3,529 matches
-
e contrapus științei și să-și valorifice potențialul pe care, inclusiv din punct de vedere politic, i-l conferă funcția sa primară, aceea de integrare-identitate comunitară, la care se adaugă, din plan secund, cele de legitimare și de distorsionare. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei privește, așadar, mai mult înspre relația pe care aceasta o întreține, în mod imanent, cu realitatea, cu praxisul socio-politic și mai puțin înspre caracterul "științific" sau "non-științific" al enunțurilor pe care ideologia le vehiculează. Fiind indisolubil
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
cognitiv de analiză a ideologiei care se înscrie în tradiția pozitivistă și, pe de altă parte, cu unul care se opune acesteia. Conturat în tradiția obiectivistă a științelor sociale, modelul pozitivist de analiză regăsește, dincolo de neutralitatea demersului științific în raport cu evaluările interpretative ale realității sociale, caracterul negativ al ideologiei, înțeleasă ca instrument al puterii, care are rolul de a distorsiona, de a mistifica datele empirice obiective. Inițiator al acestei atitudini față de ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire gândirii social-politice "imperativul" respingerii oricăror
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologici), filosofia, teoria și știința politică pot conduce nu doar la progresul cunoașterii, ci și la o instituire a "societății deschise", sub aspect epistemologic, dar și politic. Tocmai în acest sens, în cele ce urmează mă voi referi la modelul interpretativ de analiză a ideologiei. 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei Premisele conturării unui model cognitiv de analiză a ideologiei la nivelul teoriei sociale și politice recente care să accentueze asupra unei abordări interpretative au fost anunțate de
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
doar la progresul cunoașterii, ci și la o instituire a "societății deschise", sub aspect epistemologic, dar și politic. Tocmai în acest sens, în cele ce urmează mă voi referi la modelul interpretativ de analiză a ideologiei. 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei Premisele conturării unui model cognitiv de analiză a ideologiei la nivelul teoriei sociale și politice recente care să accentueze asupra unei abordări interpretative au fost anunțate de studiile realizate în ultimele decenii ale secolului trecut. Acestea
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
voi referi la modelul interpretativ de analiză a ideologiei. 3.1.2. Modelul interpretativ de analiză a ideologiei Premisele conturării unui model cognitiv de analiză a ideologiei la nivelul teoriei sociale și politice recente care să accentueze asupra unei abordări interpretative au fost anunțate de studiile realizate în ultimele decenii ale secolului trecut. Acestea au survenit pe fondul constatărilor referitoare la conte stabilitatea conceptului de ideologie, aspect care fusese evidențiat de majoritatea demersurilor specifice teoriei critice. Unul dintre teoreticienii care s-
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
larg și nedeterminat strict politic al "practicilor cotidiene" se pierde prin restrângerea manifestărilor acestora la aspecte legate de interesul de clasă. Incursiunea sa rămâne însă importantă pentru analiza ideologiei, deschizând, așa cum am specificat mai sus, calea spre configurarea unui model interpretativ. Luând în seamă metamorfozele analizelor ideologice desfășurate până în prezent, un asemenea model pune ideologia în relație cu dezvoltarea societății moderne ca societate de masă, în care comunicarea și, prin urmare, formele simbolice dețin un rol deosebit de important. Asumând, așa cum subliniase
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
mult mai larg), precum și lipsa dezbaterii relației dintre limbaj și ideologie (conceptul fiind pus în legătură, în mod exclusiv, cu credințele politice). O altă teorie a cărei analiză critică este considerată de Thompson o etapă necesară în configurarea modelului cognitiv interpretativ este cea a lui Alvin Gouldner, pentru care ideologia se constituie ca un proiect rațional 383. Plecând de la ideea emergenței simultane a ideologiei și științelor sociale în perioada iluministă, Gouldner consideră că relația intrinsecă, dar antagonică dintre aceste două domenii
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
presupune cercetarea modurilor în care înțelesul, semnificația formelor simbolice din spațiul social vehiculate prin mecanismele proprii comunicării de masă specifice societății moderne servește instituirii și susținerii anumitor relații de dominație în planul realității sociale. Așa cum se poate observa, și modelul interpretativ de analiză a ideologiei menține criteriul de negativitate al termenului, considerând că ideologia presupune anumite interese care, într-un raport asimetric, conferă posibilitate de existență relațiilor de putere în societate. Pe de altă parte, acest model extinde sfera de aplicabilitate
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
