5,610 matches
-
lansarea colectivizării* pământurilor, este semnalul celei de-a doua revoluții. Aceasta va fi punctul de pornire către societatea comunistă denumită stalinistă. Stalin și noua societate comunistă Societatea stalinistă se construiește într-o dinamică a violenței care conjugă simultan colectivizarea și industrializarea*, aduse de teroarea* de masă care se abate asupra a numeroase grupuri sociale. Cele circa 20 de milioane de exploatări țărănești de dinainte de 1929 sunt transformate în 240 000 de colhozuri, ceea ce răstoarnă ordinea tradițională, prin ruperea echilibrelor rurale, și
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Europa de Est, viziunea asupra schimbării sociale se inspiră din belșug din anii 1930 sovietici, chiar dacă teroarea este aici mai puțin masivă, iar numărul victimelor și al celor internați în lagărele de concentrare, mai puțin consistent. Cu toate acestea, dinamicile colectivizării și industrializării puse în aplicare urmăresc același obiectiv: crearea unei societăți radical noi, care să aibă în centrul său muncitorul, de preferință calificat, iar în vârf, conducătorul comunist de origine muncitorească. Sectoare industriale, orașe, linii de transport, un întreg mod de viață
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
și spre a relansa proiectul comunist. Pentru a transforma URSS în putere militară capabilă să se apere și, deopotrivă, să ducă comunismul dincolo de frontierele sale, Stalin decide, în 1928, să lanseze planul cincinal* de dezvoltare accelerată a industriei grele (vezi industrializare*), în scopul de a crea un complex militaro-industrial pe măsura ambițiilor sale geopolitice. Cum finanțarea acestui plan necesita un aport considerabil de valută, el lansează, la sfârșitul lui 1929, colectivizarea* lumii satelor, care îi va permite să pompeze masiv recoltele
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
disciplina muncii și propaganda* pentru creșterea productivității. Dintr-un organ de apărare a salariaților, ele devin instrumentul oficial al încadrării acestora. în timp ce puterea se confruntă, în anii 1920, cu o rezistență muncitorească tenace, Stalin* impune măsuri radicale în cadrul planului de industrializare*: după ce a reintrodus salariul în funcție de numărul de piese - deja denunțat de Marx* ca metoda de exploatare cea mai atroce -, el îl demite din funcție pe președintele Consiliului Central al Sindicatelor, mai degrabă favorabil revendicărilor muncitorilor, Mihail Tomski, care se va
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
cu raporturile sociale. Cea mai înaltă dezvoltare tehnică nu este, deci, compatibilă decât cu raporturile sociale cele mai „avansate”. Lenin reamintește această legătură, afirmând: comunismul înseamnă „sovietele plus electrificarea”. Dacă Stalin* dă un formidabil impuls dezvoltării institutelor tehnice, care însoțește industrializarea* accelerată, în același timp el îi persecută pe specialiștii în fizică nucleară și nu va putea duce la bun sfârșit fabricarea primei bombe atomice sovietice decât grație spionajului*. Superioritate tehnică și politică a socialismului începând din 1957, URSS înregistrează succese
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
aspru pedepsite; în Ucraina, Transcaucazia și Asia Centrală, cadrele partidului comunist, acuzate de deviație naționalistă, fac obiectul unor epurări* vizând să le substituie cadre de origină rusă. La rusificarea cadrelor de conducere se adaugă rusificarea spațiului sovietic: că e vorba de industrializare, de crearea a noi orașe în Transcaucazia, Asia Centrală sau Extremul Orient, ori chiar de marile foamete* din 1932-1933 sau 1947, puterea profită de ele pentru a recurge la o mână de lucru rusă, care modifică echilibrele demografice anterioare - rușii nu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
romanele utopice sunt recentrate pe modelul bolșevic, spre a servi de referință unică partidelor comuniste din lumea întreagă, și având, ca axă fondatoare, colectivizarea* și planul cincinal*. Dacă primul plan cincinal este cel mai puțin rentabil din întreaga istorie a industrializării*, trebuie să i se recunoască un succes total din punctul de vedere al propagandei. Vizitarea marilor șantiere - orașe, baraje, canale, uzine, ferme-model -, asociată cu cea a „satelor Potemkin”, confecționate de la zero pentru practicanții turismului revoluționar*, reprezintă ocazia unei grandioase „utopizări
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
centrale ale orașelor dispun de iluminat urban. în 1938, Stalingradul nu cunoaște sistemul de canalizare. Liubertsî, în regiunea moscovită, nu numără decât o singură baie publică pentru 65 000 de locuitori. Lansarea primului plan cincinal*, în 1928, are ca obiectiv industrializarea* în marș forțat, în detrimentul producției de bunuri de consum. La nivelul aprovizionării cu produse de bază, abandonarea NEP* antrenează suprimarea sectorului privat, a meșteșugăritului și închiderea prăvăliilor. Colectivizarea* provoacă o dezorganizare profundă a producției agricole, antrenând foamete în satele ucrainene
