8,637 matches
-
unor nuvele, care narau diferite aventuri printre care se numărau, nu de puține ori, și episoade obscene) sau a poemelor eroice, în discursul celui de-al doilea narator, Eumolpus. Discursurile atribuite acestuia folosesc parodia ca procedeu, sub o formă limitată, inserând textul (epic sau liric) de care altfel ne-am putea lipsi în desfășurarea evenimențială propriu-zisă. Exemplele sunt numeroase, de la parodia stilului poemelor moralizatoare debitate de mediocri (în capitolul XCIII) la parodia formulelor/ ideilor sau chiar a unor pasaje întregi din
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
prin situarea lor în textul general (cultura) din care fac parte și care face parte din ele", Julia Kristeva prezintă intertextualitatea (fenomen prezent în mare proporție în operele parodice) drept "indicele modului în care un text citește istoria și se inserează în ea". Operele produse cu ajutorul ei nu se mai înfățișează drept o "sumă a enunțurilor depistate ulterior", ci constituie "un ansamblu nou, ambivalent, opus ansamblurilor originare"323. Studiind intimitatea funcționării procedeului, ajunge la concluzia că intertextualitatea are drept rezultat (și
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
pe spate, mort237. Există, în plus, o serie de alte aspecte ce susțin caracterul documentar al Arhipelagului GULAG. Soljenițîn indică sursele din care provin diferite informații, menționează numele reale ale personajelor care apar (multe dintre ele nume de personalități istorice), inserează documente autentice (scrisori reale, fragmente de articole din revistele vremii, fragmente de rapoarte politice etc.), adnotează și comentează mesaje ori scrisori de la victime, dar și de la călăi. Scriitorul realizează un sistem de trimiteri la notele de subsol, cu precizări privind
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
281 de natură intelectuală (Ignatici este profesor, iar Matriona o femeie simplă), distanța morală este minimă, fapt ce explică simpatia reciprocă și admirația naratorului pentru personajul evocat. În legătură cu operele soljenițiene discutate anterior vorbim despre un pact romanesc, elementele autobiografice fiind inserate discret. În Arhipelagul GULAG, în schimb, este asumat pactul autobiografic, astfel încât autorul însuși va exercita funcția de narare. Aici, așa cum observă unul dintre comentatorii lui Soljenițîn, "eul fără mască devine axa însăși a narațiunii"282. (trad. a.) Din punct de
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
literară individuală realizează propriul discurs, de vreme ce scriitorul are posibilitatea de a-și asuma limbajul ca exercițiu al individualului. Discursul literar, caracterizat prin forța sa de a crea noi sensuri, manifestă o putere deosebită de a acapara și transforma orice discurs inserat în el, astfel că, în cadrul lui, diversele discursuri își pierd individualitatea 388. Această idee a fost avansată și de Mihail Bahtin, în deceniul al treilea al secolului trecut. Poeticianul rus afirmă că "plurivocitatea și plurilingvismul intră în roman, unde se
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
apare, din nou, Nadia, împreună cu Șceagov, de data aceasta, este plasată simetric scenei discutate anterior. Dacă în timpul întrevederii cu Nerjin nu se puteau exprima toate gândurile din cauza cenzurii exterioare, aici nu se pot exprima dintr-un impuls interior, drept care sunt inserate în paranteze fragmente de discurs interior ce aparține Nadiei. Ea îi dăduse lui Șceagov dovezi de atenție și de interes, dar, pentru a scăpa de sentimentul de vinovăție, elaborase, pentru ea însăși, justificări ale fiecărei acțiuni. Se produce, astfel, interferența
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
urmau să se înscrie ori să adere la creștinism. Delimitarea precisă a politicii împăraților creștini față de păgânismul roman sau barbar este îngreunată de complexitatea evenimentelor secolului IV. Dificultatea nu se datorează absenței informațiilor ori lacunelor lor, întrucât avem seria legilor inserate în Codex Theodosianus (438) și operele unor istorici de seamă (Eusebiu de Cezareea, Socrate, Sozomenos, Teodoret etc.), cronicari bizantini, scriitori creștini și păgâni care ne-au transmis numeroase fapte și aluzii sugestive. Prin învățătura și stilul său de viață pacific
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
individuale. Astfel, Biserica tindea să demitizeze statul ca pe o realitate de contingență, ce trebuia privită și depășită în vederea scopului ultim (al mântuirii). Această idealizare nu anula ideea inițială potrivit căreia creștinii nu ar fi avut conștiința de a fi inserați politic în Imperiu, cu atât mai mult cu cât intenția de a se înstrăina de Roma era absentă anterior anului 70. În acel moment crucial, când pentru ultima oară iudaismul se organiza împotriva stăpânirii romane, creștinii au preferat să fugă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
