3,341 matches
-
prezintă avantajul unui cost redus și al înmulțirii surselor de informație, inclusiv a celor mai intime, care îmbogățesc aportul tehnic al ascultărilor telefonice, implantărilor de microfoane și controalelor poștale. în sfârșit, favorizează autodisciplina și autocenzura societăților, fiecare evaluând existența acestor informatori în propriul mediu - inclusiv cel mai apropiat - și temându-se ca cea mai mică remarcă să nu i se adauge la dosar. Climatul de teamă generală astfel creat este înfățișat pe deplin de filmul cineastului german Florian Henckel von Donnersmarck
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
al polițiilor politice în URSS și în Europa Centrală și de Est în 1989 Albania Drejtora e sigurimi te shtetitt (Direcția securității statului) 10000 agenți din care 2000 soldați Bulgaria Durjavna Sigurnost (Securitatea de stat) 6000/8000 agenți 50/65000 informatori RDG Hauptverwaltung Aufklärung (Direcția principală a informațiilor [departament al Stasi]) 4128 agenți Ministerium für Staatssicherheit (MfS sau Stasi [Minster al securității statului]) 91015 agenți 174000 informatori Ungaria Allamvîdelmi Hatosag (AVH [Autoritatea securității statului]) Polonia Sluba Bezpieczenstra (Serviciul securității) 25634 agenți
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
care 2000 soldați Bulgaria Durjavna Sigurnost (Securitatea de stat) 6000/8000 agenți 50/65000 informatori RDG Hauptverwaltung Aufklärung (Direcția principală a informațiilor [departament al Stasi]) 4128 agenți Ministerium für Staatssicherheit (MfS sau Stasi [Minster al securității statului]) 91015 agenți 174000 informatori Ungaria Allamvîdelmi Hatosag (AVH [Autoritatea securității statului]) Polonia Sluba Bezpieczenstra (Serviciul securității) 25634 agenți 96/98000 informatori Cehoslovacia Statni Bezpecnost (Securitatea statului) 12000/18000 agenți 153000 informatori în 1968 România Departamentul Securității Statului (Securitatea) 14259 agenți 23370 trupe de securitate
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Aufklärung (Direcția principală a informațiilor [departament al Stasi]) 4128 agenți Ministerium für Staatssicherheit (MfS sau Stasi [Minster al securității statului]) 91015 agenți 174000 informatori Ungaria Allamvîdelmi Hatosag (AVH [Autoritatea securității statului]) Polonia Sluba Bezpieczenstra (Serviciul securității) 25634 agenți 96/98000 informatori Cehoslovacia Statni Bezpecnost (Securitatea statului) 12000/18000 agenți 153000 informatori în 1968 România Departamentul Securității Statului (Securitatea) 14259 agenți 23370 trupe de securitate 450000 informatori, dintre care 13000 activi Iugoslavia Sluzba Drzavne Bednosti (Serviciul de securitate a statului) URSS Glavnoe
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Ministerium für Staatssicherheit (MfS sau Stasi [Minster al securității statului]) 91015 agenți 174000 informatori Ungaria Allamvîdelmi Hatosag (AVH [Autoritatea securității statului]) Polonia Sluba Bezpieczenstra (Serviciul securității) 25634 agenți 96/98000 informatori Cehoslovacia Statni Bezpecnost (Securitatea statului) 12000/18000 agenți 153000 informatori în 1968 România Departamentul Securității Statului (Securitatea) 14259 agenți 23370 trupe de securitate 450000 informatori, dintre care 13000 activi Iugoslavia Sluzba Drzavne Bednosti (Serviciul de securitate a statului) URSS Glavnoe Razvedivatel’noe Upravlenie (GRU [Direcția principală a informațiilor]) aproximativ 100000
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Allamvîdelmi Hatosag (AVH [Autoritatea securității statului]) Polonia Sluba Bezpieczenstra (Serviciul securității) 25634 agenți 96/98000 informatori Cehoslovacia Statni Bezpecnost (Securitatea statului) 12000/18000 agenți 153000 informatori în 1968 România Departamentul Securității Statului (Securitatea) 14259 agenți 23370 trupe de securitate 450000 informatori, dintre care 13000 activi Iugoslavia Sluzba Drzavne Bednosti (Serviciul de securitate a statului) URSS Glavnoe Razvedivatel’noe Upravlenie (GRU [Direcția principală a informațiilor]) aproximativ 100000 agenți Komitet Gosudarstvennoi Bezopasnosti (KGB [Comitetul de securitate a statului]) 486000 agenți dintre care 217000
