4,673 matches
-
judecată sau unităților de detenție, date privind persoană inculpatului, condamnatului sau, după caz, persoanele menționate în art.1 din Ordonanță Guvernului nr. 92/2000, în legătură cu următoarele aspecte: mediul familial și social, evoluția situației școlare și profesionale, factorii favorizanți ai comportamentului infracțional, factorii psihosociali evolutivi ai conduitei generale și estimarea riscului de recidiva, precum și perspectivele reintegrării în societate. Referatul de evaluare are un rol important în individualizarea pedepsei aplicate. Din data de 1 aprilie 2007, odată cu intrarea în vigoare a modificărilor Codului
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
aprobat sau respins, dezaprobat. Atunci cand manifestarea acestui comportament implică încălcarea unei norme penale și, totodată, producerea unor consecințe grave de natură să pună în pericol siguranța, integritatea sau viața persoanei, sancțiunea va cunoaște formă privării de libertate a autorului actului infracțional consumat. În general sancțiunea se materializează în pedeapsă cu închisoarea atunci cand pericolul social al faptei comise este ridicat și real iar informațiile privitoare la prejudiciile create semenilor reprezintă temei pentru o decizie a instanței de judecată de a aplica în
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Hârlău, Târgu Frumos și Podu Iloaiei și comunele județului Iași; * studiază cauzele ce au determinat și condițiile ce au favorizat săvârșirea de infracțiuni, pe anumite perioade de timp și/sau pe domenii, obiective, locuri de interes polițienesc; * analizează periodic fenomenul infracțional, si in functie de concluziile desprinse, stabilește măsurile ce urmează a fi întreprinse, modalitățile de acțiune și forțele participante, coordonând perfecționarea activității subunităților de poliție urbane și rurale, inclusiv a posturilor de poliție din județul Iași; * organizează și conduce activități
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
și conduce activități polițienești pe teritoriul județului Iași. Execută misiuni operative în cauze de importanță deosebită pentru prevenirea, descoperirea și cercetarea infracțiunilor, precum și pentru prinderea persoanelor urmărite; * ia măsuri pentru informarea opiniei publice cu principalele preocupări ale poliției, cu situația infracțională și rezultatul unor activități de prevenire și combatere a faptelor antisociale, pe teritoriul județului Iași; * apară viața, integritatea corporală și libertatea persoanelor, avutul privat și public, celelalte drepturi și interese legitime ale cetățenilor și statului, pe teritoriul județului Iași; * asigura
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
supraveghere: Numele și prenumele consilierului de reintegrare socială și supraveghere: Dată depunerii referatului : ÎI. Sursele de informații: III. Date privind persoană pentru care a fost solicitat referatul: 1. Mediul familial și social 2. Evoluția situației școlare și profesionale 3. Trecutul infracțional 4. Comportamentul persoanei înainte și după comiterea infracțiunii 5. Factorii favorizanți ai comportamentului infracțional IV. Factorii care influențează sau pot influența conduită generală a persoanei pentru care a fost solicitat referatul: V. Perspectivele de reintegrare în societate: Dată întocmirii și
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
Sursele de informații: III. Date privind persoană pentru care a fost solicitat referatul: 1. Mediul familial și social 2. Evoluția situației școlare și profesionale 3. Trecutul infracțional 4. Comportamentul persoanei înainte și după comiterea infracțiunii 5. Factorii favorizanți ai comportamentului infracțional IV. Factorii care influențează sau pot influența conduită generală a persoanei pentru care a fost solicitat referatul: V. Perspectivele de reintegrare în societate: Dată întocmirii și Întocmit, semnării referatului, Consilier de reintegrare socială și supraveghere Anexă 24 MODEL DE PLAN
Repere în asistență sociala. Ghid de practică by Anca Tompea, Ana Maria Lăzărescu [Corola-publishinghouse/Science/1039_a_2547]
-
în dușman al multor instituții comunale. Aproape toate comunitățile și-au văzut autoritatea diminuându-se: orașele nu mai reușesc să controleze răspândirea pornografiei; autorităților din domeniul locuințelor publice li s-a interzis să refuze închirierea de apartamente persoanelor cu antecedente infracționale sau toxicomanilor; secțiile de poliție au fost obligate să desfășoare activități anodine precum controlul stării de ebrietate." Mai apoi, autorul nostru dă un exemplu clasic pentru retorica dreptei conservatoare, vorbind despre dificultățile cu care se confruntă "trupele de cercetași, organizație
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
altcineva pe balcon. Atunci cînd Elite era aglomerată, se puteau auzi mai toate limbile și dialectele. Clienții aveau cu toții sub treizeci de ani și stăteau în clici de cinci sau șase. Erau clici politice, clici artistice, clici homosexuale și clici infracționale. în unele clici se discuta despre atletism, în altele despre mașini, și în altele despre jazz. Unele clici erau strînse în jurul unor anumiți oameni, cea mai mare fiind dominată de Sludden. Clica lui ocupa de obicei o canapea de lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
