5,207 matches
-
atât de rar al sensibilității religioase prin faptul că n-o putem gândi decât în clipele neutre. Fără "călduri" nu depășim câmpul percepției, adică nu vedem nimic. Ochii servesc pe Dumnezeu numai când nu disting obiectele; absolutul se teme de individualizare. Intensificarea nu importă cărei senzații este semn de religiozitate. Un dezgust maxim ne dezvăluie Răul (calea negativă spre Dumnezeu). Viciul e mai aproape de absolut decât un instinct nefalsificat, deoarece participarea la divin este posibilă în măsura în care nu mai sîntem natură. Un
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
ce ne-o acordăm. De nu ne-am pune piedică, de câte ori fiece clipă n-ar fi altceva decât o supraviețuire! Nu se întîmplă de multe ori să rămânem noi înșine doar prin ideea limitelor noastre? O biată amintire a unei individualizări trecute, o zdreanță a propriei individuații... Ca și cum am fi un obiect ce-și caută un nume într-o natură fără identitate. - Omul e făcut - ca toate vietățile - pe măsura unor anumite senzații. Or, se întîmplă ca ele să nu-și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
iar nu numai pe patul de moarte. Povara viețuirii e suportabilă când te apasă până la înăbușire. Suferința nu e dulce decât sub forma chinului. Priveghindu-ți nimicnicia, eul se volatilizează cu aburii dezolării. Și atunci ce mai rămâne din întîmplarea individualizării tale? O substanță de amărăciune, răspândită într-o țeastă de drac părăsit. Mâhnirea este veghea la nivelul unei inimi de diavol. Nevoia apăsătoare de a te ruga și neputința de a te adresa totuși cuiva... Și apoi cealaltă nevoie: de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
durabilă și intensă. În iubirea împlinită - cu toate vulgaritățile inerente - trăim aspirația spre alte lumi ca o distracție, ca un pretext. Și atunci cum ar deveni muzica, mistica sau poezia substanță a vieții? Saltul din lume presupune un exces de individualizare. Tot așa, orice voluptate care înlocuiește iubirea directă, legală și obligatorie a genului uman. Nu se poate concepe forță fără boală. Nu în zadar oamenii cei mai primejdioși sânt acei a căror sănătate e atinsă. Istoria e mânată de oameni
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
timpul prin nu mai știu ce inimă. Ceea ce face păcatul superior virtuții este un plus de suferință și de singurătate, pe care nu-l întîlnim în "conștiința împăcată" și nici în "fapta bună". În sine, el e un act de individualizare, prin care te separi de ceva: de un om, de oameni sau de tot. A fi singur e o stare difuză de păcătuire. Din ea izvorăște nevoia de Dumnezeu, din frica de sine însuși. Virtuțile nu servesc cerul. După ce-
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
înaintează până în centrul substanțial al subiectivității, depășind toate formele sociale care o îmbracă pe aceasta. Odată depășit și acel centru, interiorizarea progresivă și paroxistică descoperă o regiune unde viața se îmbină cu moartea, unde omul nu s-a desprins prin individualizare de sursele primare ale existenței și unde ritmul nebun și demonic al lumii activează în deplina lui iraționalitate. Pentru un depresiv, senzația imanenței morții în viață adaugă un plus de intensitate depresiunii și creează o atmosferă de continuă insatisfacție și
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
al individuației, o interiorizare dureroasă și singulară pe culmi, o izolare a omului în lume. Toate stările rezultate dintr-o rupere a contactului normal cu lumea și care te duc înspre culmile singurătății individuale intensifică fenomenul individuației, determină până la paroxism individualizarea omului în lume. Grația omului nu duce la paroxismul individuației, ci la un sentiment armonic de împlinire naivă, în care ființa niciodată nu ajunge la un sentiment al singurătății și al izolării. Și formal grația refuză singurătatea, căci mișcările de
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
cu sensibilitate magică. Pentru magie nu există boli, sau, dacă există, viziunea magică le concepe în așa măsură remediabile, încît caracterul lor de ireductibilitate dispare. Optimismul magic vede totul sub raporturi de echivalență, de aceea, pentru el, orice încercare de individualizare a bolii și de aplicare a unui tratament specific este iluzorie. Magia contestă și neagă tot ceea ce e negativitate în viață, tot ceea ce e esență demonică în dialectica vieții. A avea sensibilitate magică înseamnă a nu pricepe nimic din marile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
direcțiune sau alta. Un centru substanțial răspândește în toate obiectivațiunile un conținut relativ omogen. Căci acesta e sensul stilului: de a depăși eterogenul prin imprimarea unui caracter specific, de a demarca în dinamica firii o barieră care să asigure o individualizare pronunțată. Ierarhizarea conținuturilor existenței derivă din această individualizare, din această prevalență a unei direcții sau alteia, din specificarea operată în multiplicitatea firii, din stabilirea unei forme. Forma însă presupune un anumit grad de armonie realizat în existență, chiar când acesta