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
control polițienesc, cu 91 015 salariați, adică 1 cekist la 180 de locuitori - în URSS, raportul nefiind decât de 1 la 595. Acesta este, de altminteri, unul dintre succesele poliției politice: o fracțiune din populație se alătură represiunii împotriva societății. Informatorii - inclusiv copii - sunt recrutați în funcție de utilitatea lor operațională. Formele de colaborare sunt multiple, la fel și motivațiile. Unii i se dedau sub constrângere, alții prin aderare la ideologie; alții, în sfârșit - o parte din ce în ce mai mare - sunt carieriști sau oprtuniști care
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
este sau nu este deschisă -, dar aceste acțiuni pot fi înconjurate de catalizatori: tot felul de întîmplări, de subterfugii și accesorii. Și indiciile pot fi la rîndul lor împărțite în: (b)1 Indiciile propriu-zise (încărcate cu relevanță implicită) (b)2 Informatori (date fără profunzime, transparente, identificatoare) Indiciile implică o acțiune de descifrare prin care cititorul învață a cunoaște un personaj sau o atmosferă; informatorii aduc cunoștințe de-a gata...funcționalitatea lor este slabă. (Barthes, 1977: 96) În final, Barthes sugerează că
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pot fi la rîndul lor împărțite în: (b)1 Indiciile propriu-zise (încărcate cu relevanță implicită) (b)2 Informatori (date fără profunzime, transparente, identificatoare) Indiciile implică o acțiune de descifrare prin care cititorul învață a cunoaște un personaj sau o atmosferă; informatorii aduc cunoștințe de-a gata...funcționalitatea lor este slabă. (Barthes, 1977: 96) În final, Barthes sugerează că o unitate poate aparține mai multor clase în același timp: una ar putea fi atît catalizator cît și indiciu, de exemplu. Și mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
pe activitatea mentală, mai curînd decît pe schimbările fizice: povestirea este structurată mai mult în jurul meditației, amintirilor, intenției de a face ceva, și pregătirii pentru acel ceva, decît în jurul acțiunilor propriu-zise. Mai mult, există dovezi ample cum că indiciile și informatorii din jurul peronajului „Evelina”, cît și catalizatorii ce însoțesc evoluția narațiunii, în principal „guvernată” de funcțiile propriu-zise, contribuie cu toatele la o prezentare închegată. Chiar și cele mai mici detalii ale textului joacă un rol. Iată cuvintele forfot și pîclă de la
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
de la 5 si 6. Pe lîngă folosirea lor efectivă în aceste propoziții, ele sînt de asemenea și indicii, referindu-se la întreaga povestire, exprimînd nehotărîre și șovăială sau, respectiv, confuzie. Mulți cititori, mergînd mai departe cu interpretarea, extrag indiciile dominante, informatorii ș.a.m.d., în timp ce construiesc sensul structurii de bază a narațiunii din volumul Oameni din Dublin, ca un întreg. Printre indiciile pe care numeroși cititori îi văd în Evelina, se numără dependența, simțul datoriei și ineficacitatea. Chiar dacă sîntem atrași de
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
împătrită pe care o aplică Barthes narațiunii, există probleme legate de punerea în practică a modelului lui Barthes, și în special de criteriile prin care putem stabili cu siguranță ce este un nucleu, un catalizator, un indiciu propriu-zis sau un informator. Unele dintre aceste probleme ni se dezvăluie dacă urmărim explicația lui Chatman cu privire la diferența dintre sîmburi (nuclee) și catalizatori. Despre nuclee el spune că ar fi elementele de bază, ce pot deschide căi alternative, în timp ce catalizatorii (sau, mai