putere în societate. Pe de altă parte, acest model extinde sfera de aplicabilitate a ideologiei, subliniind că relațiile de dominație nu se instituie în mod exclusiv între două clase sociale, așa cum e prezentată situația în tradiția marxistă. Spre deosebire de aceasta, analiza interpretativă a ideologiei nu conferă conceptului un caracter mistificator. Într-o asemenea înțelegere, ideologia nu se referă la o reprezentare eronată sau iluzorie a realității socio-politice, ci la modul în care, în planul structurii sociale, înțelesul formelor simbolice poate configura relațiile
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
referă la o reprezentare eronată sau iluzorie a realității socio-politice, ci la modul în care, în planul structurii sociale, înțelesul formelor simbolice poate configura relațiile de putere specifice, de altfel, oricărei societăți. Modelul cognitiv de analiză discutat aici este unul interpretativ în măsura în care implică o hermeneutică a fenomenelor socio-politice, asumând presupoziția că, "în cazul investigației sociale, constelația problemelor este semnificativ diferită față de aceea proprie științelor naturale, de vreme ce aici obiectul investigației este el însuși un domeniu pre-interpretat. Lumea socio-istorică nu se constituie doar
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
În încercarea de a oferi o interpretare a formelor simbolice, noi re-intrepretăm un domeniu pre-interpretat, moment în care poate emerge un proces ce, prin însăși natura sa, dă naștere unui conflict al interpretărilor"392. Într-un astfel de cadru, analiza interpretativă a ideologiei se referă la explicarea conexiunilor existente între semnificațiile mobilizate de anumite forme simbolice contextualizate social și politic și relațiile de dominație la menținerea cărora aceste semnificații servesc. Și, tocmai pentru că societatea modernă este una în care prezența exhaustivă
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
ideologiei, combinată cu abordarea tripartită a comunicării de masă, permit cercetătorului o reflecție critică asupra relațiilor de dominație, asupra fundamentelor acestora și a modalităților în care acestea sunt instituite și menținute în planul realității sociale. După cum se poate observa, analiza interpretativă a ideologiei pleacă de la o analiză a semnificațiilor formelor simbolice vehiculate în cadrul societății organizate politic. Mai importantă este însă trecerea în revistă a caracteristicilor acestor forme simbolice încărcate ideo-logic394. Astfel, ele sunt sunt intenționale, adică pot fi folosite, în mod
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
inseparabil de fenomene socio-politice cum sunt interesele de grup și dominația. Nu decurge însă în mod necesar că ideologiei trebuie să i se atribuie, din acest motiv, un statut eminamente negativ. Consider, prin urmare, că ceea ce poate fi reproșat analizei interpretative propuse de Thompson este, înainte de toate, insistența pentru menținerea semnificației negative pe care Marx a atribuit-o ideologiei, fără a explica de ce anume o astfel de înțelegere trebuie prezervată cu necesitate. Din punctul meu de vedere, ieșirea din cercul vicios
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
presupunând o veritabilă "încremenire" semantică în logica unui pozitivism care pare să aibă un statut la fel de "neștiințific" ca și cel pe care urmărește, în permanență, să-l confere ideologiei înseși. Drept urmare, respingerea pretențiilor pozitiviste a deschis posibilitatea conturării unui model interpretativ de analiză a ideologiei, care permite conceptului să iasă din dihotomia sterilă în cadrul căreia e contrapus științei și să-și valorifice potențialul pe care, inclusiv din punct de vedere politic, i-l conferă funcția sa primară, aceea de integrare-identitate comunitară
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
formă poate lua această manieră de înțelegere a speciilor înainte de înțelegerea obiectului pe care ele le reprezintă. Pentru a confirma prima variantă, Pasnau nu găsește nici un astfel de pasaj în operele lui Toma. De altfel, nici nu își centrează strategia interpretativa pe o astfel de perspectivă pozitivă, care să vizeze ceea ce este afirmat în corpusul tomist, ci pe una negativă, care vizează tocmai ceea ce nu este spus. Concret, argumentul forțe al lui Pasnau în acest punct este următorul: daca Toma nu
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
analiză a mecanis melor de producere a cunoașterii senzoriale, care a pornit de la tipurile de obiecte specifice fiecărei puteri în parte, am ierarhizat simțurile în funcție de diferite criterii și de modul de funcționare a senzațiilor și am pus în evidență deschiderea interpretativa pe care o oferă relația dintre speciile sensibile și puterile cognitiv senzoriale. Concluzia la care am ajuns a fost aceea că speciile sensibile joacă un rol cauzal în procesul cunoașterii umane, ele fiind cele prin care (id quo) are loc
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
