KorAP: Find »[drukola/base=infarct & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...69 70 71 ...238 >

5,940 matches

Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556

presiunilor de umplere din cavitățile dreaptă și stângă; 3. Răspuns exagerat al presiunii sanguine la presiune inspiratorie pozitivă; 4. Întreruperea bruscă a drenajului pericardic; 5. Lărgirea umbrei mediastinale pe radiografie; 6. Microvoltaj pe ECG. Diagnosticul diferențial trebuie făcut cu IMP, infarctul de ventricul drept, disfuncția severă de ventricul stâng de alte cauze. Ori de câte ori este posibilă, este indicată efectuarea unei ecocardiografii transtoracice sau transesofagiene care va preciza cu ușurință prezența lichidului intrapericardic. Tratamentul tamponadei cardiace acute are drept scop reducerea presiunii intrapericardice

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
Pacienții sub tratament anticoagulant pot necesita drenaj subxifoidian cu evacuarea lichidului cloazonat. Sindromul postcardiotomie A fost descris pentru prima dată în 1953 după operațiile pe cord închis și a fost recunoscut ca fiind identic cu sindromul descris de Dressler după infarctul acut de miocard. După operațiile pe cord deschis, incidența lui este de 18% și descrește o dată cu înaintarea în vârstă (50). Etiologia nu este bine precizată, dar a fost incriminat un mecanism autoimun. Boala poate progresa spre revărsat pericardic și inconstant

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
probabil valabil pentru cateterele venoase centrale. Cateterul Swan-Ganz a fost asociat atât cu aritmii atriale, cât și ventriculare în special când balonașul trece prin cavitățile cardiace. Blocarea vârfului cateterului într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea într-o poziție deja blocată sau umflarea cu un volum prea mare) poate duce la hemoragie fatală prin ruptura arterei pulmonare. Atât infarctul pulmonar, cât și lezarea arterei pulmonare se pot exterioriza ca hemoptizie

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
într-un ram al arterei pulmonare a fost incriminată pentru apariția infarctului pulmonar. Umflarea inadecvată a balonașului (umflarea într-o poziție deja blocată sau umflarea cu un volum prea mare) poate duce la hemoragie fatală prin ruptura arterei pulmonare. Atât infarctul pulmonar, cât și lezarea arterei pulmonare se pot exterioriza ca hemoptizie sau sângerare în sonda de intubație. În timpul by-pass-ului cardiopulmonar manevrarea cordului poate forța vârful cateterului Swan-Ganz distal ducând la lezarea unei mici ramuri a arterei pulmonare. Aceasta poate fi

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
conducere sunt responsabile pentru unele dintre cele mai frecvente și periculoase complicații. În etiologia lor au fost incriminate: traumatismul cauzat de actul chirurgical asupra țesutului excitoconductor; durata lungă a by-pass-ului cardiopulmonar; protecție miocardică inadecvată în timpul perioadelor de ischemie; ventriculotomia; atriotomia; infarctul miocardic perioperator; dezechilibre metabolice (potasiu); protezele valvulare folosite pentru leziunile asociate bolii cardiace ischemice; hipoxia și/sau hipotensiunea. Bradiaritmiile Sunt extrem de frecvente în perioada postoperatorie. Aproximativ 45% din pacienți dezvoltă un bloc de ramură, iar circa 4% un bloc complet

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prezintă o rată mai crescută a complicațiilor pulmonare necesitând prelungirea intubației, ceea ce atrage după sine prelungirea duratei de ședere în unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ceea ce atrage după sine prelungirea duratei de ședere în unitatea de terapie intensivă. Fibrilația ventriculară impune defibrilarea imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
imediată și instituirea masajului cardiac extern sau intern până la reluarea activității cardiace. Infarctul miocardic perioperator (IMP) Mecanismele implicate în apariția ischemiei și a infarctului miocardic perioperator recunosc existența mai multor factori: tahicardia; hipertensiune/hipotensiune; spasmul coronarian; stenoză de left main; infarct miocardic în antecedente; ischemie miocardică severă preoperatorie; boală coronariană difuză severă; disfuncția severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
severă de ventricul stâng; hipertrofia de ventricul stâng; hipercoagulabilitatea; întreruperea brutală a medicației β-blocante; distensia ventriculară; revascularizarea incompletă; endarteriectomia coronariană; durata mare a clampării aortei și a by-pass-ului cardiopulmonar; complicațiile tehnice; protecția miocardică inadecvată asociată sau nu leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator poate apărea în diferite intervale ale perioadei perioperatorii: preoperator, în timpul inducției anestezice și înainte de instituirea by-pass-ului cardiopulmonar, pe durata clampării aortei, după reperfuzie și în perioada postoperatorie precoce. Administrarea unei anestezii generale adecvate reprezintă o măsură protectivă deosebit de