stima și colegi...de pensie, ATEN ȚIE! O ÎNTÂMPLARE HAZLIE, DAR și UN DESTINȘ NșefERICIT Precum se știe, activitatea celor de la judiciar, mai mult ca oricare alta din branșa lucrătorilor de miliție (poliție) cere o tărie psihologică deosebită. Diversitatea faptelor infracționale, de la un banal furt din buzunar, până la cele mai oribile crime, implică stări emoționale (mai nou, li se zice stress) greu de ignorat,chiar și după ani și ani de experiență profesională. Revolta față de răul comis, compasiunea față de victime sau
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
presupune o analiză amănunțită a diferitelor aspecte, ceea ce determină emiterea unor explicații multifactoriale. Amploarea fenomenului variază, atât cantitativ, cât și calitativ între factorii personali, caracteristici subiectului (nivel de dezvoltare, grad de sănătate mentală) și cei sociali (contextul facilitator pentru actele infracționale). Numeroase teorii susțin existența unei subculturi delincvențiale, ceea ce explică creșterea gradului de infracționalitate într-un anumit areal geografic. Astfel, sistemul de norme și valori, atitudini și conduite specifice acestei subculturi contribuie la promovarea și menținerea fenomenului delincvențial. În acest sens
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reprezintă un indice clar că infracțiunea nu mai are loc; însă dacă ponderea lui R este mai scăzută decât a celorlalte două, atunci are loc comportamentul antisocial. I. Oancea (1998) în urma unei analize detaliate elaborează o diferențiere a cauzelor comportamentelor infracționale, după cum urmează: o cauze generale (cele care fac referire la mediu, cele legate de persoana infractorului); o cauze speciale (vizează doar un anumit sector); o cauze parțiale (vizeaza un segment dintr-un șir cauzal); o cauze obiective (derivate din aspecte
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
persoana infractorului); o cauze speciale (vizează doar un anumit sector); o cauze parțiale (vizeaza un segment dintr-un șir cauzal); o cauze obiective (derivate din aspecte obiective, de exemplu: consum excesiv de alcool); o cauze subiective (privesc aspectele psihice ale actului infracțional); o cauze principale (cele care dețin ponderea cea mai însemnată în declanșarea actului deviant); o cauze secundare (un rol scăzut în declanșarea acțiunii); o cauze determinante (cu un rol primordial în comiterea infracțiunii); o cauze declanșatoare (cele care facilitează trecerea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
p. 235) a fenomenului în cauză, alcătuită din totalitatea faptelor antisociale care s-au săvârșit în realitate; b) delincvența descoperită reprezintă acele fapte antisociale săvârșite care au fost identificate de către instituțiile care mențin controlul social; c) delincvența judecată cuprinde faptele infracționale care sunt analizate în instanța de judecată. Pornind de la clasificarea anterioară suntem tentați să considerăm delincvența ca fiind un fenomen strict juridic aceasta reprezintă o încălcare a sistemului normativ, faptașii sunt supuși unor pedepse corespunzătoare faptei etc. Cu toate acestea
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
frecvența criminalității: • sexul; • vârsta; • clasa socială; • categoria socio-profesională etc. Astfel, dezvoltarea într-un anumit grad al "culturii delincvențiale" poate fi apreciată, fără a exagera, drept o consecință a interacțiunii directe dintre specificitatea existențială și culturală a eșantionului și cea fenomenului infracțional (Preda, 1998). Teoria asociațiilor diferențiale E. A. Shutherland este cel care a formulat această paradigmă în urma analizei delincvenților în arealul urban; acesta consideră comportamentul criminal condiționat nu de caracteristicile biofiziologice sau psihice ale individului, ci de specificul comunicării din interiorul grupului
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nu de caracteristicile biofiziologice sau psihice ale individului, ci de specificul comunicării din interiorul grupului de referință, de unde individul "absoarbe" cultura și se conformează regulilor și normelor sociale și legale. Autorul consideră că pentru a evalua obiectiv și exhaustiv comportamentului infracțional trebuie să se țină seama de următoarele determinări: o situaționale prin care se iau în considerare elementele care intră în joc în momentul comiterii delictului; o istorice sau geneticevizează elementele care au influențat anterior situația și viața delincventului; În consecință
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
numărul femeilor care săvârșesc acte antisociale este semnificativ mai redus comparativ cu cel al bărbaților). Cu toate acestea, odată cu modificarea statutului femeii în structura societății, imaginea "sexului slab" începe tot mai mult să fie anulat de o serie de acte infracționale comise de femei, fapte caracterizate printr-un nivel crescut de agresivitate și violență, astfel că rata actelor deviante feminine tinde să se apropie semnificativ de nivelul infracțional masculin. * Nivelul de școlarizare Studiile efectuate în domeniu au evidențiat faptul că nivelul
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
slab" începe tot mai mult să fie anulat de o serie de acte infracționale comise de femei, fapte caracterizate printr-un nivel crescut de agresivitate și violență, astfel că rata actelor deviante feminine tinde să se apropie semnificativ de nivelul infracțional masculin. * Nivelul de școlarizare Studiile efectuate în domeniu au evidențiat faptul că nivelul de școlarizare al persoanei deviante influențează doar aspectele calitative ale actului infracțional, dar nu și aspectul cantitativ. Astfel, putem afirma că există o corelație invers proporțională între
