2,126 matches
-
al lui Tolstoi, un stil al lui Wagner, un stil al lui Eminescu și așa mai departe. Stilul personal e alcătuit din proprietățile specifice, care despart o personalitate creatoare de alta și evidențierea lui se leagă în special de concepția individualismului modern. Există, mai departe, un stil colectiv epocal, care constă din totalitatea notelor comune ce apropie creațiile, dincolo de stilul individual, care le desparte. Renașterea e prin excelență epoca individualismului creator, dar peste notele specifice de la artist la artist, se pot
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
de alta și evidențierea lui se leagă în special de concepția individualismului modern. Există, mai departe, un stil colectiv epocal, care constă din totalitatea notelor comune ce apropie creațiile, dincolo de stilul individual, care le desparte. Renașterea e prin excelență epoca individualismului creator, dar peste notele specifice de la artist la artist, se pot lămuri o sumă de trăsături oarecum comune, ce ne îngăduie să vorbim de un stil al Renașterii. Deasupra acestor stiluri, există însă altele de proporții care depășesc atât personalitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
individualistă (e cazul Germaniei revoluționare de astăzi)"21. Separarea Bisericii de stat nu s-a produs și în țările ortodoxe pentru simplul motiv că Ortodoxia nu contravenea nici naționalismului liberalizant (cum o făcea catolicismul), nici naționalismului totalitar (cum o făcea individualismul protestant). Prin urmare, în statul național al liberalismului burghez, Biserica Ortodoxă Română a scăpat de pericolul separației întrucât ea nu se interpunea statului; ba mai mult chiar, Ecclesia era, în concepția statului, un instrument de poliție socială. În schimb, în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
asemenea problemă. Îndreptarul infailibil în modul de funcționare al Bisericii rămâne Predania, Tradiția Ecclesiei, firul conducător al creștinismului răsăritean și occidental. Deși caracterul sinodal este comun tuturor Bisericilor Ortodoxe, există diferențe între Ortodoxia românească și celelalte națiuni ortodoxe 3. Față de individualismul pozitiv practicat de Occident, Răsăritul Europei a gravitat în jurul unui ideal ascetic, nemodern care a fost reprezentată de Ortodoxie și care a corectat "mondenismul ciocoiesc". Din această perspectivă, Vasile Băncilă vorbește de o "reactualizare a Ortodoxiei, a spiritului ei", în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
transcendentalismul său, Ortodoxia ne contrazice salutar, prin umanitatea sa discretă, colorată și adâncă, blândă, ea ne afirmă, ne completează mângâietor; astfel, ea e pentru noi ceea ce e protestantismul pentru germani. Tot așa, catolicismul e ideal pentru francezi, fiindcă le contrazice individualismul și fiindcă le afirmă raționalismul. Înclin să cred că orice valoare mare e mare pentru cineva popor sau individ fiindcă e pentru el totodată și necesar, o contrarietate salvatoare și o afirmare creatoare, prin care respiră pozitiv ceea ce are el
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
iluminismului" (Răspunsuri la întrebarea " Ce este iluminismul!?"). Prin "modernitate" Virgil Nemoianu înțelege "un fenomen în care s-au întrepătruns următoarele caracteristici: raționalizarea, alienarea, urbanizarea și viteza (atît istorică, cît și fizică); accentul pe comunicare și informație, pe prezența imediată, pe individualism și autoinventare, pe egalizare și omogenizare; relațiile umane contractuale sau tranzacționale; presiunea utopică spre progres și altele". Între gînditorii asupra cărora s-a oprit în argumentarea prezenței elementelor de continuitate și stabilitate aflăm pe Leibniz și Vico. Leibniz (1646-1716), adevărat
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
micile întreprinderi din toate ramurile economice. Toate aveau ca temei principii solide de filosofie politică, prin care se asigurau democrației creștine statutul de adevărat "gestalt" politic al epocii moderne: "Iată cîteva dintre cele mai importante principii. Demnitatea persoanei era opusă individualismului atomizat al capitalismului liberal: ea reprezenta stîlpul de susținere în lupta pentru dreptul la viață, pentru opțiunea preferențială a săracilor și a clasei muncitoare, pentru libertățile omului, pentru toleranță, dar și pentru sprijinirea comunității și controlul judicios al pieței. Subsidiaritatea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
individul, persoana, a constituit ocazional un factor lucrativ în alte culturi, însă numai puternica afirmare dogmatică a sufletului individual, a dramei mîntuirii și luptelor sale, înfăptuită de gîndirea iudeo- creștină, a putut pune bazele unei depline acceptări, din partea societății, a individualismului, libertății și egalității. Or, ca să mai adăugăm un exemplu fundamental, înlocuirea timpului circular, recurent, cu conceptul liniar inerent istoriei originii, căderii și răscumpărării omului a fost un moment absolut critic în procesul istoric de autocunoaștere prin care a trecut omenirea
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
