9,535 matches
-
pentru că avea dincolo o parte blestemată, nebuloasă și suspectă, care risca să se răzbune împotriva lui periodic, devastator, până la a-l obliga să ia totul de la început. Aceste resturi maghiare și transilvane, care îi vor fi imputate mereu de presa interbelică, îi vor da în permanență lui Liviu Rebreanu senzația umilitoare că nu este liber de trecut - un trecut demonizat de alții, considerat obscur și încărcat de vinovății ascunse. Remus Lunceanu trăia obsesia acestor suspiciuni, pe care Liviu Rebreanu, îndeosebi până la
De ce scria LIVIU REBREANU? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5872_a_7197]
-
subiectivă”, dar nici ele nu corespund integral situației ce se poate constata. Ba chiar a crezut, greșind și aici, că tendința epocii moderne merge spre obiectivitate, proza subiectivă fiind o eroare, un nonsens.) G. Călinescu, în 1940-1941, scriind despre perioada interbelică, dar și despre anii precedenți, o face cu Istoria... lui E. Lovinescu pe masa de lucru, așa cum just a observat Eugen Simion. Ambii istoriografi privilegiau proza clasică, a secolului XIX, inaugurată de alții, înainte de Balzac și caracterizată prin ductul narativ
Repetând unele lecturi by Alexandru George () [Corola-journal/Journalistic/5887_a_7212]
-
amalgam de mărturisiri literare interesante (despre Caragiale, Duiliu Zamfirescu), elanuri moralizatoare ridicole și platitudini solemne, cu pretenții de judecăți politice. Nici publicarea lor, însă, nu e inutilă: ea ne permite să înțelegem procesul de progresivă inadecvare a prozatorului la actualitatea interbelică, ce avea să-l ducă la regretabila convertire la extrema dreaptă, din anii senectuții. O convertire cu atât mai bizară, cu cât, în articolul Reflecții asupra politicei, din 1937, scris sub forma unei convorbiri fictive cu un student în medicină
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
Expuneri și referate la Academia Română și, respectiv, Prefețe și cuvinte introductive întregesc nu numai o ediție exemplară, ci și profilul unui scriitor al cărui gust și opțiuni literare erau ancorate mai degrabă în secolul al XIX-lea, decât în modernismul interbelic cu care era contemporan. Prin Pagini uitate, eminentul editor Teodor Vârgolici a mai acoperit o pată albă de pe harta literaturii române, finalizând necesara ediție critică a unui important clasic minor din primul pătrar al secolului trecut.
O recuperare exemplară by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5667_a_6992]
-
parabola, volutele simbolice, abordările eseistice, tehnica sugestiei, alternanța planurilor narative, tentația deconstrucției epice etc.). Acești prozatori ai generației ’60 se situează într-o poziție implicit sau explicit polemică față de proza proletcultistă, racordându-se, în schimb, la realizările prozei din perioada interbelică. Relevant este modul în care autorul urmărește atât profilurile individuale ale reprezentanților prozei contemporane, cât și diversitatea tipologică a producțiilor epice, cu o atenție constantă la reperele axiologice. Nouă prozatori (1977) este o carte ce reunește profiluri ale unor prozatori
Schiță de portret: Gabriel Dimisianu by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5678_a_7003]
-
de mărci poștale. Timbrul, tipărit în cadrul unei colecții intitulate generic, „Lumea 2011”, fixează cu fidelitate maximă hărțile tuturor celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, reproducând fără greșeală hotarele țărilor, cu excepția României, care figurează cu conturul consacrat în perioada interbelică. Adică atunci când frontierele patriei încadrau și provinciile ulterior răpite de imperiul sovietic. Textul din partea stângă superioară nu lasă loc de îndoieli și explică: „Uniunea Europeană, 27 de state membre de la 1 ianuarie 2007”. „Să știe Poșta Franceză, una dintre cele mai
Poșta Franceză, greșeală sau predicție? Pe harta UE figurează România Mare by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/56887_a_58212]
-
ani reprezentat de coroană sfântă a lui Ștefan, unitatea spirituală și sufletească a unei națiuni rupte în bucăți, dar și datoria de păstrare a limbii maghiare, a maghiarimii și a culturii naționale ungare. Este o întoarcere în timp la perioada interbelică, atunci când Miklos Horthy introducea un regim autoritar, naționalist, ultraconservator și revizionist", scrie Der Spiegel. Der Spiegel notează că același spirit începe să prindă contur în Ungaria zilelor noastre, sub conducerea premierului conservator Viktor Orban. La mijlocul lunii mai, a fost inaugurată, la Kereki
