3,665 matches
-
mai mare care Învață pentru a Învăța pe alții. În viziune mea el trebuie: să lase pe fiecare elev să-și exprime punctul de vedere și să-1 corecteze acolo unde este cazul; să Încurajeze În rândul elevilor schimburile de opinii inovatoare; să consulte elevii atunci când fixează anumite teme pentru dezbateri; să asculte opiniile elevilor și să Îi asculte ori de câte ori ei o cer ; să medieze cu obiectivitate micile conflicte apărute Între elevii săi; să rezolve conflictele În mod nonviolent; să contribuie la
INTERDISCIPLINARITAEA ÎN PREDAREA ISTORIEI ROMÂNILOR LA CLASELE I – IV by Ana Maria PINZARU () [Corola-publishinghouse/Science/1233_a_2313]
-
în științele comunicării și afirmă că "sensul se naște întotdeauna dintr-o relaționare, iar elementele esențiale ale acesteia din urmă fac, firește, parte din contextele în care se desfășoară comunicarea."42; • Teorema intervenției proceselor de comunicare, reprezentând, de fapt, germenele inovator al teoriei în ansamblu, afirmă că "numai prin intermediul acțiunilor de comunicare specifice (numite și "procese") intervenind asupra diferitelor contexte ce formează trama situației de comunicare, se realizează construcția sensului de către actori. Astfel, segmentul de comunicare, pe care îl luăm în
Relațiile Publice Din Perspectivă Sociologică by Răzvan Enache () [Corola-publishinghouse/Science/1038_a_2546]
-
poziții tranșante într-o astfel de dezbatere. Am putea doar răspunde că indivizii sînt în parte "inconștienți" de prejudecățile sau de "reflexele lor ideologice". Sub un alt unghi, sînt relativ eliberați de ele: RS sînt reformulări și recreări, deci parțial inovatoare sau cel puțin diferite de un "patron" sau de un "model" inițial. Nu le putem deci asimila cu simplele manifestări ale prejudecăților și stereotipurilor, care sînt totuși incluse în ele. Comparațiile internaționale ale conceperii democrației (Marková) sau abordarea în termeni
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
Guimelli, 1994, p. 103; Guimelli, 1995). Un element supraactivat este o cogniție periferică, ce formează o substructură semnificantă, căpătînd, pentru moment și din motive de adaptare la context, o mai mare importanță în practicile unui grup (exemplu: învățători în pedagogia "inovatoare", mutați în zona de educație prioritară, trebuind să practice o formă mai tradițională/autoritară de relaționare cu elevii). Pentru a rezolva această problemă, a fost propusă o traducere vectorială a valenței. Această reformulare nu necesită noi culegeri de date: valența
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
desemnează, cîteodată sub numele de "cognem", orice element de cunoaștere cauzal, descriptiv, pre-scriptiv sau funcțional, mai mult sau mai puțin negociabil sau central, compunînd sistemul de idei și de acțiuni împărtășite colectiv care este o RS. Conversie: interiorizare a valorilor inovatoare, originale sau de adeziune la noi practici. Implică o criză morală sau spirituală a actorilor (stare în devenire) care o trăiesc și înflorirea reprezentărilor eterogene, cu va-lență contradictorie, care răstoarnă radical sau progresiv un cîmp cognitiv convențional sau structurat. "Sche-mele
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
și, implicit, "sfârșitul istoriei" (Vattimo, 1985/1993; Fukuyama, 1992/1998) sau, cel puțin, un pas înainte către acesta. Indiferent de definirea ei, constituie oare această ordine socială o nouă formă de postmodernism și postmodernitate sau poate fi caracterizată prin însușiri inovatoare față de tipurile și stereotipurile sociale ale modernității? În opinia mea, variantele de înțelegere și interpretare cele mai apropiate de realitate sunt acelea care susțin că prezentul nostru este parte constitutivă și constructivă a modernității, departe de a marca o epocă
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