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
de ischemie nelegată de condiția hemodinamică este atribuită de regulă diminuării aportului miocardic de oxigen ca rezultat al unei vasomotricități coronariene excesive. Tratamentul prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
prompt și adecvat al ischemiei determinate de creșterea rezistențelor vasculare coronariene fără alterare hemodinamică poate reduce incidența infarctului miocardic perioperator. Optimizarea protecției miocardului pe durata clampării aortei scade incidența apariției IMP la fel ca și prevenirea instalării leziunilor de reperfuzie. Infarctul miocardic perioperator este diagnosticat clasic pe baza modificărilor electrocardiografice (subdenivelare segment ST, negativarea undei T și în mod special apariția de noi unde Q) și a creșterii nivelurilor serice ale enzimei CK-MB. ̨ n caz de instabilitate hemodinamică examenul ecocardiografic

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
ischemic. Coronarografia de urgență poate evidenția vasospasm reversibil la administrarea de blocanți ai canalelor de calciu, sau nitrați, sau complicații la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
la nivelul grefoanelor care să necesite cardiologie intervențională sau reintervenție chirurgicală (105). Pacienții cu sindrom de debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
debit cardiac scăzut după infarct miocardic perioperator trebuie să beneficieze de balon intraaortic de contrapulsație. Pacienții sub 65 de ani ce au suferit un infarct miocardic masiv pot fi candidați pentru suportul mecanic circulator ca punte spre transplantul cardiac. Incidența infarctului miocardic perioperator variază în limite largi (2%-30%) în diferite studii, dar se încadrează în general între 3%-7% (106, 107). Principalii factori implicați în apariția acestui tip de complicație sunt protecția miocardică inadecvată pe durata clampării aortei, revascularizarea incompletă

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
flux sanguin redus (107, 113). Explicația acestui flux redus poate fi găsită în prezența unei stenoze de natură mecanică, run off inadecvat al vasului graftat sau vasospasm al arterei coronare native. La pacienții cu semne electrocardiografice și enzimatice sugestive pentru infarct, ecocardiografia își dovedește eficacitatea în localizarea ariilor de miocard cu tulburări de motilitate nou apărute (114, 115). Coronarografia de urgență poate identifica spasm al arterelor coronare native potențial reversibil la administrarea blocanților canalelor de Ca sau nitraților, dar și complicații

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
și complicații care țin de latura tehnică a operației și care pot impune utilizarea unor tehnici de cardiologie intervențională sau reintervenția chirurgicală pentru eliminarea acestora (116, 117, 118, 119, 120). Bolnavii la care evoluția postoperatorie este complicată de apariția unui infarct miocardic au un risc de mortalitate și de apariție a altor stări morbide de 2,5 ori mai mare comparativ cu pacienții a căror convalescență decurge normal (108). Sindromul de debit cardiac scăzut De regulă, după revascularizarea chirurgicală a miocardului

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
care caracterizează sindromul de debit cardiac scăzut: index cardiac < 2,0 L/ min/m2, PCWP > 15 mm Hg, rezistențe vasculare istemice > 1500 dyne-sec/ cm5. Cel mai adesea apărea ca o consecință a persistenței zonelor extinse de miocard ischemic, stunning-ului miocardic, infarctului miocardic perioperator, tehnicilor inadecvate de protecție miocardică pe durata clampării aortei sau a tulburărilor metabolice. Asocierea sexului feminin cu o incidență postoperatorie crescută a sindromului de debit cardiac scăzut are la bază caracteristicile acestei categorii de pacienți: vârsta la operație

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
sistemului plasmatic renină-angiotensină, reflexele neurovegetative (având ca punct de plecare inima, arterele coronare, marile vase), hipotermia (124). Hipertensiunea arterială postoperatorie netratată corespunzător se asociază cu afectarea performanței ventriculului stâng, creșterea consumului miocardic de oxigen, apariția accidentelor cerebrale vasculare și a infarctului miocardic, creșterea incidenței tulburărilor de ritm și a sângerărilor postoperatorii determinate în special de dehiscența liniilor de sutură (125). Plasarea conductelor venoase în sistemul arterial atrage după sine o serie de consecințe. Expunerea la presiunea arterială duce la destinderea venei