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
toate obiectivațiunile un conținut relativ omogen. Căci acesta e sensul stilului: de a depăși eterogenul prin imprimarea unui caracter specific, de a demarca în dinamica firii o barieră care să asigure o individualizare pronunțată. Ierarhizarea conținuturilor existenței derivă din această individualizare, din această prevalență a unei direcții sau alteia, din specificarea operată în multiplicitatea firii, din stabilirea unei forme. Forma însă presupune un anumit grad de armonie realizat în existență, chiar când acesta prezintă un caracter exterior, întrucît în acest domeniu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
atare, peste ea îi creează devenirea un sens, în sine ea nu ascunde nici o adâncime. Afirmarea popoarelor istoricește tinere trebuie să afecteze forma exterioară a barbariei, dar explozia debordantă de energie - să ascundă cultul germinal al unei idei, pasiunea de individualizare printr-un sens spiritual. Altcum, aurora lor nu este demnă de decadența altora. CAP. III Golurile psihologice și istorice ale României I Dacă s-ar putea dovedi că posibilitățile sufletești ale românului nu întrec cele arătate în trecut și că
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
Renașterii depășește dimensiunile reale, precum iarăși s-ar putea să nu înțelegem decât fragmentar complexul sufletesc al omului medieval. Interpretările moderne au făcut din Renaștere o lume. Ce e drept, ea este o epocă incomparabil individualizată; numai că, datorită acestei individualizări, ea nu a putut fi atât de cuprinzătoare pe cât se spune. Ne-am obișnuit a atribui Renașterii și consecințele ei îndepărtate sau apropiate. Tot ceea ce în baroc sau în romantică este derivare tardivă din Renaștere atribuim acesteia. Reflexele istorice îndepărtate
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
nuanțare în substanță. Turcia a fost o mare putere; Franța a fost totdeauna o mare cultură. Imperialismul, ca fenomen creator, este un atribut al culturilor mari. Sub formă sterilă, el este totdeauna o dimensiune a marilor puteri. Încetând hegemonia turcească, individualizarea politică a popoarelor balcanice a dus la o fragmentare a cărei continuare nu mai are nici un sens. Despre o refacere a Turciei, ar fi o crimă să vorbim. Să ne gândim însă numai la ce a reprezentat Constantinopolul pentru această
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
des autorités compétentes pour solutionner les sollicitations. Les périodes de la détention et de l'arrêt preventif sont inclues dans la fraction de la peine exécutée. 1. Noțiune și caracterizare. Liberarea condiționată este definită în doctrină 1, ca fiind un mijloc de individualizare administrativă a executării pedepselor privative de libertate (Dongoroz, Pradel, Desportes, Le Gunehec) și, totodată, un mod de executare a unei părți din aceste pedepse. Dispozițiile legale în temeiul cărora se execută pedepsele privative de libertate și se realizează individualizarea acestei
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de individualizare administrativă a executării pedepselor privative de libertate (Dongoroz, Pradel, Desportes, Le Gunehec) și, totodată, un mod de executare a unei părți din aceste pedepse. Dispozițiile legale în temeiul cărora se execută pedepsele privative de libertate și se realizează individualizarea acestei executări sunt prevăzute în Codul penal și în Legea nr.275/2006 privind executarea pedepselor și a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal. Potrivit reglementărilor cuprinse în aceste două acte normative, regimul de executare a pedepselor
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberarea condiționată este o instituție complementară a executării pedepsei, fiind socotită, într-o anumită măsură, o continuare a executării pedepsei, însă cu executarea în libertate (I. Oancea); o instituție complementară regimului executării pedepsei în penitenciare și, totodată, un mijloc de individualizare a executării pedepselor privative de libertate (Basarab) sau o măsură de politică penală importantă pentru realizarea scopului pedepsei, concepută ca un stimulent pentru condamnații care dau dovadă de îndreptare, fiind destinată să grăbească procesul de reeducare și de reinserție socială