acest demers sunt cele ale fractalilor (Benoît Mandelbrot), catastrofelor (René Thom), haosului și atractorilor stranii (David Ruelle, Floris Takens) și structurilor disipative (Ilya Prigogine). Aceste teorii de dată relativ recentă conturează apariția unei noi paradigme care folosește metode de cercetare inovatoare și concepte care penetrează tot mai incisiv limbajul științific preferat de comunitatea contemporană a cercetătorilor. Principalele caracteristici, trăsături și premise ale paradigmei morfogenetice care au relevanță în cercetarea de față sunt următoarele: prin aplicarea acestei paradigme cu nuanțe neoaristotelice este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de natură structuralist-fenomenologică; prin teoriile morfogenetice se coagulează o paradigmă de esență spiritualistă, calitativă, considerată, cel puțin la nivel metodologic și conceptual, la fel de importantă precum revoluțiile (din știința fizicii) einsteiniană și cuantică ale secolului trecut. Consider că aplicarea acestei paradigme inovatoare pe tărâmul științelor socioumane nu poate fi decât fructuoasă. 3.2. Teoriile morfologice ale complexității Cele mai relevante teorii ale complexității au fost elaborate în a doua jumătate a secolului al XX-lea, de către fizicieni și matematicieni care s-au
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în contemporaneitate să își asume mai degrabă responsabil atât conflictualitatea socială, cât și raționalitatea dissensului și a deciziilor consensuale. 3. Caracteristica principală a acestui set de noi valori o constituie tocmai caracterul lor constructivist: în era ismodernă, ai cărei actori inovatori și descoperitori ne regăsim, drepturile naturale se metamorfozează în drepturi civilizaționale; altfel spus, contractul social "utilitarist" (sugerat prin explicațiile furnizate de teoria deciziei raționale, prin teoria funcționalistă, prin teoria vălului ignoranței etc.) devine obișnuință impusă; iar libertățile cetățenești tind să
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sus, rezultă următoarele constatări: * "Noul limbaj" nu folosește majuscule, ceea ce poate conduce la confuzii generate de morfomixtura structurilor de gândire. În timp ce structurile de învățare sunt fundamentate pe succesiunea ortografică punct → majusculă, noile "reguli" utilitarist-pragmatice devin piloni pentru reguli de comunicare inovatoare. * În virtutea incapacității unor programe "soft" și a unor dispozitive tehnice "hard", utilizatorii de limbă română sunt nevoiți să renunțe la semnele diacritice. * Apoi, există tendința de renunțare la vocale, acolo unde pronunția fonetică o permite ("d" în loc de "de", "c" în loc de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
noua formă de comunicare: noul lbj nu folos majuskl, cc poate duce la cnfzii gnrate d morfomixtura struct d gândire strukt d invatare sunt fundam. pt succesiunea ortografica pct-majuskl dar noile reg utilitarist pragmatice devin piloni pt reg d comm inovatoare in virtutea incapacit unor prg soft shi a unor dispoztv tehn hard utiliz d lb rom tb sa renunte la semnl diacrtc exsta tendnta d renuntare la vcl, und pron fonetik permit (d in loc d de, c in loc
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unor artiști remarcabili, precum Teofan Grecul sau Andrei Rubliov 409. Desfășurată pe întregul interval al secolelor al XV-lea și al XVI-lea, perioada ce a urmat epocii gotice, cunoscută sub numele de Renaștere și dominată de un impresionant spirit inovator, a demonstrat o atenție deosebită pentru redescoperirea culturii și artei Antichității grecești, în centrul căreia se aflau valorile umaniste. În plan estetic, arta Renașterii s-a fundamentat pe o schimbare majoră de concepție. Dacă până nu demult, conform tradiției medievale
