4,059 matches
-
an să se facă „numai parastase”, măcar o zi și o noapte să fie „această neagră sărbătoare”. Fluviile cară „pe sub pământ” scoici, sălcii, vulturi și oameni, rudele își duc „morții în spinare”, fluviul e omofag și parcă ar „curge în infern”. Obosit în această zvârcolire telurică, omul se culcă pe o parte a câmpiei și se învelește cu cealaltă parte a ei; întreaga câmpie „curge spre un asfințit necunoscut”. În volumul Stâlpi (1974) se întâlnesc versuri pe ritmuri populare mai jucăușe
ALBOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285227_a_286556]
-
emfaza retorică și tendința de interiorizare a expresiei sunt ceea ce interesează în lirica lui. A tradus (incluzând câteva versiuni în volumul Domus taciturna) din bucolicii siracuzani Bion și Moschos, din Cleanthes, Pindar, din sonetele lui Michelangelo și, fragmentar, din Dante (Infernul, cânturile I și II). În comedia Sapho (1915), iluzia vieții antice e convingătoare, dar modelul comediei burgheze de salon oferă, inadecvat, majoritatea soluțiilor dramatice. SCRIERI: Aquile, Câmpina, 1913; Sapho, București, 1915; Domus taciturna, București, 1916. Repere bibliografice: Duiliu Zamfirescu, Ion
AL-GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285211_a_286540]
-
ST, 1980, 8; Dana Dumitriu, „Visare, imaginație, melancolie”, RL, 1984, 5; Geo Vasile, „Mă salvasem de viață prin viață” (interviu cu Iolanda Malamen), LCF, 1997, 32; Gheorghe Grigurcu, Între candoare și teamă, RL, 1997, 40; Bucur Demetrian, O călătorie în infern, R, 1997, 12; Geo Vasile, Din violență se întrupează rugăciunea, LCF, 1998, 2; Ioan Moldovan, Deznădejde, F, 1998, 3; Evelina Cârligeanu, „Triumful dantelei”, TMS, 1998, 3; Nicolae Coande, „Îngerul coborât în stradă”, CL, 1998, 7; Mihaela Ursa, Doi poeți, ST
MALAMEN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287967_a_289296]
-
cunoscând de aproape perfidia vremurilor cârmuite de ocupanții sovietici și teroarea instaurată pretutindeni. Pe bază de probe inventate va sta în detenție șaisprezece ani și jumătate, suportând cu resemnare torturi și vexațiuni de neînchipuit, într-o atmosferă de exterminare. „Un infern adevărat, pe care fantezia lui Dante nu l-a putut imagina”, scrie cel care ajunsese să aibă la eliberare doar puțin peste patruzeci de kilograme. Cu o portretistică vie și un verb plin de plasticitate, memorialistica lui M. îl impune
MARGINEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288016_a_289345]
-
în substanța versurilor ca o atracție spre lumină și viață. Cărticica de versuri pentru copii Ultima corabie cu pânze (1976), un jurnal de front în proză - Mica „Eroică” (1971), câteva volume cu itinerarii de călătorie, un jurnal de detenție intitulat, Infernurile noastre (1993) ori un roman autobiografic, Galaxia Eros (1997), vin să întregească portretul de scriitor al lui M. Între cărțile sale de istorie literară se află lucrări despre poeți români moderni și contemporani, despre generația războiului, căreia îi aparținea, despre
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
1978; Roza vânturilor, București, 1980; Vesperalia, București, 1980; Ion Minulescu și conștiința simbolismului românesc, București, 1981; Sensuri moderne și contemporane, București, 1982; Poveștile de la ora șapte, București, 1983; Dimitrie Stelaru, București, 1984; Spațiu etern, București, 1985; Ora reveriilor, București, 1989; Infernurile noastre, București, 1993; Galaxia Eros, Galați, 1997; Cafeneaua literară, București, 1997; Utopia nopții, cu o scrisoare a lui G. Călinescu, București, 1998; Ion Caraion, București, 1999; Vesperalia, București, 1999; Eminescu în timp și spațiu, București, 2000; Generația literară a războiului
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