Der Spiegel: Ungaria se întoarce în timp, la perioada lui Horthy () [Corola-journal/Journalistic/58131_a_59456]
-
ar fi drept să respingem din capul locului un asemenea discurs ca fiind desuet, întrucît pe de o parte nu există în arta literară procedee definitiv epuizate (iată un alt exemplu: poezia „de concepție”, tratată cu rezervă de criticii noștri interbelici, a cunoscut o nouă înflorire majoră sub condeiul unor autori ca Ștefan Aug. Doinaș sau Ana Blandiana), iar pe de altă parte el reverberează o stare de spirit actuală, la intersecția istoriei cu intimitatea eului liric, care-și cere dreptul
O antologie bucovineană by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5830_a_7155]
-
ține de această experiență de comunicare cu noua generație nu face obiectul disprețului, unui complex de superioritate, ci dorinței de a înțelege și de a te face înțeles. În definitiv, cu ce au fost mai buni tinerii și eminenții intelectuali interbelici seduși de ordinea totalitară, de forța și disciplina întruchipată de nazism sau legionarism sau fascism, în timp ce asasinatele și metodele de tip terorist reclamau energetismul brutei, cu ce au fost mai subtili intelectualii care au îmbrățișat comunismul ca pe o religie
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
nu o privesc direct, dar o reflectă excelent prin aceea că o plasează în proximitatea firescului, a conviețuirii, uneori chiar într-o societate democratică așa cum e în Valul sau într-o Românie care a achiziționat toate datele civilizației, precum România interbelică, pentru a le pierde într-o clipă. Contrastul este cu atât mai mare cu cât regăsim oroarea sub chipul familiarului, topită în cotidian, acceptată de comunitate, sau dacă nu acceptată, ignorată cu bună știință. Este ușor să recunoști terifiantul condiției
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
terifiantul condiției umane din spatele unui gard de sârmă ghimpată, într-un lagăr de concetrare, dar nu atât de ușor să-l accepți într- un colegiu catolic sau într-unul modern sau într-un oraș civilizat de veche tradiție precum Iașul interbelic. Abia în acest context întrebările cu privire la condiția umană devin tulbură toare, proximitățile și interacțiunile se cer reevaluate. Cetatea ar fi trebuit să-i protejeze în egală măsură pe toți locuitorii ei legați prin conviețuire îndelungată în același cadru de cultură
Caravana cinematografică – 2011. O perspectivă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5563_a_6888]
-
radio „Vocea Americii” și „Europa Liberă.” Fără cutia de rezonanță a mass-media era și este imposibil să creezi acea masă critică necesară schimbării. Din acest motiv, a considera că intelectualii, de dreapta sau de stânga, chiar contau pe scena publică interbelică e un omagiu poate meritat, dar nu și decisiv în evoluția evenimentelor istorice. E vorba, mai degrabă, de niște construcții teoretice post-factum, de reinventarea personajelor după ce evenimentele s-au consumat. Este ca și cum ai spune că cine știe ce obscur activist monden e
Brave old world (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5593_a_6918]
-
de necitit azi. Au trecut decenii bune de când postmodernismul ne-a obligat să ne schimbăm codurile de lectură. Poezia lui Bogza nu numai că se poate citi, dar este mai proaspătă și mai actuală decât a multor maeștri ai modernismului interbelic, a căror sensibilitate ține, totuși, mai degrabă de secolul al XIX-lea, decât de secolul nostru. Dincolo de inconsecvențele sale, volumul Poemul invectivă și alte poeme reprezintă un pas important în reconsiderarea autorului și, mai ales, o invitație la relectura avangardei
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
nostru. Dincolo de inconsecvențele sale, volumul Poemul invectivă și alte poeme reprezintă un pas important în reconsiderarea autorului și, mai ales, o invitație la relectura avangardei. De peste două decenii putem din nou vorbi liber despre acest capitol semnificativ al literaturii noastre interbelice și, prin urmare, e momentul să renunțăm la abordările sentimentale, bazate pe surse de mâna a doua, și să revenim la texte.