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
subliniate mai sus, dar rămîne foarte intuitiv în motivația unor similitudini sau diferențe. Este intuitiv, de exemplu, cînd afirmă că diverse personaje din povestiri diferite sînt creații diferite ale aceluiași rol abstract (nu a folosit niciodată un text ilustrativ cu informatori pentru a-și susține spusele); și caută acordul nostru intutiv pentru aceste teorii. Studiul său rămîne o explorare deschizătoare de drumuri privind „competența” narativă a cititorilor: avem idei foarte bine definite cu privire la intrigile principale ale narațiunilor pe care
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
relativ scurtă a trăsăturilor sale esențiale. Rimmon-Kenan (1983:53) citează un exemplu nostim de rezumat nabokovian, un joc de prim-plan cu așteptările noastre convenționale legate atît de durata romanului cît și de ceea ce Barthes numește catalizatori (sateliți), indicii și informatori: A fost odată ca niciodată un bărbat pe nume Albinus care trăia în Berlin. Era un om bogat, stimabil, fericit; într-o zi și-a lăsat soția de dragul unei amante tinere; iubea dar nu era iubit; și de aceea
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
interesează pe noi este ce fel de supraerou se arată a fi Sherlock Holmes și cum evoluează el în decursul anumitor episoade și scene. Detaliile caracterizării și genul de material pe care Barthes l-a etichetat ca fiind indiciu sau informator, de multe ori nerelevant pentru povestire, sînt tot așa de des ceea ce cititorul găsește interesant într-un text. Luînd în considerare aceste opinii asupra tipului de personaj, ca și asupra manierelor sale, sîntem inevitabil călăuziți - cum observă Bal (1985:80
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
acasă” au făcut scriitorii polonezi, care, apoi, printr-o escaladare a situației politice, au ajuns să-i sprijine nu numai pe propriii colegi, dar și pe muncitorii sindicaliști de la Gdansk, aflați În pușcăriile lui Jaruzelski. - Ce facem dacă ne trimit informatori? m-a Întrebat Îngrijorat Manolescu. - Foarte bine, am răspuns eu, e chiar bine să-i trimită; În felul acesta, vor afla, Îngrijorați cum vor fi de Întâlnirile noastre regulate, că nu discutăm decât chestii literare. Pe unii informatori putem să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ne trimit informatori? m-a Întrebat Îngrijorat Manolescu. - Foarte bine, am răspuns eu, e chiar bine să-i trimită; În felul acesta, vor afla, Îngrijorați cum vor fi de Întâlnirile noastre regulate, că nu discutăm decât chestii literare. Pe unii informatori putem să-i primim, Însă ei trebuie deosebiți de provocatori, care vor fi agenții lor plătiți. Aceștia, provocatorii, trebuie imediat expulzați. - Și... ce-o să facem, În definitiv? a Întrebat, oarecum nedumerit, marele critic. - Nimic altceva decât ce se face Într-
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
posedam deja „anticorpii” față de această molimă a oricărui totalitarism ideologic. Nouă nu ne era o frică exacerbată de „infiltrați”, știam iute să-i depistăm, ba eram chiar capabili de a-i diferenția: de a-i separa pe „simplii și pașnicii” informatori de reala molimă care erau provocatorii, inși periculoși, Într’ adevăr; și nazismul, și comunismul, În faza lor finală, mai ales, s-au sprijinit binișor pe aceștia. (În romanul meu Pândă și seducție, scris la Stockholm În vara lui ’76 și
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
ales, s-au sprijinit binișor pe aceștia. (În romanul meu Pândă și seducție, scris la Stockholm În vara lui ’76 și care a zăcut ascuns În sertarele mele vreo cincisprezece ani, am subliniat clara, sensibila diferență Între cele două prototipuri: informatorul, o specie veche, cunoscută și de imperiile antice și provocatorul, o invenție, spuneam, a dlui Goebbels, prietenul și complicele lui Hitler - romancier, În orele sale libere! -, cel care nu se satisface doar „de a asculta și a raporta”, ci, „nemulțumit