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pe care trebuie să-l dovedească cel condamnat în intervalul de timp cuprins între momentul punerii în libertate și până la terminarea duratei pedepsei. Liberarea condiționată este considerată într-o concepție unanimă ca fiind un mijloc legal cu ajutorul căruia este posibilă individualizarea pedepsei în cursul executării în măsura în care, condițiile prevăzute de lege fiind îndeplinite, se poate prezuma că scopul pedepsei poate fi atins în raport cu anumiți condamnați și fără executarea integrală și efectivă a pedepsei. Cu privire la natura juridică a liberării condiționate, respectiv dacă aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în măsura în care, condițiile prevăzute de lege fiind îndeplinite, se poate prezuma că scopul pedepsei poate fi atins în raport cu anumiți condamnați și fără executarea integrală și efectivă a pedepsei. Cu privire la natura juridică a liberării condiționate, respectiv dacă aceasta constituie un mijloc de individualizare judiciară sau administrativă a pedepsei, în literatura de specialitate există opinii diferite. Argumentele care pot fi invocate pentru a susține un punct devedere sau altul privesc cadrul legal în care funcționează instituția liberării condiționate, autoritățile implicate în funcționarea acesteia și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care funcționează instituția liberării condiționate, autoritățile implicate în funcționarea acesteia și competențele ce le sunt conferite, procedura de cerere și de acordare a liberării condiționate ș.a. Indiferent de opinia pentru care am opta, liberarea condiționată apare ca un mijloc de individualizare, de adaptare a pedepsei în cursul executării acesteia, deci post judicium (S.Kahane)2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
2. Datorită faptului că pedepsele privative de libertate din a căror executare condamnatul poate fi liberat condiționat se execută în penitenciare, apare evident că rolul acestora în funcționarea instituției este deosebit de important. Punctul de vedere al administrației penitenciarului (Comisia de individualizare a executării pedepselor) trebuie obligatoriu exprimat și consemnat în scris (proces-verbal), atât în cazul în care liberarea condiționată este propusă, cât și în cazul în care liberarea este cerută direct de către cel condamnat. În ambele situații, aprecierile cuprinse în procesul-verbal
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
mai în măsură să facă evaluări în cunoștință de cauză cu privire la îndeplinirea condițiilor prevăzute de lege3 și să formuleze, totodată, un prognostic cu privire la îndreptarea, resocializarea condamnatului care urmează a fi pus în libertate înainte de executarea integrală a pedepsei. Comisia de individualizare a pedepsei, chiar dacă la lucrările acesteia participă și un judecător (judecătorul delegat cu executarea pedepselor), rămâne, prin natura sa, o autoritate administrativă. Din perspectiva celor menționate pe scurt, liberarea condiționată ar putea fi considerată ca un mijloc administrativ de individualizare
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
individualizare a pedepsei, chiar dacă la lucrările acesteia participă și un judecător (judecătorul delegat cu executarea pedepselor), rămâne, prin natura sa, o autoritate administrativă. Din perspectiva celor menționate pe scurt, liberarea condiționată ar putea fi considerată ca un mijloc administrativ de individualizare a pedepselor privative de libertate. În realitate, liberarea condiționată este, așa cum s-a observat, un mijloc judiciar de individualizare a pedepsei în cursul executării acesteia (S.Kahane, I.Retca ș.a.). Principalele argumente pe care se întemeiază acest punct de vedere
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sa, o autoritate administrativă. Din perspectiva celor menționate pe scurt, liberarea condiționată ar putea fi considerată ca un mijloc administrativ de individualizare a pedepselor privative de libertate. În realitate, liberarea condiționată este, așa cum s-a observat, un mijloc judiciar de individualizare a pedepsei în cursul executării acesteia (S.Kahane, I.Retca ș.a.). Principalele argumente pe care se întemeiază acest punct de vedere sunt următoarele: în primul rând, este de observat că, atât în raportul cu reglementările în vigoare, cât și în raport cu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
pedeapsa din a cărei executare ar urma să se producă liberarea. Orice schimbare, modificare a acestei pedepse, antrenează în condițiile prevăzute de lege și reevaluarea hotărârii ce privește liberarea condiționată. Sistemul judiciar instituit în dreptul penal românesc în materia executării și individualizării pedepsei privative de libertate, inclusiv pe cale liberării condiționate, este întărit ca urmare a modificărilor operate în actele normative care fixează regimul de executare al pedepselor (Legea nr.275/2006 și Regulamentul de aplicare a acesteia). Aceste modificări au înființat printre
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
în acest fel se asigură realizarea funcției de intimidare a pedepsei, funcție care este condiționată printre altele și de certitudinea pedepsei. Durata relativ mare a perioadei de siguranță constituie, potrivit unor opinii exprimate în droctrina franceză, un obstacol în calea individualizării pedepselor în curs de executare (Desportes, Le Gunehec). Legislația franceză distinge între perioada de siguranță prevăzută de lege (la période de sûreté de plein droit)6, care este obligatorie pe durata și în cazurile expres prevăzute de lege și perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]