face totul spre a și-o perpetua, încît, spre exemplu, în dragoste, legarea de un singur individ este un efect de constrîngere exterioară, economică și morală. Cu un ochi lucid, deschis profetic, după o sarcastică trecere în revistă a "avantajelor" individualismului exacerbat în viața erotică, constată și surparea vechii Prietenii: "Lupta economică și individualizarea, tot mai accentuate, răpesc orice consistență camaraderiilor inevitabile. Negreșit, ruperea lor nu mai e o catastrofa, fiindcă dușmănia universală e atenuată și sorții de nouă și grabnică
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
să aibă, în zilele noastre, mare căutare, spre paguba cititorului autentic și a literaturii de calitate. Nici Bergson, filosoful la modă în epocă, nu scapă de săgețile otrăvite ale eseistului. Intuiționismul filosofului este ridiculizat în diverse ipostaze. Gata oricînd, prin individualismul accentuat anarhic, de a ne manifesta, de a ne considera ca izvor suprem de autoritate special coercitivă, eliminăm raționalitatea înceată a dreptului obiectiv și general obligator, în favoarea ciomagului cordial. Și o concluzie, ca un semnal de alarmă, ce ne sună
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
dintre acestea au fost activ implicate În treburile urbei și În elaborarea Planului Director de Sistematizare. „Blocul liberal― ce conducea o politică de modernizare rapidă a țării. Liberalii reușesc o modernizare economică, politică și socială conform doctrinei liberale caracterizată de: „individualismul corectat de priorități ale statului precum ideea națională, ideea democratică, ordine, proges și armonie socială― (Alexandrescu 2008:134). Modernismul liberal În artă era de factură estetică și a rămas „de obicei neutru În raport cu problemele politice ale țării: el este, cu
Polarităţile arhitecturi by Andreea Daniela Radu (Udrea) () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92983]
-
furniza răspunsuri la chestiunile esențiale asupra originii reprezentărilor sociale, a formelor de bază ale gândirii colective sau sociale. Elaborată științific, themata pătrunde, curând, în gândirea comună. Unele themata sunt adânc "îngropate" în individ și implicate cultural, formând ontologia sensului comun. Individualismul european modern, de exemplu, a cunoscut o asemenea evoluție, construindu-se dintr-o asemenea themata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și post-totalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, de comunicare și de disciplină. Pentru a
Prelegeri academice by ADRIAN NECULAU () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92371]
-
realizează sub îndrumarea moderatorului celor două grupuri, care va întocmi lista finală a soluțiilor Prin abordarea acestei tehnici, fiecare grup de creație va genera 18 soluții în 30 min. din care se aleg cele mai viabile: 1. mutarea accentului pe individualism în locul colectivismului ca mod de gândire și organizare a muncii 2. obiectivul de bază pentru viitor al elevilor este obținerea de profit rapid și cu eforturi cât mai mici 3. manifestarea nevoii de recunoaștere reală a valorii individuale în raport cu ceilalți
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Rodica SFÂRLOS, Lenuţa HAMZA () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93144]
-
înțelesurile împărtășite de angajații maltratați despre ceea ce înseamnă să fii într-o relație de muncă injustă. Elementele caracteristice ale acestei culturi sunt: intensificarea controlului și a supravegherii, suprimarea conflictului, valorizarea relațiilor de muncă în detrimentul relațiilor umane și accentuarea producției prin individualism competitiv 15. În plan structural, această cultură este corelată cu ierarhii ambigue ale autorității, centralizare înaltă și formalizare scăzută. În plan procedural, această cultură este corelată cu un stil autoritarist de management, o comunicare minimă, o evaluare superficială a performanței
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
aceasta ar trebui să-și derive suveranitatea dintr-o legitimare non religioasă sau non metafizică, să asigure funcționarea unui stat pluralist fără ajutorul unei legitimări metafizice și să evite destrămarea solidarității prin dezvoltarea statului liberal, ceea ce ar crea bunăstare și individualism. Habermas consideră că, în cazul statului liberal, puterea este constituită de Constituție, dreptul este cel care deopotrivă legitimează și constituie puterea, nu doar legitimează sau îmblânzește o putere existentă, așa cum se întâmplă în cazul regimurilor politice a căror legitimitate vine
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
începutul anilor '90, The Etichs of Authenticity 25. Taylor încearcă să găsească o soluție pentru incompatibilitatea dintre nevoia de afirmare a individului și exigențele de coeziune ale societății, pornind de la trei angoase ale omului contemporan. Prima este o consecință a individualismului, a afirmării individului prin eliberarea de "marele lanț al ființei" care-l lega pe om de tot ceea ce-l înconjoară. Această eliberare i-a adus, însă, omului o nouă condiționare: rupt de cosmos, omului i s-a îngustat orizontul și
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
era determinată de idealul moral al autenticității și că afirmarea individului, dacă rămâne consecventă cu opțiunile care au generat-o, include deschiderea către cosmos și către natură în însăși identitatea individuală. Unul dintre motivele devierii autenticității spre egoism este că individualismul a apărut la europenii educați ai secolului al XVIII-lea, ca o reacție la organizarea ierarhică și de castă din Evul Mediu. Tocmai de aceea, teoreticienii individualismului imaginează forme de organizare politică în care se pune accent pe solidaritate. Însă