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și de mediocritatea sau ezitarea insurgenților, Îi provoacă, În sensul că Îi Îndeamnă să-și radicalizeze pozițiile și opiniile, pentru a duce apoi stăpânirii polițienești sau politice un „raport” cu adevărat remarcabil! Provocatorul, spre deosebire de umilul „funcționar al delațiunii”, care este informatorul, nu vrea să facă doar „servicii”! El are orgoliul de a precipita lucrurile, are orgoliul propriei persoane și a „misiei” sale și, dintre aceștia, nu rareori, sistemele politice extremiste Își aleg propriii activiști, dacă nu și conducători... Ei vor „să
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
o „revoluție permanentă”, treptele, firele de legătură nu sunt total rupte, sparte. În deceniile pe care le-am petrecut eu și prietenii mei sub tot felul de forme de „comunism aplicat”, dacă nu am putut să ne ferim totdeauna de informatori, pe provocatori Îi depistam cu regularitate și Îi excludeam ferm din grupul și discuțiile noastre. Dar, cum spuneam, a trebuit, În acele decenii de opresiune și de luptă cu cenzura și cu oportuniștii de felurite tipuri și calibre ale puterii
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
și mentalul nostru și al mass-mediei - așa cum, Înainte de război, epitetul de „hoț” era cel infamant! - și a ajuns să Însemne, prin abuz semantic, cu mult mai mult decât semnifica el la origine. Și astfel, noțiunea de „oportunist” și cele de „informator” și „provocator” s-au topit una’ntr-alta; ba, În unele avalanșe imprecative, În ziare sau chiar la Parlament, cuvântul securist a ajuns să Înlocuiască tradiționala trimitere ad madrem!... Cele vreo două decenii petrecute la Paris - unde ne Întoarcem În fiecare
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
a crezut în suferința lui Eminescu, cerându-i lui Maiorescu să-l protejeze; numai că, din nefericire, aceasta n-a fost luată în seamă. Trebuie adăugate și influențele politice ale vremii, potrivit cărora Eminescu se afla în permanentă urmărit de informatorii Casei de Austria. Sugestivă devine în acest sens atitudinea lui Eminescu la manifestarea de la Iași, cu ocazia inaugurării statuii lui Ștefan cel Mare, când acesta va da glas răscolitoarei sale Doine, piesă edificatoare pentru poziția verticală a autorului și care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Poliția statului și Poliția comunală. Poliția statului era structurată în Direcțiunea Siguranței Generale, Poliția Parisului și a comunelor suburbane, Poliția orașelor Lyon, Marseille, Toulon, Nisa și Saint-Etienne, precum și Poliția mobilă. Dintre acestea, Direcțiunea Siguranței Generale „dispune direct de brigăzi de informatori și execută serviciul de informații”, iar Poliția mobilă avea în subordine 16 brigăzi zonale „care cercetează numai infracțiuni grave, amenințătore a siguranței publice”. Germania, o țară federală, avea în compunere 19 landuri, fiecare cu o organizare separată. Prusia, de exemplu
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
cu experiență, comisarul Nicolae Turcu, a publicat în anul 1935 lucrarea Manual polițienesc, destinată lucrătorilor din Ministerul de Interne, care abordează noi metode de lucru, tehnice și științifice, de la filaj la arestare, trecând prin modul de obținere a informațiilor, recrutarea informatorilor și organizarea informativă a zonei de acțiune. În același an, doi specialiști ai serviciilor de informații - Constantin Maimuca (inspector regional de poliție la Chișinău și viitor șef al Direcțiunii Poliției de Siguranță) și locotenent-colonel Anibal Panaitescu (șeful Serviciului Jandarmeriei, structura
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]