44,618 matches
-
le avea, prin înființarea unor școli de profil putând astfel integra toți copiii în sistemul de învățământ dar și prin ajutorarea celor săraci precum și prin obligativitatea și gratuitatea învățământului. Un rol important al dascălilor gorjeni a fost și acela de integrare al fetelor în sistemul de învățământ prin înființarea unor școli dar și crearea de locuri pentru acestea în școlile deja existente. Chiar dacă acest lucru a fost anevoios iar dascălii au întâmpinat unele probleme, aceasta s-a realizat și prin cosiderentul
Învăţământul în Gorj 1848-1918 Fondatori şi oameni de şcoală by Băluţoiu Daniel Sorin () [Corola-publishinghouse/Administrative/1289_a_1875]
-
CUVÂNT ÎNAINTE Odată cu integrarea europeană legăturile dintre oameni, dintre instituții, dintre regiuni și dintre țări devine tot mai ușor realizabilă, tot mai importantă și în același timp tot mai benefică tuturor părților implicate. Începută poate timid în anul 2002, colaborarea dintre Direcția Regională de
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
2 regiuni în toate domeniile vieții noastre, așa cum sunt ele reflectate de datele statistice. Sperăm că acest nou efort editorial să stârnească interesul cercetătorilor și studenților și să fie un important instrument de lucru în folosul consultanților pe probleme de integrare sau de atragere a fondurilor pe proiecte europene. Sorin BELEA Zsolt KOCSIS NAGY CARACTERISTICI DEMOGRAFICE CARACTERISTICILE REGIUNILOR DIN PUNCT DE VEDERE GEOGRAFIC ȘI AL STRUCTURII LOCALITĂȚILOR Regiunea Dél-Alföld din Ungaria are o suprafață de 18 mii km2, iar Regiunea Vest
PRINCIPALELE CARACTERISTICI SOCIO – ECONOMICE ALE REGIUNILOR DÉL-ALFÖLD – UNGARIA ŞI VEST – ROMÂNIA, 2008 – 2011 by ed. Sorin BELEA, Zsolt KOCSIS -NAGY Zoltán VÉGH () [Corola-publishinghouse/Administrative/91540_a_92395]
-
funcționează la nivelul comunității) (vezi Ostrom, 2007b, p. 24). În cazul satelor devălmașe, relația dintre regulile dezvoltate la nivelul comunității și cele dezvoltate la nivel național (nivel informal vs nivel formal) evoluează de la conflict (mai ales în ceea ce privește recunoașterea proprietății) la integrare (modificarea regulilor de la nivelul comunității în funcție de normele juridice în vigoare - înzestrarea fetelor). Voi relua această discuție atunci când voi discuta despre diferențele dintre obiceiul pământului și prevederile Codului civil. De multe ori, regulile informale sunt mai puternice, mai cunoscute și mai
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din cauza expansiunii capitalismului - este incompletă, adăugându-i câteva ipoteze. Al doilea obiectiv este acela de a extrage din analiza cauzală întreprinsă factorii structurali (endogeni) de natură să crească rezistența și reziliența unei entități politice locale. Totodată, excursul în procesul de integrare economică și instituțională a entităților politice locale va prilejui mai multe observații și considerații colaterale ale căror implicații nu vor putea fi urmărite până la capăt aici. În vederea îndeplinirii acestor obiective, materialul de față reinterpretează datele și concluziile Școlii Monografice românești
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
cauzată de acțiunea conjugată a două fenomene exogene - expansiunea statului și expansiunea capitalismului (mai exact, expansiunea piețelor interne ale Țărilor Române în perioada urbanizării și industrializării acestora) -, precum și de prezența unor vulnerabilități instituționale interne. Cele două procese au condus la integrarea economică și instituțională a entităților politice locale transformate în organizații economice active în interiorul noilor medii. Următoarea perturbație importantă, colectivizarea proprietății în regimul comunist, este de natură să evidențieze un caz extrem de reziliență constând în imprimarea informației factuale și evaluative într-
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
și Weber (1922), evoluția politică se referă la: „(1) diferențierea și specializarea instituțiilor și rolurilor (pozițiilor) politice; (2) emergența și centralizarea autorității și puterii politice în aceste roluri și instituții și (3) rolul jucat de agenții și organizațiile politice în integrarea funcțională a unor comunități din ce în ce mai specializate, diversificate și stratificate” (Kurtz, 2001, p. 133). Pe de altă parte, aceiași cercetători au sesizat și importanța „impulsurilor” - factori exogeni și endogeni care cauzează și orientează o anumită cale, evolutivă sau devolutivă, a unei