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Octombrie” grup conducător grupul Octombrie GRU Grünen GUE/NGL război război civil războiul din Coreea războiul din Spania războiul din Rif Războiul Rece Gomindan H Nagorno karabah omul nou HVA I ICT ideologie insulele Kurile insulele Solovki Independent Labor Party industrializare Industrial workers of the World informare/dezinformare inguși INO Institutul Antimarxist Institutul Memoriei Naționale Institutul pentru Cercetarea Crimelor Comunismului Institul Marx-Engels insurecția din Varșovia Intelligence Service Internaționala Comunistă (Komintern) Internaționala Comunistă a Tineretului (vezi ICT) Internaționala Rezistenței Internaționala Muncitoare Socialistă
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ziarul The Economist din Londra lega puterea lor de forța economică americană, spunând: În orice comparație a resurselor potențiale deținute de marile puteri, Statele Unite, chiar și înainte de războiul lui Hitler, depășeau de la distanță orice altă națiune din lume în ceea ce privește nivelul industrializării, resursele, standardele de viață, după orice indice al producției și consumului. Iar războiul, care a dublat venitul național american, în timp ce fie a ruinat, fie a slăbit serios orice altă mare putere, a înălțat enorm poziția SUA față de semenele lor. La
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
progrese tehnologice asupra geografiei teritoriului rus? În ce măsură au redus acești factori funcția protectoare a vastelor câmpii ale statului respectiv? și, în acest context, care a fost rolul protector al Canalului Mânecii pentru Marea Britanie de-a lungul istoriei sale? Ce va însemna industrializarea Braziliei, Chinei și Indiei pentru puterea lor militară? Care este importanța relativă a armatei, flotei și forței aeriene americane, ținând cont de schimbările tehnologiei de război? Care va fi impactul ratei anticipate de creștere a populației americane în următoarele două
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
în atitudinea noastră față de țările Americii Latine de a presupune că superioritatea incontestabilă a colosului din nord, existentă încă din vremea în care națiunile emisferei vestice și-au câștigat independența, este aproape o lege a naturii pe care tendințele demografice, industrializarea și progresele politice și militare o pot modifica, dar nu în mod esențial. La fel, deoarece de secole istoria lumii a fost scrisă de albi, în timp ce populațiile de culoare au constituit obiectul său, este dificil pentru toată lumea să-și imagineze
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
îl au în îmbunătățirea condițiilor de viață, a condițiilor climatice și edafice din centrele populate iar în ultimul timp, mai ales pentru efectul important al acestora în lupta împotriva poluării, în special în centrele urbanistice sau industriale. Ritmul rapid al industrializării, lupta permanentă pentru procurarea de materii prime, de cele mai multe ori prin extracții din subsol, modifică pe zi ce trece peisajele și chiar conformația generală a unor regiuni. Astfel, într-un ritm rapid și uneori ireversibil, natura este modificată de acțiunea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
lucrător „Toată lumea este la fel” „Indivizii pot fi clasificați pe mari categorii” „Fiecare persoană este diferită în felul său” Soluții identice pentru toți Modele de soluții în funcție de caz Soluție pe măsură unică pentru fiecare persoană, în interiorul unui sistem complex Epoca Industrializare TAYLOR Mișcare a relațiilor umane MASLOW, HERZBERG etc. Gândire sistemică și viziune globală MANAGEMENT INTUITIV Motorul motivației Teamă/speranță Avantaje materiale sau financiare Ascultarea salariaților Adaptarea posturilor Recunoaștere a contribuției Posibilitate de exprimare și realizare personală Motivație intrinsecă Tabelul 15
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
incumbă situații stresante, toate situațiile de muncă generează implicit în mod potențial conflicte, care la rândul lor, prin degenerare, pot conduce la riscuri crescute de mobbing. Conceperea sarcinilor rămâne și astăzi o sursă generatoare a mobbing-ului. Se știe că începuturile industrializării au antrenat o serie de deficiențe în conceperea sarcinilor de muncă. Astfel, multă vreme ambiția patronilor a fost de a fracționa maximal procesul de muncă, încât să se obțină operații simple care să nu necesite efort intelectual și calificări profesionale
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
scară regională, fie la nivel mondial. Toate marile imperii s-au constituit În felul acesta: chinezii, perșii, aztecii, incașii, arabii, turcii. Nu este vorba așadar despre o practică tipic europeană sau occidentală; dimpotrivă, ea este cu mult anterioară capitalismului și industrializării. În ceea ce privește practica europeană, aceasta datează de pe vremea grecilor (În special În perioada de supremație a Atenei) și a romanilor: ocuparea Galiei de către romani este În mod clar un fapt de tip colonial. Hegemonia, regională ieri, mondială astăzi, este o miză
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