carte, VST, 1979, 13; Virgil Mazilescu, Spațiul vesperal, RL, 1980, 14; Lit. rom. cont., I, 348; George, Sfârșitul, III, 215-221; Cioculescu, Itinerar, IV, 433-438; Piru, Critici, 217-219; Teodor Vârgolici, Jurnalul de detenție al unui poet, ALA, 1994, 208; Barbu Cioculescu, „Infernurile noastre”, JL, 1994, 9-12; Gh. Bulgăr, Biografii răvășite, VR, 1994, 7-8; Dumitru Micu, Un livresc neoromantic, L, 1997, 41-42; Gh. Bulgăr, Emil Manu - 75, ALA, 1997, 388; Simion, Fragmente, II, 315-318; Dicț. scriit. rom., III, 65-67; Popa, Ist. lit., II
MANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287996_a_289325]
-
1926], Răposatul Matei Pascal, București, 1934, Astă seară se joacă fără piesă, București, 1941; Ernesto Bounaiuti, Sfântul Augustin. Profil, București, [1928]; Giovanni Papini, Viața lui Isus, București, 1928, Un om sfârșit, București, 1943; Boccaccio, Decameronul, I-III, București, 1932-1935; Dante, Infernul, cu ilustrații de Mac Constantinescu, Craiova, 1932, Purgatoriul, cu ilustrații de Mac Constantinescu, Craiova, 1933, Paradisul, cu ilustrații de Mac Constantinescu, Craiova, 1934; Poezia italiană contemporană, pref. trad., București, 1938; Critica italiană de la Vico la Croce, București, 1941; Massimo Bontempelli
MARCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288007_a_289336]
-
Mariana Neț, Integrala „Luceafărului”, JL, 2001, 5-10; Victor Cubleșan, Când critica devine artă poetică, ST, 2001, 5-6; Carmen Vlad, Textul poetic și „monadele magice”, ST, 2001, 12; Constantin Cubleșan, Eminescu în oglinzile criticii, Cluj-Napoca, 2001, 49-55, 180-182; Cristina Florescu, Un „infern” exegetic, „Timpul”, 2002, 10; Flavia Teoc, Din capitala provinciei. Interviuri cu scriitori clujeni, Cluj, 2002, 104-111; Ion Mureșan, Eminescu și computerul, TR, 2003, 9; Cristina Florescu, Regăsire prin ludic, „Timpul”, 2003, 60; Constantin Cubleșan, Hermeneutică semiologică, LCF, 2003, 44; Irina
MARIAN-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288023_a_289352]
-
textualismul, CRC, 1987, 4; Mircea Mihăieș, Anchetatorul apatic, O, 1988, 23; Cristian Moraru, Un Macondo bănățean, T, 1988, 10; Tudorel Urian, Marcel Proust și scriitorii plugari, AFT, 1988, 11; Cornel Ungureanu, Co-lecțiile lui Viorel Marineasa, O, 1992, 14; Eugenia Tudor-Anton, Infernul deportării în Bărăgan, LCF, 1995, 23; Dan Silviu Boerescu, Recuperările prozei, LCF, 1996, 4; Berca, Dicț. scriit. bănățeni, 86-89; Constantin Dram, Lumi narative, Iași, 1998, 7-10; Popa, Ist. lit., II, 805. M.S.
MARINEASA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288032_a_289361]
-
caracteristici stilului său, el declara: „În numele vasului cu aburi, al avionului și al automobilului, cerem dreptul la sănătate, logică, Îndrăzneală, armonie și perfecțiune”. Spre deosebire de Parisul existent, care, după părerea lui, semăna cu un „porc spinos” și era „o imagine a infernului dantesc”, orașul său ar fi fost o „entitate organizată, senină, puternică, aerisită și ordonată”. Figura 17. Vedere aeriană asupra Alsaciei. Imagine datând aproximativ din anul 1930 și publicată În lucrarea lui Le Corbusier, La ville radieuse. Geometrie și standardizare Este
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
Barbu, O ist., 445; Ulici, Prima verba, I, 22; Regman, Colocvial, 35-38; Iorgulescu, Scriitori, 73-78; Poantă, Radiografii, I, 307-308; Dorcescu, Embleme, 139-143; Ștefănescu, Jurnal, 149; Tartler, Melopoetica, 29-33; Poantă, Scriitori, 115-117; Ulici, Lit. rom., I, 204-205; Gheorghe Grigurcu, Paradis, Purgatoriu, Infern, RL, 1998, 25; Dicț. scriit. rom., II, 581-582; Popa, Ist. lit., II, 567-568; Daniel Corbu, „Poemul scurt al lungii mele vieți”, CL, 2002, 2; Mircea A. Diaconu, Meridiane feminine, CL, 2003, 3. C.Br.
ILICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287514_a_288843]
-
succed într-un ritm aproape sufocant, reușind să creeze o senzație de vertij, de rău existențial dincolo de care nu mai poate urma decât Apocalipsa purificatoare. Revărsare de umoare neagră și furie autodistructivă, România pierdută întredeschide totuși, după parcurgerea tuturor bolgiilor infernului destinului românesc, poarta purgatoriului: „Și totuși, nu pot să cred că am epuizat răbdarea Creatorului care ne-a gândit români pe acest pământ.” Clasa nevrednică (1997) vădește înclinația autorului către eseul politic cu valențe filosofice, prefațat de altfel de nenumărate
IORDACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287599_a_288928]
-
căderea” omului până la imaginea unei societăți viitoare, utopica „Sânta Cetate”, în care vor domni armonia, rațiunea, „spiritul”, simbolizând „victoria omului asupra zeului Forța”. Este o încercare temerară, neizbutită, în care reminiscențele din Biblie, din Paradisul pierdut al lui Milton, din Infernul și Paradisul lui Dante, din Legenda secolelor a lui Victor Hugo și din utopiile lui Jules Michelet și Pierre Leroux nu se contopesc într-o creație unitară. Artificial și discursiv, scris într-o limbă neologistică bizară, poemul impune, totuși, prin
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
J.-J. Rousseau sau povestirile morale ale lui Marmontel. Din marile poeme pe care și le-a luat ca model pentru creațiile proprii a încercat câteva transpuneri, rămase neîncheiate: Gerusalemme liberata (cântul VII) de Torquato Tasso, Orland furiosul de Ariosto, Infernul de Dante, Fingal de Ossian. A tradus și prelucrat numeroase fabule de La Fontaine, P. Lachambeaudie, J.-P. Viennet. După o versiune franceză a lui Florian a dat prima tălmăcire românească din Cervantes (Don Chișot de la Mancha, 1840). Dintre romancierii contemporani
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
Arcadie Osmolovski, ambii din partea minorității ucrainenilor. La 10 noiembrie 1918, pentru activitatea antiromânească, aceștia au fost expulzați peste Nistru, stabilindu-se în Odesa (Colesnic, Sfatul Țării, p. 224, 279; D. Crihan, Invitație în iad, Chișinău, 1998, p. 25; D. Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
asemenea personaj în fața adevărului văzut ca dilemă. Dacă îl va spune răspicat, va plăti cu ostracizarea la „munca de jos” sau poate și mai rău. Dacă îl va tăinui, conștiința și imperativul estetic al artei îi vor transforma viața în infern. Femeia lui Loth, din romanul cu același titlu, se numește Tisa și păcătuiește, ca și personajul biblic, prin curiozitatea de a ști și a vedea lucruri teribile. Ea sondează drama spirituală a lui Adrian, care începe să-și ascundă tot
LOVINESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287854_a_289183]
-
persistă și în Concertul pentru două viori (1964), unde personajul central este Nora Varlam, ucisă de Siguranță pentru vina de a fi participat la acțiuni comuniste subversive, săvârșite în memoria tatălui ei, participant la revolta muncitorilor de la Grivița din 1933. „Infernul” ideologic se încheie pentru prozator odată cu apariția romanului Alexandra și infernul (1966), narațiune parabolică ce marchează începutul celei mai importante etape în evoluția scrisului lui F. Roman de război, încărcat de evocarea unor experiențe traumatizante și a unor crize psihologice
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
este Nora Varlam, ucisă de Siguranță pentru vina de a fi participat la acțiuni comuniste subversive, săvârșite în memoria tatălui ei, participant la revolta muncitorilor de la Grivița din 1933. „Infernul” ideologic se încheie pentru prozator odată cu apariția romanului Alexandra și infernul (1966), narațiune parabolică ce marchează începutul celei mai importante etape în evoluția scrisului lui F. Roman de război, încărcat de evocarea unor experiențe traumatizante și a unor crize psihologice profunde, Alexandra și infernul este alcătuit prin punerea cap la cap