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
întregii proprietăți, ca și asupra membrilor. Cele două subperioade distinse anterior corespund, prima, devoluției politice între cea mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
mai deplină autonomie și izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
izolare în raport cu mediul economic, politic și instituțional și până la disoluția nivelului confederal (anii 1840), iar cea de-a doua, integrării economice și instituționale a obștilor individuale, lipsite de nivelul confederal, în mediile corespondente ale Țărilor Române. Integrarea în stat și integrarea în economia națională sunt influențele exogene al căror impact va fi studiat. În perioada de aproximativ o sută de ani dintre jumătatea secolului al XVIII-lea și începutul regimului comunist, devoluția aranjamentului devălmaș a avut loc printr-un set de
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
proprietății obștilor în baza noii legi. • Obștea nouă este caracterizată, din punct de vedere procesual, de reconstrucția izomorfă a aranjamentului, în noi condiții și în raport cu noi influențe. Fenotipul contemporan este rezultatul genotipului politic păstrat și al unor influențe precum deplina integrare a zonei în economia națională și eliminarea oricărei autonomii în raport cu mediul legal și administrativ. Capitolul de față se va rezuma la evoluția unui număr limitat de instituții centrale structurii aranjamentului în timpul perioadei vechi și primului interludiu. 4.3.1. Caracteristici
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
din 1881 și a celui din 1910. Încercările de a obține un statut de exceptare de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
de la prevederile primului cod nu au avut succes (Chirilă, 2005, p. 100). 4.6.1. Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
Externalizarea exploatării industriale a resursei Faza cea mai avansată a integrării economice a obștii vechi în piețele interne românești a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
a fost constituită nu în momentul integrării pe piața de desfacere a lemnului, ci mai târziu, la începutul secolului XX, prin integrarea exploatării lemnului în industria de exploatare aflată în formare. Episodul este semnificativ atât din punctul de vedere al integrării economice, cât și al creșterii presiunii asupra resursei. Lipsite de capitalul financiar și organizațional necesar competiției în creștere, axate acum pe cantitate și preț, obștile au externalizat exploatarea lemnului unor societăți forestiere cu capital străin care aveau posibilitățile necesare pentru
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
prin Codul silvic din 1910, obștile capătă personalitate juridică sub formă de organizație economică. Sub acest statut, ele își continuă existența până în anul 1950. Legalizarea obștilor ca persoane juridice a avut trei efecte importante care trebuie amintite: (a) a formalizat integrarea economică și instituțională în mediile naționale, separând componenta lor politică, de autoguvernare locală, care a fost preluată de primării, de cea economică, care a devenit o organizație economică; (b) a formalizat și conservat statutele acestora și (c) a instituționalizat conducerea
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
pentru participanții la aranjament: resursa cea mai abundentă, lemnul, a devenit valoroasă din punct de vedere economic. Împreună cu alte procese asociate expansiunii capitalismului (progresul tehnologiei de exploatare și a transportului, creșterea apetenței de consum, creșterea demografică), acest lucru a facilitat integrarea treptată a zonei în economia națională, dar a cauzat și importante alterări ale structurii stimulentelor, anume în direcția teritorializării și privatizării resurselor. În plus, a crescut mizele și frecvența diverselor încercări de apropriere privată venite din exteriorul și interiorul aranjamentului
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
între Dunăre și Mureș a unei populații de factură romanică. Ceramica locală își găsește analogii în aproape toate așezările din secolele VIII-XI din spațiul românesc, dar și în zone învecinate. Ea reflectă apartenența ei la cultura veche românească, dar și integrarea părții de sudvest a fostei provincii romane Dacia în procesul de uniformizare a culturii materiale central-europene a perioadei, ca urmare a contactului direct pe care Banatul l-a avut cu realitățile din Europa Centrală. Banatul și-a păstrat legăturile comerciale
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