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
în însăși identitatea individuală. Unul dintre motivele devierii autenticității spre egoism este că individualismul a apărut la europenii educați ai secolului al XVIII-lea, ca o reacție la organizarea ierarhică și de castă din Evul Mediu. Tocmai de aceea, teoreticienii individualismului imaginează forme de organizare politică în care se pune accent pe solidaritate. Însă, pe măsură ce individualismul se generalizează, preocuparea pentru solidaritate este tot mai mică, iar individul resimte exigențele solidarității ca pe niște limitări. Cultura autenticității este generată de un ideal
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
apărut la europenii educați ai secolului al XVIII-lea, ca o reacție la organizarea ierarhică și de castă din Evul Mediu. Tocmai de aceea, teoreticienii individualismului imaginează forme de organizare politică în care se pune accent pe solidaritate. Însă, pe măsură ce individualismul se generalizează, preocuparea pentru solidaritate este tot mai mică, iar individul resimte exigențele solidarității ca pe niște limitări. Cultura autenticității este generată de un ideal bun, deviat acum spre un egoism care-i face pe mulți să-l critice. Această
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
luptă continuă, aceasta este deopotrivă provocarea și soluția, energia tensiunii poate să meargă înspre această luptă. De fapt, libertatea, principalul câștig al acestei perioade, implică faptul că întotdeauna poți alege greșit, cea mai bună dintre stări este o luptă continuă. Individualismul exagerat, domnia rațiunii instrumentale, atomizarea societății și supunerea individului față de statul-leviatan sunt riscurile modernității noastre și nicio metodă nu ne ferește de ele, doar conștientizarea că sunt un drum periculos, chiar dacă ademenitor ajută la evitarea lor. Pentru incompatibilitatea dintre nevoia
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
fundamentelor pre-politice ale lui și ale comunității, către întemeierea solidarității în contingență și preferințele individului (considerate singurul suport real), spre hedonismul consumist (în lipsa unor valori general acceptate) sau la asumarea identității tensionate între cei doi poli ai identității individului contemporan (individualismul și exigențele comunității). Fiecare dintre aceste răspunsuri are avantajele și dezavantajele lui și reprezintă cel mult o parte a unui răspuns inevitabil mai complex. Principiul solidarității comunității este o problemă comună religiei și științei, cele două mari surse ale individului
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
Structura revoluțiilor științifice, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1976. INSCOP Research, " În ce cred românii", http://www.inscop.ro/aprilie- 2013-in-ce-cred-romanii/, publicat la 19.04.2013, accesat la 15.04.2015. Lipovetsky, Gilles, L'ère du vide. Essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1993. Lipovetsky, Gilles, Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de consum, traducere de Mihai Ungureanu, Polirom, Iași, 2007. Rorty, Richard, Contingență, ironie, solidaritate, traducere de Corina Sorana Ștefanov, Editura All, București, 1998. și Gianni Vattimo, Viitorul religiei, traducere
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
pot fi încercate experimente utopice, pot fi trăite diferite stiluri de viață și pot fi urmate individual sau colectiv, concepții alternative asupra binelui"5. Ceea ce trebuie realizat, consideră autorul, este statul minimal cel glorificat pe filiera politicilor laissez-faire și ale individualismului. Nozick nu caută utopia sau calea de acces către ea pentru că, așa după cum consideră Leibniz, ne aflăm dintotdeauna în Utopia, trăind în cea mai bună dintre lumile posibile sau, cel puțin, putem insera în lume atopia noastră, utopia interioară, deschiderea
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
ce-și doresc, atunci este necesară justificarea inegalității în raport cu meritul și cu diferențele naturale dintre oameni. În acest sens, legislatorul are rolul fundamental de a educa oamenii în raport cu virtutea, și de a asigura binele cetății prin asocierea virtuții cu fericirea. Individualismul modern nu mai condiționează binele statului de asocierea fericirii cu virtutea. Problema fundamentală a politicii moderne este de a legitima fie suveranitatea, fie rezistența, iar justificarea inegalității rămâne o condiție esențială a loialității cetățeanului. Toate filosofiile politice de după Hobbes s-
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
p. 296. 23 Daniela Sorea, "Two Particular Expressions of Neo-Paganism", în Bulletin of the Transilvania University of Brasov, Series VII: Social Sciences and Law, nr. 1, 2013, pp. 29-40. 24 Vezi Gilles Lipovetsky, L'ère du vide - essais sur l'individualisme contemporain, Gallimard, Paris, 1993. 25 Vezi Charles Taylor, Etica autenticității, Idea Design & Print, Cluj- Napoca, 2006. 26 "Prin "raționalitate instrumentală" înțeleg acea raționalitate de care uzăm pentru a calcula folosirea cât mai eficientă a mijloacelor, în vederea atingerii unui scop. Eficiența
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]