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Marie-José, Imagine, icoană, iconomie: sursele bizantine ale imaginarului, Editura Sophia, București, 2009. Nae, Cristian, Arta după sfârșitul artei: Danto și redefinirea operei de artă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", 2010. Newberg, Andrew, Waldman, Mark Robert, Cum schimbă Dumnezeu creierul: descoperirile inovatoare ale unui prestigios neurolog, Curtea Veche Publishing, București, 2009. Nistor, Mihai, Fenomenologia sacrului, Editura Cantes, Iași, 1999. Oprescu, George, Manual de istoria artei: Barocul, Editura Meridiane, București, 1985. Otto, Rudolf, Sacrul, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002. Palade, Mihaela, Iconoclasmul în actualitate
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
funcție mijlocitoare între morți și vii, constituind în același timp un mijloc de divinație și de supraviețuire. (Cf. Régis Debray, op. cit., p. 33). 309 Rudolf Otto, op. cit., p. 18. 310 Andrew Newberg, Mark Robert Waldman, Cum schimbă Dumnezeu creierul: descoperirile inovatoare ale unui prestigios neurolog, Curtea Veche Publishing, București, 2009, p. 10. 311 Ibidem, p. 126. 312 Ibidem, p. 124. 313 Pierre-Yves Brandt, Des enfants dessinent Dieu, Editions Labor et Fides, Genève, 2010, p. 8. 314 Ibidem, p. 9. 315 Cezar
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
spiritual în termeni sexuali, atunci pare logic ca îndrăgostiții care învață cum să-și ofere extaz sexual deplin și reciproc să aibă intuiția unei experiențe divine. Tao se îndreaptă către vest Marele sinolog olandez R.H. van Gulik își încheie lucrarea inovatoare Sexual Life in Ancient China făcând următoarea observație: O analiză istorică a felului în care s-au desfășurat în China relațiile sexuale, elementul determinant al vieții, mă face să înclin spre părerea că, în primul rând, echilibrarea atentă a elementelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]
-
Acvariul are ca tematică ihtiofauna rară și foarte rară din bazinul hidrologic al Dunării, fauna Mării Mediterane și pești exotici. Patrimoniul muzeului depășește 60.000 piese știintifice ordonate pe colecții: geologie, mineralogie, malacologie, entomologie, ihtiologie, ornitologie. Cel mai recent punct inovator pe harta orașului este inaugurarea în 2004 a Parcului pentru Tehnologia Informației, primul și cel mai mare de acest fel din țară. în parcul gălățean s-au instalat companii precum Microsoft, Oracle, IBM, TotalSoft, UTI Grup sau Siveco. în acest
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
schimbării, au reprezentat cheia campaniei electorale. Instrumentul principal a fost site-ul MyBO320, site-ul campaniei, conceput sub forma unei rețele de socializare de tip Facebook. Era nevoie ca informațiile legate de campanie să circule (întâlniri, evenimente) în interiorul comunității Obama. Inovator, site-ul permitea simpatizanților să ia contact unii cu altii și să își organizeze activitatea de militant în echipă. Aceștia erau împărțiți în grupuri geografice (DC pentru Obama), uneori locale (Ținutul Prințului William votează pentru Obama) sau tematice (Studenții îl
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
Fortes (1957:160) o numea "sociologia biliardului", decît în complexa, încîlcita și mult prea complicata lume reală. Oamenii de știință specializați în sociologie au dezamăgit prin lipsa studiilor axate pe fenomenul minciunii, în ciuda puterii de răspîndire a acestuia. În afara activității inovatoare întreprinse de Simmel la începutul acestui secol, a existat foarte puțină analiză sociologică (cf. Steiner 1975:221). Nici măcar monumentalul studiu științific asupra fenomenului mințitului editat de Lipmann și Plaut (1927), cuprinzînd douăzeci și patru de capitole, nu conține vreo discuție sociologică, în ciuda
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
legate de putere, hegemonie și state, iar unii au tras concluzia că acest lucru avantajează formele realiste de gândire. Rămâne totuși să vedem dacă realiștii, constructiviștii sau alții vor produce inovații teoretice semnificative. În multe privințe, lipsa unui răspuns constructivist inovator pentru lumea post11 Septembrie este surprinzătoare, căci multe dintre întrebările mari și importante cu care se confruntă acum comunitatea internațională (și care oferă mari provocări academice) sunt în avantajul constructivismului. Trei dintre acestea merită o atenție deosebită: natura puterii, legătura