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
autenticitate. Spectacolul său este, după opinia noastră, un model de înscenare modernă care se racordează într-un mod inteligent la tradiția muzicală a epocii în care a fost compusă opera, netrădând nici un moment mesajul acesteia. Ne aflăm într-o Veneție interbelică în care costumele (semnate de Andreea Koch) sunt perene, folosindu-se cu intenție o cromatică albă dominantă, care poate să evidențieze o generalitate a caracterelor umane, nemaiexistând trimiteri directe la o epocă, chiar dacă se poate sugera prin croială lumea anilor
I Quatro Rusteghi by Mihai Alexandru Canciovici () [Corola-journal/Journalistic/5605_a_6930]
-
Covrig Roxana Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului BNR, a declarat, pentru RFI, că ar prefera ca CFR Marfă să rămână la stat. El amintește de perioada interbelică, când CFR-ul era mândria României și "ceferiștii își făceau casă în Primăverii". Nu discută disputa Traian Băsescu - Victor Ponta și nici posibilitatea ca privatizarea să rămână în aer, însă, personal, are o altă viziune despre CFR Marfă. "Eu aș
Vasilescu: Aș regreta dacă banii pentru CFR Marfă ar fi puși pe masă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50978_a_52303]
-
viziune despre CFR Marfă. "Eu aș vedea CFR Marfă, dar n-are nici o importanță cum îl văd eu, dar l-aș vedea în sistemul de stat, cu un management foarte puternic. CFR-ul a fost mândria acestei Românii. În perioada interbelică, cine lucra la CFR parcă ar fi lucrat la Bursa din New York. Sunteți tânăr, eu sunt mai vechi, știu ce a însemnat CFR-ul în perioada interbelică. În perioada interbelică, ceferiștii își făceau casă în Primăverii, mecanicii de locomotivă de la
Vasilescu: Aș regreta dacă banii pentru CFR Marfă ar fi puși pe masă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50978_a_52303]
-
un management foarte puternic. CFR-ul a fost mândria acestei Românii. În perioada interbelică, cine lucra la CFR parcă ar fi lucrat la Bursa din New York. Sunteți tânăr, eu sunt mai vechi, știu ce a însemnat CFR-ul în perioada interbelică. În perioada interbelică, ceferiștii își făceau casă în Primăverii, mecanicii de locomotivă de la CFR, a declarat Adrian Vasilescu. "CFR-ul, la stat, cu o conducere puternică și competitivă" Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că " Este prea devreme să mă pronunț
Vasilescu: Aș regreta dacă banii pentru CFR Marfă ar fi puși pe masă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50978_a_52303]
-
puternic. CFR-ul a fost mândria acestei Românii. În perioada interbelică, cine lucra la CFR parcă ar fi lucrat la Bursa din New York. Sunteți tânăr, eu sunt mai vechi, știu ce a însemnat CFR-ul în perioada interbelică. În perioada interbelică, ceferiștii își făceau casă în Primăverii, mecanicii de locomotivă de la CFR, a declarat Adrian Vasilescu. "CFR-ul, la stat, cu o conducere puternică și competitivă" Consilierul guvernatorului BNR a adăugat că " Este prea devreme să mă pronunț. Procesul a început
Vasilescu: Aș regreta dacă banii pentru CFR Marfă ar fi puși pe masă by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/50978_a_52303]
-
