerarea cuprinsă
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
precitată, paragraful 24). De asemenea, Curtea a statuat că, în cazurile în care legea impune asistența juridică obligatorie a suspectului sau a inculpatului, apărarea are valoarea unei instituții de cert interes social, care funcționează atât în favoarea suspectului și a inculpatului, cât și în vederea asigurării unei bune desfășurări a procesului penal, în considerarea unor situații speciale ce rezultă din însăși enumerarea cuprinsă în textul de lege (Decizia nr. 134 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
de lege (Decizia nr. 134 din 20 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 565 din 5 iulie 2018). Reglementarea asistenței juridice obligatorii, în cazurile prevăzute de lege, se circumscrie într-un drept al suspectului, al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente. O atare reglementare generează o obligație în sarcina organului judiciar de a analiza dacă elementele cauzei determină aplicarea dispozițiilor legislative relative la asistența juridică obligatorie, indiferent dacă persoana în
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 40). ... 16. În aceste condiții jurisprudențiale și de reglementare, Curtea a reținut că, pe de o parte, asistența juridică obligatorie implică, de principiu, obligații în sarcina organelor judiciare, corelative drepturilor suspectului, ale inculpatului, precum și ale celorlalte părți din procesul penal. Pe de altă parte, asistența juridică obligatorie presupune respectarea drepturilor apărătorului - detaliate în art. 92, 94 și 95 din cap. VII al titlului III al părții generale a Codului de procedură penală
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
drepturi însă nu se poate converti într-un caz de nulitate absolută în care producerea vătămării se află sub puterea unei prezumții legale juris et de jure. Astfel, Curtea a constatat că - în ipoteza nerespectării solicitării avocatului suspectului sau al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile sau al părții responsabile civilmente de a fi încunoștințat despre data și ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi și libertăți sau în cazul nerespectării dreptului acestuia
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
336 și 339 din Codul de procedură penală, plângere ce va fi soluționată de procurorul ierarhic superior. Cu alte cuvinte, Curtea, în acord cu jurisprudența anterior citată, constată că asistența juridică obligatorie se circumscrie într-un drept al suspectului, al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente, iar nu într-un drept al avocatului părților și subiecților procesuali principali, sancțiunea nulității absolute, care implică existența unei vătămări ce nu poate fi înlăturată în niciun mod, protejând
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]