primplanul preocupărilor diriguitorilor învățământului, ale părinților, ale educatorilor și ale societății în ansamblul ei. Sfat Înainte de a da curs îndemnului inimii, consultă-ți cel mai înțelept și mai credincios sfetnic: propria conștiință. Cunoaștere Cunoașterea de sine este principala condiție pentru integrarea omului în profesie și în societate. Consecințe Alcoolul consumat în exces tulbură judecata, adoarme conștiința și dezlănțuie instinctele animalice. Comori În mintea și sufletul oricărui copil se pot ascunde comori nebănuite. Părinții și educatorii sunt cei care trebuie să le
Gânduri diamantine - Aforisme, cugetări, gânduri by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1185_a_2204]
-
ea e caracterizată de un echilibru asigurat de alternanța la guvernare a două partide (cam ca în Statele Unite): unul se socotește de centru-dreapta, altul de centru-stînga, în fond fiind ambele de centru. în egală măsură ele promovează liberalismul economic, privatizările, integrarea țării lor în Europa, colaborarea cu NATO. Astfel încît, de peste două decenii, Portugalia cunoaște o ascensiune continuă, "ajungînd - din punctul de vedere al nivelului general - un fel de Franță sau Italie, cu mult mai simpatică și mai umană însă decît
Epistolar portughez (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9423_a_10748]
-
de necesitate ineluctabilă pe care-l conține perspectiva marxistă asupra societății și a literaturii". Treptat, conștiința lui Nicolae Manolescu se destinde. Odată cu evoluția împrejurărilor politico-sociale ca și a propriei activități care simte nevoia unei așezări pe temeiuri organice, a unei integrări, criticul își depășește vechea "aversiune" față de istoria literară pînă-n punctul în care începe el însuși a elabora o scriere de acest fel, pe care o dorește drept "un spațiu al imaginației și al ludicului". Dincolo de "liniarul determinism", ochii i se
Critica pură by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9472_a_10797]
-
Pavel Șușară Arta plastică din Basarabia a început să fie, după 1990, un fenomen din ce în ce mai prezent în spațiul cultural românesc. Schimburile oficiale, acțiunile comune la nivel de uniuni de creație sau de filiale regionale, expozițiile individuale și integrarea unor studenți basarabeni în sistemul de învățîmînt artistic românesc au dat într-un fel tonul și au întreținut dinamica acestui fenomen de comunicare, destul de sporadic semnalat de către observatorii vieții noastre publice. însă dincolo de aceste proiecte, mai mult sau mai puțin
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
de comunicare, destul de sporadic semnalat de către observatorii vieții noastre publice. însă dincolo de aceste proiecte, mai mult sau mai puțin instituționalizate, al căror scop imediat era doar apropierea, cîteva prezențe artistice solitare și-au radicalizat prezența culturală în România pînă la integrarea propriu-zisă. în această situație sînt tinerii artiști Alla Rusu, Vasile Rață, Ștefan Rusu etc., dar și unii artiști ajunși la maturitate, al căror exponent pe deplin exprimat este pictorul Tudor Zbârnea. Participările sale la expozițiile colective românești dar, mai ales
Ieșirea din haos - artiști basarabeni by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9506_a_10831]
-
îi complică întrucâtva situația, fiindcă îi e greu să găsească exact locul potrivit de inserare a unui anumit calup. Find, replace, copy, paste sunt opțiuni tehnic-postmoderne la care, deocamdată, Livius Ciocârlie nu pare să aibă acces. Însă acest efort de integrare are, ca și Montaigne, părțile lui. Aproape răsfățându-se, criticul își începe capitolul 2 cu un fragment care "n-ar avea ce căuta aici", dar pe care, negăsindu-l la timp pentru a-l introduce în primul, îl vâră, iată
"Apocalipticul" Cioran by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9564_a_10889]
-
Manolescu, președintele Uniunii Scriitorilor, explică rațiunea acestei opțiuni: Două lucruri ne-au determinat să alegem pentru Zilele și nopțile de la Neptun tema lor principală: Așteptările europene față de literatura țărilor recent aderate la U. E. Primul este că literatura este parte a integrării politice. Unei Europe fără frontiere îi va corespunde și o literatură fără frontiere. Al doilea lucru este că aderarea presupune nu doar o justificată euforie, dar și o sumă de responsabilități și pentru a ni le asuma trebuie să le
"Zile și nopți de literatură" la Neptun Scurt preambul by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Journalistic/9576_a_10901]