M. Beniuc, E. Jebeleanu, Petru Dumitriu, Marin Preda, Eugen Barbu etc., în pofida pe cît de numeroaselor, pe atît de oneroaselor lor cedări, fără ca, în ochii mei cel puțin, vreunul din ei să merite a sta cot la cot cu marii interbelici. Morile Domnului macină încet, dar sigur. E bine că în ultimii ani n-am mai întîlnit aprecieri la adresa autorului Morometilor e o de tipul „un mare caracter”, „o conștiință exemplară”. Geo Bogza și E. Jebeleanu au intrat într-o umbră
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
tot mai des semne de întrebare. Democrația, compromisă de corupție și de politicianism (cu adevărat originală), mai poate avea perspective? Mă gîndesc la entuziasmul din 1989. Într-un asemenea context, în două decenii (cam tot atît a durat și perioada interbelică) s-a schimbat ceva în literatura română? Să lăsăm la o parte politichia ce-ar putea alcătui subiectul unei discuții aparte pentru a ne referi aici la starea literaturii în contextul postdecembrist. E favorabil acesta creației sau nu e? Salutînd
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
o viață fără orizont cultural, spre un hedonism frust? Credeți că viitorul omenirii poate să fie fără trecut? Poate fi aceasta o repercusiune a absolutizării modernismului? Gândirismul nu a fost chiar așa de rău, precum l-a dezavuat comunismul. În interbelic a menținut un echilibru literar, Blaga, Pillat, Vasile Voiculescu, Nichifor Crainic și alții nu pot fi trecuți chiar așa ușor cu vederea. Credeți că trebuie revizuită atitudinea față de tradiție? La primele d-tale întrebări, dragă Paul Aretzu, am schițat deja
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
care par învechite, ieșite din uz, pot reintra în circuit într-un mod tot atît de surprinzător. Cred că nimic pe tărîmul artei n-ar putea fi declarat definitiv închis, defunct. Acesta e, după toate probabilitățile, și cazul tradiționalismului nostru interbelic, al cărui substrat creștin și etnic nu putea decît să-i scoată din sărite pe comuniști. După cum azi îi irită pe adepții globalizării. Cum ar putea să nu-i indispună discursul lui Blaga, metafizic, ruralist, mitizant? La fel religiozitatea noastră
„A scrie înseamnă o provocare, o mănușă aruncată vieții“ by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5636_a_6961]
-
cuvântul său și E.S. Ambasadorul Federației Ruse la București cu prilejul concertului susținut de concetățenii săi la Atheneul Român. O știm bine, legăturile noastre culturale cu Uniunea Sovietică, cu Federația Rusă, au fost instituționalizate încă din secolul trecut, în perioada interbelică; iar aceasta grație inițiativei marelui Titulescu. Greu de apreciat că aceste ralații ar fi parcurs un traseu normal; erau când prea strânse, când lipseau cu desăvârșire. Este firesc să ne considerăm cu toții drept oameni atașați unei bune comunicări utile ambelor
Relațiile muzicale româno-ruse: o promisiune, o speranță by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5509_a_6834]
-
face orice formă de artificiu postmodern, de construcție complexă, cu numeroase paliere de interpretare. Prozatorul american alege în schimb să picteze în culori vii personaje puternice și să recompună fidel locuri de care s-a atașat până la obsesie. Chicago-ul interbelic, căzut pradă derutei ce a însoțit Marea Criză, este adus în fața cititorilor cu o fascinantă ironie nostalgică în Un raport la prima mână despre Zetland: „În Chicago puteai ajunge ușor la cărți. Biblioteca publică avea prin anii ’20 mai multe
Micro-romane à clef din interbelicul american by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/5512_a_6837]