și, desigur, pe dependența economică. Îndoctrinarea consta În tentativa de a convinge populațiile de legitimitatea acestei ordini. După ce s-a dorit creștinarea, apoi civilizarea acestor populații, iată că s-a ajuns la etapa În care se dorea dezvoltarea lor, adică industrializarea și modernizarea. Însă, pentru atingerea acestui scop, fiecare tabără Își impunea modelul propriu: capitalismul sau comunismul. Curentele de opoziție erau atent supravegheate de serviciile de securitate (sprijinite fie de CIA, fie de KGB) și mai mult sau mai puțin dur
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
fiecare tabără Își impunea modelul propriu: capitalismul sau comunismul. Curentele de opoziție erau atent supravegheate de serviciile de securitate (sprijinite fie de CIA, fie de KGB) și mai mult sau mai puțin dur reprimate. În ciuda frumoaselor discursuri despre dezvoltare și industrializare, dependența economică a fost În general menținută cât mai mult de marile puteri, cu ajutorul unor „complici” cel mai adesea corupți. Puține state au reușit să scape: pentru aceasta, a fost nevoie de circumstanțe excepționale, cum sunt cele pe care le-
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
urbane. Integrarea națională de după dobândirea independențelor depășește treptat tot ceea ce era conflictual În reunirea unor etnii diferite pe același teritoriu și sub aceeași guvernare. Printre procesele de ștergere treptată a diferențelor, trebuie să semnalăm: 1) creuzetul educației, al funcționariatului, al industrializării, al șederilor În străinătate; 2) căsătoriile interetnice pe criterii de omogamie culturală, economică sau politică; 3) regruparea asociativă nu pe baze etnice, ci de vârstă, sex, profesiune, religie; 4) evitarea conflictelor printr-un catharsis ludic: sărbători, jocuri, meciuri, manifestării populare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
dificile, dacă nu de-a dreptul insalubre. Oferta nu putea fi satisfăcută de cetățenii proprii, astfel că s-a apelat pentru Început la țările europene mai puțin industrializate; așa a apărut primul flux migrator. În vreme ce primii imigranți erau asimilați rapid, industrializarea treptată a țărilor lor de origine și apoi intrarea mai multora dintre ele În Piața Comună au redus afluxul. Pentru a face față cererii care nu scăzuse Încă, multe state s-au Îndreptat atunci Înspre țări din Africa și Asia
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
difuz de amenințare și pentru acreditarea ideii că este necesară o reacție: deteriorarea rapidă a condițiilor, diminuarea generală a nivelului de trai, creșterea șomajului (În special a celui pe termen lung), creșterea criminalității etc. Sistemele de solidaritate create la Începutul industrializării (sindicalismul, asigurările de sănătate sau de invaliditate, casele de asigurări și de șomaj etc.) fac pe de altă parte obiectul unor critici acerbe. În acest context, imigranții din a doua generație, fragilizați de aceiași factori ca și autohtonii, se orientează
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de asemenea, să le adresez mulțumiri părinților mei, Maria și Dumitru Frunză, care au constituit mereu o sursă de energie și suport. Lor le dedic această carte, cu recunoștință și dragoste. Introducere: Secularizare și schimbare religioasă în epoca modernă Modernizarea, industrializarea, urbanizarea care au avut loc în țările europene în ultimele secole au dus la diminuarea rolului pe care religia îl joacă în viață socială. Contestată de unii, susținută de alții, teza secularizării societăților europene este însă puternic susținută de rezultatele
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
credinței individuale, le dă indivizilor libertatea să aleagă ce să creadă, cât să creadă și cum să creadă. Astfel indivizii ajung să creadă tot mai mult în ceea ce vor ei și nu în ceea ce le spune biserica (Halman, Draulans, 2004). Industrializarea își are și ea partea ei de contribuție la "dezvrăjirea lumii". Conform lui Inkeles și Smith (1974), muncitorul industrial se rupe de modul de gândire tradițional și adoptă valorile modernității și un mod rațional de a gândi. Munca în fabrică
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
dar credința religioasă a indivizilor a fost ținta unor atacuri puternice. În ce măsură această politică a avut succes, este o chestiune care trebuie supusă discuției. Cu certitudine însă, în aceste țări secularizarea nu a apărut că o consecință firească a modernizării, industrializării, urbanizării și promovării unei viziuni pluraliste asupra lumii. Dincolo de efectele acestor factori care s-au făcut și ele simțite, puterea comunistă a supus aceste societăți unei secularizări forțate. În acest context ar fi de așteptat ca nivelul de secularizare din
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
mai puternică, așa cum este cazul Germaniei de Est sau URSS, declinul apartenenței religioase a fost drastic. De asemenea, gradul de modernizare în aceste țări a fost diferit. Germania de Est și Cehia au intrat în comunism având un grad de industrializare și de modernizare mult mai crescut decât al altor state din zonă. În plus, socialismul a dus și el o politică de modernizare a acestor societăți. Puterea comunistă a promovat puternic industrializarea și urbanizarea zonei toate acestea având impact asupra
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]