din moment ce este recunoscută valoarea serviciului adus organizării civile, ci numai împotriva creștinismului văzut ca religie. Religia romană era ridicată la rangul de regulă comună: refuzul creștinilor viza idolatria și imoralitatea acceptată de statul roman. Acel nu al creștinilor Imperiului trebuie inserat în cadrul unui refuz față de statul despotic și absolutist. Ucenicii lui Cristos așteptau venirea împărăției lui Dumnezeu, de mulți considerat iminent și contrapus puterii civile. Pentru Hipolit Romanul (170-235) statul roman, indicat cu dispreț, era comparat cu cea de-a patra
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ca pe un ajutor adus Bisericii, Tertulian (155-230), foarte critic față de Imperiu, considera Biserica ca pe un sprijin adus statului, anticipând doctrina lui Eusebiu din Cezareea (265-340), și o forță care oprește dezordinea. Pe itinerarul acestor curente de gândire se inserează și problema obiecției de conștiință față de serviciul militar. Acesta nu este episod în sine, ci trebuie atașat refuzului coerciției statale ce pretindea dirijarea conștiințelor în mod arbitrar, chiar și în pericolul imoralității și al idolatriei existente în întreaga sferă civilă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre concepția războiului în mentalitatea păgânilor și cea în viziunea creștinilor care o vedeau ca pe o luptă orientată spre proclamarea și victoria Evangheliei, cu ajutorul armelor păcii și ale unei armate nesângeroase. Bătălia păcii, strict unită idealului de dreptate, se inserează în dinamica mântuirii. Reluând limbajul militar paulin, autorul îi confirmă acestuia valoarea pozitivă, total diferită de cum era percepută la păgâni, distingând modul sonor și războinic de a trăi al acestora, de cel simplu și pașnic al creștinilor. Aceștia din urmă
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
la toate acuzațiile interlocutorului: creștinii nu sunt niște revoluționari din moment ce nici primii ucenici ai lui Isus, după moartea sa, nu au organizat vreo revoltă socială. Cristos însuși este un conducător pașnic, iar adepții săi sunt izolați doar aparent, întrucât sunt inserați în corpul social al statului și colaborează activ prin rugăciune. Rugăciunea, afirmă teologul, trebuie adresată lui Dumnezeu, superior tuturor celorlalte ființe, în așa fel încât creștinii să se poată uni cu toate puterile angelice care, ca o consecință a acestei
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
filozoful păgân se putea vorbi despre o anumită resemnare, pe lângă viziunea stoică a omului, în teologul creștin, alături de observația detașată a evenimentelor, simbol al derivării stoice, este prezentă conștientizarea rupturii cu experiența păgână prin implicarea unei noi concepții despre viață, inserată în optica comunitară creștină. În Ad Donatum, 7, autorul ne vorbește despre disprețul vieții exemplificat de spectacolul gladiatorului. Mulțimea care asistă își asumă o conotație de paliditate care scoate în evidență anonimatul și depersonalizarea indivizilor care, pierzându-și capacitatea de
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
poate consta și în martiriu. 2.2.7. Arnobius Orientat spre creștinism de pesimismul său față de natura umană, Arnobius (255-327) vedea fundamentul Imperiului roman în vexațiune și războaie. Un astfel de exemplu ne este oferit de Adversus nationes, I, 6, inserată în respingerea acuzației ce imputa creștinilor cauzele și efectele calamităților publice. Diversitatea radicală dintre păgânism și creștinism referitoare la pace este arătată în Adversus nationes, III, 26. Aici se constată inconsistența acelui sedator militaris insaniae, simbolizat de Marte, dușmanul omenirii
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
antitetice principiilor umanității, fraternității și pacifismului predicate de către aceasta. De aceiași părere erau și maniheii, cu toate că învățătura lor nu era o simplă erezie creștină, ci chiar o nouă religie. Biserica a considerat-o erezie datorită însușirii unor elemente tipic creștine, inserate în teoria sa, cu privire la existența binelui și a răului, în cazul disputelor cu gânditorii creștini. Pentru manihei serviciul militar și războiul aparțineau dumnezeului rău, motiv pentru care au respins ambele variante, din respect față de religiozitatea lor, considerându-le dăunătoare societății
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
ridicat din infern (de infernu levatus)»; l-au considerat cel mai josnic dintre toți oamenii și chiar dintre fiarele sălbatice (omnium hominum et vel immanium bestiarum sordidissimus), cel mai crud dintre toți cei care au existat vreodată și l-au inserat chiar și printre eretici. Apologeții creștini nu i-au iertat niciodată lui Nero atât masacrul câtorva sute de creștini, lucru obișnuit în toate puterile absolute, cât și faptul că a dezlănțuit împotriva creștinilor o metodă de luptă sălbatică, neaplicată până
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