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
și violență, astfel că rata actelor deviante feminine tinde să se apropie semnificativ de nivelul infracțional masculin. * Nivelul de școlarizare Studiile efectuate în domeniu au evidențiat faptul că nivelul de școlarizare al persoanei deviante influențează doar aspectele calitative ale actului infracțional, dar nu și aspectul cantitativ. Astfel, putem afirma că există o corelație invers proporțională între nivelul de școlarizare și gradul violenței și agresivității specifice unui anumit act infracțional. Totodată, este cunoscut faptul că frecvența infractorilor cu un nivel scăzut de
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
nivelul de școlarizare al persoanei deviante influențează doar aspectele calitative ale actului infracțional, dar nu și aspectul cantitativ. Astfel, putem afirma că există o corelație invers proporțională între nivelul de școlarizare și gradul violenței și agresivității specifice unui anumit act infracțional. Totodată, este cunoscut faptul că frecvența infractorilor cu un nivel scăzut de educație școlară este net superior celor cu studii liceale și mai mult, a celor cu studii superioare. * Starea civilă Statutul marital al individului reprezintă un factor semnificativ în
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
cunoscut faptul că frecvența infractorilor cu un nivel scăzut de educație școlară este net superior celor cu studii liceale și mai mult, a celor cu studii superioare. * Starea civilă Statutul marital al individului reprezintă un factor semnificativ în analiza actului infracțional; rezultatele statistice subliniază o superioritate numerică a infractorilor necăsătoriți față de cei căsătoriți. Din rândul celor căsătoriți, cei care nu sunt părinți sunt semnificativ mai înclinați spre acte deviante, copiii reprezintă un plus de responsabilitate și abaterea individului de la eventuale acte
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
deviante, copiii reprezintă un plus de responsabilitate și abaterea individului de la eventuale acte delincvențiale. De asemenea, din rândul celor divorțati se poate efectua o clasificare: cei care au divorțat de mai multe ori prezintă o frecvență net superioară a actelor infracționale. Toate aceste aspecte subliniază importanța familiei atât ca suport socio-afectiv pentru individ, dar mai ales aceasta reprezintă sursă de educație și modele pentru individ. 1.4. Factori psihologici și dezvoltarea comportamentelor și conduitelor deviante Dezvoltarea unor comportamente antisociale implică, fără
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
precum și frustrarea. * imaturitatea intelectuală acea particularitate a personalității infractorului manifestată prin "incapacitatea acestuia de a prevedea pe termen lung consecințele acțiunii sale [...] capacitatea redusă de a stabili un raport rațional între pierderi și câștiguri în proiectarea și efectuarea unui act infracțional, trecerea la infracțiune făcându-se cu prudența minimă față de pragurile de toleranță socială a conduitelor în fapt" (T. Bogdan, 1983, apud Voinea, M., 1999); * imaturitatea afectivă latura hedonică este prioritară pentru individul deviant; acesta apelează în mod frecvent la o
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
de halucinații, irascibilitate exagerată, impulsivitate cu tendințe agresive, bolnavul se află în imposibilitatea de a se controla. În aceste condiții, persoana comite furturi, escrocherii, mitomanie, nesupunere și vagabondaj, perversiuni sexuale însoțite de agresiuni; * Schizofrenia nu determină în mod special comportamente infracționale, indivizii diagnosticați cu acest tip de tulburare manifestând mai degrabă un caracter bizar, absurd și nemotivat. Aceștia acționează nedeliberat, sub impulsul momentului, fără a evalua consecințele, putând comite crime din cele mai odioase, dar este cunoscut faptul că particularitățile acestor
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
pot varia în diferite forme și grade: de la exhibiționism și fetișism, până la acte sadice, crime și mutilarea cadavrului, necrofilie etc. * Alcoolismul reprezintă o caracteristică frecventă a societății actuale, consumul de alcool fiind frecvent invocat de către cei care comit diferite acte infracționale. Cu toate acestea, studiile de specialitate au demonstrat că alcoolismul în mod singular, neasociat cu alți factori nu constituie o sursă semnificativă a faptelor antisociale, acestea se manifestă în cazul asocierii acestei devianțe cu anumite particularități ale personalității individului: temperament
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
reprezintă o caracteristică cu un grad foarte crescut de individualitate și poate oferi indicii valoroase privitoare la gradul și coeficientul de dezvoltare bio-psiho-socială a individului. Evaluarea infracțiunii din prisma vârstei, atât cea cronologică, cât și mentală, facilitează înțelegerea rațiunii actului infracțional, dar mai ales permite stabilirea mijloacelor corigibile. Se cunoaște că o vârstă cu un crescut nivel infracțional este cea a adolescenței și a tinereții, în timp ce odată cu atingerea maturității numărul făptașilor scade simțitor. În ceea ce privește latura calitativă a delincvenței, se constată un
Psihocriminologie by Lăcrămioara Mocanu () [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]