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
acestea, este un exercițiu care poate avea beneficii importante prin generarea de noi indicii privind procesele asociate transformărilor locale și globale. O sarcină și mai grea este însă aceea de a-i avertiza pe susținătorii Relațiilor Internaționale convenționale cu privire la efectele inovatoare ce pot decurge din abordarea proceselor sociale și politice dintr-o perspectivă sensibilă la gen. Pentru a realiza acest lucru, cercetătorii feminiști trebuie să-și aducă întreg bagajul de cunoștințe teoretice și empirice în studiul unei game largi de probleme
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
standardele dezbaterilor, vezi ***Atitudini și polemici în presa literară interbelică, volum coordonat și editat de Institutul "G. Călinescu", București, 1984. 89 George Călinescu, "Duelistul", în Gâlceava înțeleptului cu lumea I, Editura Minerva, București, 1973, p. 132. 90 Serban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene" în Argheziana, Editura Eminescu, București, 1985, p. 283. 91 Ibid., p. 303. 92 Vezi Dorina Grăsoiu, Bătălia "Arghezi", Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1984. 93 Alexandru George, Marele Alpha, Editura Cartea Românească, București, 1970. 94 Alexandru George, "Estetica și
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
plecare al unui lung șir de polemici între cei doi. 229 Cornel Munteanu, op. cit., p. 224. 230 Tudor Arghezi, "Un răspuns", în Scrieri 41, p. 168. 231 Tudor Arghezi, "Pârțotina boșoroagă", în Scrieri 25, p. 147. 232 Șerban Cioculescu, " Caracterul inovator al prozei argheziene", în Argheziana, p. 287. 233 Mihai Eminescu, ["În numărul nostru de vineri"], în Opere IX, Editura Academiei, București, 1984, p. 145. 234 Henri Bergson, Teoria râsului, Editura Institutul European, Iași, 1992, p. 130. 235 Marian Popa, Comicologia
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
umanismul tradițional eșuează, el, care vedea în unealtă doar instrumentarea unei facultăți, și nu transformarea ei47. Or, dacă unealta umană se detașează de organul fizic, o face ca să trăiască o viață proprie. A ei, nu a noastră. Separare fecundă, aventuroasă, inovatoare, periculoasă totodată, dar care ne constrânge să ieșim din om pentru a-l înțelege pe om. Avem din ce în ce mai puțin liberă dispoziție asupra uneltelor noastre (de producție, de reprezentare și de transmitere). Nu este oare timpul să luăm în serios acest
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
oarecare. Fuziunea valorilor de creație și de informație, care duce la "arta comunicațională", permite o orientare destul de bună în dezorientarea contemporană a oricărui domeniu. Căutarea optimului informativ, numit și scoop, se dovedește singurul arbitru performant în arbitrariul general al "turbionului inovator perpetuu". Anything goes? Da, cu condiția să fie contrariul precedentului anything, altfel informația nu se va transmite. Imprimaturul se acordă numai insolitului, cu excepția ironiei de gradul al doilea la adresa cromolitografiei (care este omogenă, substituibilă și previzibilă). Se cunosc deja paradoxurile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
adaptat la mediul anterior, care se vede forțat fie să-l submineze sau să-l imite pe succesorul lui, fie să-l contreze sistematic pentru a părea interesant. Curios, modul de expresie socotit cel mai vulgar este adesea cel mai inovator dintr-o epocă. Acolo unde se comunică mai bine, se și inventează mai mult. Neșansa istoriei oficiale a artei este că rupturile estetice decisive intervin în general în domeniul cel mai puțin "estet" al momentului prezent. Când Valéry îți ținea
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]