anume context, după analize critice ale determinărilor, ale evoluției apare nevoia reconsiderării și operării unor schimbări, fie prin inovare, fie prin rezolvarea problemelor, fie prin dezvoltare, pentru a nu se adânci criza de funcționare eficientă. R.M. Niculescu (2000b, pp. 177-187) inserează câteva forme ale procesului de schimbare aplicabile și aici: prin substituirea rapidă a unor elemente, prin modificarea cauzată de introducerea unor noi aspecte în contextul dat, prin tulburarea procesului stabilit cu măsuri care au efecte negative, prin restructurare cu modificări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de la prezentarea și demonstrarea de resurse de către educator la folosirea lor directă, constructivistă de către educați, • de la monolog la dialog, dezbatere, • de la evaluarea cunoștințelor la cea a competențelor. Această abordare a instruirii va determina noua (micro)paradigmă a design-oriented, dacă mai inserează în proiectare: • manifestarea inițiativei educaților, • formularea de sarcini și situații reale, • diversificarea de elemente metodologice, • utilizarea noilor tehnologii de informare și comunicare, • raportarea la standarde de performanță, • focalizarea pe ghidarea, sprijinirea, structurarea, autodirecționarea învățării, pe rezolvarea de probleme, pe simulări
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și continuitatea, sintagmei behavioriste Instructional Design prin Designing Constructivist Learning Environments CLEs (D.H. Jonassen, l999), cu importanța acordată mediului calitativ pedagogic, necesar afirmării rolului central al educaților, în construcția mentală. Într-o proiectare dezvoltată apoi ca o diagramă, se pot insera concentric modurile de rezolvare și îndrumare, sprijinire. 6.6. Principii, metode, instrumente pentru proiectarea constructivistă Proiectarea behavioristă, aplicată în designul instrucțional inițial, utilizează preponderent ca metodă analiza de sarcină (CTA Cognitive Task Analysis), cu determinarea pașilor ei și a consecințelor
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sau de a urma anumite cursuri la școală. Dincolo de aceste atitudini se profilează o concepție rigidă a islamului. Miza crește astfel, devenind o luptă împtriva mișcării de integrare, amenințătoare pentru democrație. Alegerea de a interzice vălul în școlile publice se inserează într-o problematică mult mai vastă: raporturile între cultura gazdă și cultura imigranților. Aceste raporturi pot evolua în trei direcții: -asimilarea, când imigranții își abandonează originea și adoptă cultura populației autohtone; -integrarea, când imigranții își păstrează originalitatea (integral sau parțial
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
risc de deformare la detașare sau ulterior etc. Modern: macheta se execută din acrilat autopolimerizabil. Se adaptează o tijă din același material în loja radiculară, cu lungime mai mare decât aceasta, pentru a facilita manipularea. Se uleiază apoi canalul, se inseră în el pastă de acrilat autopolimerizabil, cu acul-spirală Lentullo sau cu tija care se introduce în loja radiculară. Surplusul de material refluat se modelează sub formă de bont șlefuit. Macheta se mobilizează în ax după aproximativ 30 sec., înainte deci
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
prepararea suprafețelor proximale. Extensiile erau largi, dar superficiale. Considerat de către susținătorii lui a fi o restaurare conservatoare, s-a crezut că inlay-ul confecționat prin tehnica slice ar implica un risc mai mic la fractură al dintelui în care acesta se inseră. La un moment dat, acest tip de restaurare a fost folosit ca element de agregare pentru proteze fixe. Analiza stress-ului cu metoda fotoelastică a arătat că restaurarea agregată într-o cavitate preparată prin tehnica slice dezvoltă un stress mai mare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
materialul din care sunt confecționate. Principiile de preparare a cavităților, formulate de Black, sunt valabile doar pentru incrustațiile metalice și, în special, cele ce se referă la conturul marginal, forma de rezistență și exereza dentinei ramolite. Spre deosebire de obturații, care se inseră în stare plastică în cavități retentive, incrustațiile se confecționează în laborator și sunt cimentate în cavitatea preparată. Particularitățile restaurărilor rigide față de cele plastice impun unele diferențieri în prepararea cavităților la nivelul pereților și marginilor, pentru a realiza forma de retenție
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
este direct proporțională cu adâncimea cavității și invers proporțională cu unghiul de divergență. Imaginile din fig. 9.83 ilustrează corelația dintre cele două variabile. În prima schemă, pereții cavității sunt mult prea divergenți. Inlay-ul turnat după tiparul cavității poate fi inserat pe multiple axe cuprinse între liniile AB și CD (fig. 9.83 - 1). În a doua schiță, pereții AX și CY sunt paraleli, există o singură axă de inserție, care este paralelă cu pereții, dar în porțiunea AB și CD
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
SV (fig. 4.124) este un sistem vertical rigid realizat din plastic, conceput cu forme anatomice particulare pentru obținerea rezultatelor maxime în ceea ce privește confortul și funcționalitatea. Patricea din rășină calcinabilă prezintă o parte cilindrică verticală, unde va lucra, prin fricțiune, teaca inserată în matrice. La partea inferioară a patricei s-a creat un plan înclinat care permite utilizarea chiar în cazuri dificile cu papile gingivale tumefiate. Matricea se prezintă în două variante: din rășină calcinabilă și din oțel. Sistemul Aktiv click rigid
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]