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
pentru prozator odată cu apariția romanului Alexandra și infernul (1966), narațiune parabolică ce marchează începutul celei mai importante etape în evoluția scrisului lui F. Roman de război, încărcat de evocarea unor experiențe traumatizante și a unor crize psihologice profunde, Alexandra și infernul este alcătuit prin punerea cap la cap a unor povestiri independente, legate între ele prin reluarea obsedantă a aceluiași conflict, ai cărui protagoniști sunt „infernul” războiului și Alexandra, întruchipare a iubirii și feminității. Ridicate la rangul de arhetipuri, de funcții
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
război, încărcat de evocarea unor experiențe traumatizante și a unor crize psihologice profunde, Alexandra și infernul este alcătuit prin punerea cap la cap a unor povestiri independente, legate între ele prin reluarea obsedantă a aceluiași conflict, ai cărui protagoniști sunt „infernul” războiului și Alexandra, întruchipare a iubirii și feminității. Ridicate la rangul de arhetipuri, de funcții simbolice, în jurul lor gravitează întreaga punere sub semnul întrebării a rosturilor pământești ale omului. Cartea se constituie într-un protest vehement împotriva războiului, mergând până la
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
atâta vreme cât imaginea lor durează în memoria celorlalți, sugerează naratorul care, asaltat de o misterioasă doamnă W., simbol transparent al pasiunii oarbe a sângelui, luptă cu încrâncenare pentru a păstra, prin retrăire și rememorare, amintirea Dânsei, o nouă Euridice, salvată din infernul uitării de veghea neliniștită a artistului. Romanul se încheagă în jurul câtorva nuclee epice semnificative: experiența prizonieratului, căsătoria, boala, constituite în tot atâtea pretexte pentru reluarea obsedantă a marilor întrebări existențiale: „Ori nu suntem decât, fiecare în parte, câte un cerc
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
umană, ci artistul însuși, condamnat de la bun început să fie zidit în propria operă. Proza lui Laurențiu Fulga e directă, febrilă, fără podoabe; incisivă, „furioasă”, ea atacă mereu teme mari și întrebări fundamentale. Nu o dată impresia e că, întors din infern, autorul vrea să dea memorialul acestei căderi. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Straniul paradis, București, 1942; ed. București, 1975; Eroica, vol. I: Oameni fără glorie, București, 1956, vol. II: Steaua Bunei Speranțe, București, 1963; Concertul pentru două viori, București, 1964; Alexandra și
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
autorul vrea să dea memorialul acestei căderi. CORNEL UNGUREANU SCRIERI: Straniul paradis, București, 1942; ed. București, 1975; Eroica, vol. I: Oameni fără glorie, București, 1956, vol. II: Steaua Bunei Speranțe, București, 1963; Concertul pentru două viori, București, 1964; Alexandra și infernul, București, 1966; Doamna străină, București, 1968; Moartea lui Orfeu, București, 1970; Sinteza, București, 1971; Fascinația, București, 1977; Salvați sufletele noastre, București, 1980; E noapte și e frig, seniori, București, 1983. Traduceri: Vsevolod Vișinevschi, Neuitatul an 1919, București, 1950 (în colaborare
FULGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287107_a_288436]
-
Piatra Neamț, 1996; Misterele Bucureștilor, București, 1997; Căderea Bastiliei, postfață Dan Silviu Boerescu, București, 1998; Decembrie, în direct, București, 1999; Cine l-a ucis pe Marx?, București, 2001; Enigme în orașul nostru, București, 2001; Rață cu portocale, București, 2002; Vacanță în infern, I-II, București, 2003; Creșterea iguanelor de casă, București, 2003. Repere bibliografice: Dan Silviu Boerescu, Poezia gulagului universitar - Horia Gârbea și Cristian Popescu, PSS, 1993, 9; Sebastian Vlad Popa, Charles Bovary sunt eu, TTR, 1995, 3-4; Călin Căliman, Texte, pretexte
GARBEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287166_a_288495]