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
vascular cerebral în antecedente, hipertensiunea arterială, diabet, folosirea balonului de contrapulsație intraaortică, angina instabilă, vârsta avansată), iar alții în mică măsură (hipotensiunea perioperatorie, ventarea ventriculului stâng) cu tipul I de deficit neurologic (140, 141). Este cunoscut faptul că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat de regulă în teritoriul anterior și care dezvoltă anomalii de motilitate parietală au un risc crescut pentru apariția unui tromb parietal urmată de embolizarea unui fragment (142). Akinezia apicală la 10 zile de la infarct este un predictor

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
că pacienții cu infarct miocardic recent, localizat de regulă în teritoriul anterior și care dezvoltă anomalii de motilitate parietală au un risc crescut pentru apariția unui tromb parietal urmată de embolizarea unui fragment (142). Akinezia apicală la 10 zile de la infarct este un predictor puternic pentru formarea trombului parietal (143). Dacă la screening-ul ecocardiografic preoperator se identifică un tromb ventricular, iar intervenția chirurgicală poate fi amânată, va fi instituită neîntârziat terapia anticoagulantă urmată de reevaluare ecocardiografică pentru precizarea organizării sau a

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
întârzia și 18 luni. Ventilația mecanică prelungită Cei mai mulți bolnavi sunt detubați în primele 24 de ore postoperator, o mică parte dintre ei necesitând suport ventilator prelungit pentru cauze diverse, unele dintre acestea fiind determinate de complicații survenite în perioada perioperatorie: infarctul miocardic perioperator, accidentul cerebral vascular, insuficiența renală. Ventilația mecanică prelungită supune bolnavul la riscul de apariție al infecțiilor nosocomiale, afecțiuni ale căilor aeriene, ulcerații de stres, reacții adverse cardiace. Îngrijirea acestor pacienți este dificilă și ea necesită o bună colaborare

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
intervenție chirurgicală imediată cu mobilizarea și îndepărtarea zonelor necrotice, drenaj larg, gastrostomie și jejunostomie pentru alimentare. Leziunile intestinului subțire și gros apărute la bolnavi după circulația extracorporeală includ diverticulita acută (cu sau fără perforație), apendicita acută, perforația cecală, ileus și infarctul intestinului subțire sau gros. Ischemia și hipoxia tisulară au fost incriminate ca factori etiologici deși incidența acestor complicații fiind relativ scăzută este greu de stabilit o relație de tip cauză-efect. Diverticulita acută are o incidență de 0,13%-0,25

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
bolnavi. În Statele Unite ale Americii incidența bolilor cardiovasculare la pacienții aflați în dializă este de 41%, cu un risc de mortalitate cu 22% mai mare decât la cei fără afectarea funcției renale (234). Principala cauză de deces este reprezentată de infarctul miocardic. Bolile cardiovasculare reprezintă cel mai bun predictor al mortalității la bolnavii aflați în dializă cronică fiind răspunzătoare de 54% din decese (235). Această frecvență crescută a mortalității și morbidității cardiace apărea într-o perioadă în care se constată o

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
dovedit a avea cea mai mare putere predictivă în timp ce variabilele descriind anatomia coronariană au avut puterea predictivă cea mai mică. În mică măsură mortalitatea a fost influențată de alte variabile cum ar fi PTCA în cursul internării (anterior intervenției chirurgicale), infarct miocardic recent (< 1 săptămână), tulburări de ritm ventriculare, insuficiență cardiacă, insuficiență mitrală, diabet zaharat, boală cerebrovasculară, boală vasculară periferică, boală pulmonară cronică obstructivă, creatinină serică. Vârsta avansată a fost asociată în general cu o mortalitate crescută (242, 243). Într-un

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]
are loc la mai puțin de un an de la intervenția precedentă (250). Rezultatele bune la distanță justifică însă numărul în creștere de astfel de intervenții (248). Deși există o serie de comunicări optimiste în ceea ce privește o rată scăzută a mortalității în infarctul miocardic acut, dacă intervenția se practică în primele șase ore de la debutul durerii (251), majoritatea autorilor împărtășesc o altă opinie și anume că această atitudine se asociază cu o mortalitate excesivă (252, 253, 254). Din acest motiv se pare că

Risc și beneficiu în revascularizarea chirurgicală a miocardului by Grigore Tinică, Eugen Săndică (2001) [Corola-publishinghouse/Science/92061_a_92556]