cele ce urmeaza mă voi ocupa de această problemă, însă nu înainte de a face un scurt excurs printre interpretările contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii, care mă va ajuta să circumscriu disputa actuala și să mă poziționez în acest labirint interpretativ. 6. Topografia interpretărilor contemporane ale teoriei tomiste a cunoașterii Un cititor sârguincios al acestui volum ar putea, pe bună dreptate, să se întrebe de ce, odată atins nivelul inte lectiv, schimb strategia de lucru? De ce acum încep demersul prin tr-o prezentare
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
1, relația dintre specia din minte și forma din obiectul extramental, este mai cuprinză toare decât cea care se ghidează după criteriul 2, primul obiect al puterilor cognitive. Prima schemă poate părea mai extinsă cel putin deoarece unele dintre variantele interpretative nu par a avea un corespondent în cea de-a doua clasificare. Toate cele trei interpretări aferente primului criteriu au în comun următoarele două asumpții: a) formă din minte este la fel cu forma din obiect; (B) Primul obiect al
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
de carne. Pentru a concluziona, interpretări precum cea oferită de Crane pot fi citite în cheia identității numerice, însă mai potrivită după cele arătate mai sus îmi pare cheia de lectură a identității formale. În cadrul celei de-a două categorii interpretative menționate de Susan Brower Toland și Jeffrey E. Brower, asemănarea formală, care se suprapune de fapt cu cheia identității formale în care consider că ar trebui încadrat și Crane, nu mai există loc de interpretare, deoarece reprezentanții ei precizează din
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
ce termeni ar putea fi înțeleasă, articolul lui Panaccio are o serie întreagă de puncte slabe, pe care le voi discuta în subcapitolul ÎI.7. Dincolo de inventarierea acestor trei interpretări „clasice“, Susan Brower-Toland și Jeffrey E. Brower propun varianta lor interpretativa, una non-reductiva. Intenționalitatea nu mai este înțeleasă, în acest caz, prin recurs la o altă re latie mai usor de înțeles, ci ca o trăsătură șui generis ce nu poate fi analizată, ci doar sesizată. Schemă acestei interpretări este următoarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
inteligibile, în cazul reprezentationalismului. Realismul este forțat de propriile criterii să interpreteze conceptul asemenea speciei inteligibile, ignorând părți din operele de maturitate ale lui Toma, fapt care conduce la consecințe bizare. De cea lalta parte, reprezentationalismul ajunge să facă acrobații interpretative a care pot fi identificate mai curând cu supra-in terpretari de text a, pentru a înțelege speciile inteligibile asemenea conceptului, ca entități cognitive. Tocmai din acest motiv, în ultimul subcapitol, intitulat Inconsistenta lui Toma din Aquino, (III.2.), voi propune
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
oferite epistemologiei tomiste, pot lesne observa o discrepanță, deoarece, „p“, „q“ și „r“ sprijină o interpretare realistă, pe când „s“ susține o interpretare reprezentationalista. A spune că una și aceeași teorie a cunoașterii nu poate fi citită decât printr-o grila interpretativa hibrida, realistă la primele trei niveluri și reprezentationalista la ultimul, poate părea bizar. Cu toate acestea, din punct de vedere analitic și sistematic, am toate motivele să cred în această grila de lectură. Problemă care se ridică acum este următoarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
reprezentationalista asu pra ultimului nivel al primei operații cognitive a intelectului uman. 2. Inconsecventa lui Toma din Aquino Până în acest moment, ar fi trebuit să devină clar că, apli când teoriei cunoașterii elaborate de Toma din Aquino doar o schemă interpretativa realistă sau doar una reprezentationalista, nu putem obține rezultate satisfăcătoare. Ambele interpretări, la un moment dat, cad în eroare, supra interpretează textul, îl forțează, văd în el mai mult sau, din contră, mai puțin decât acesta spune de fapt. Interpretarea
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
expune teoria cunoașterii este una cu totul inaccesibila, cel puțin pentru un cititor contem poran? În acest moment, există trei variante de rezolvare a problemei interpretărilor contemporane pe care le-am dis cutat: (1) fie se demonstrează că ambele scheme interpretative eșuează în înțelegerea teoriei cunoașterii tomiste și, pe cale de consecință, se propune o nouă interpretare, (2) fie se combină resursele oferite de aceste două interpretări, (3) fie se admite pur și simplu faptul că nu putem purta un dialog veritabil
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]
-
aici în vedere, în primul rând, încercarea de adaptare a noului val de influență aristoteliciana la tradiționalul sol augustinian. În subcapitolul în care am prezentat interpretarea realistă a conceptului, am afirmat că există și pasaje tomiste care justifică o schemă interpretativa reprezen tationalista. A venit acum momentul să apăr acea afir matie, iar pentru a face acest lucru, este nevoie să îmi îndrept atenția către o analiză istorică a corpusului tomist. Voi incepe prin a spune că în exegeza tomista a
De la quo la quod: teoria cunoaşterii la Toma din Aquino şi d-ul care face diferenţa by Elena Băltuţă () [Corola-publishinghouse/Science/1339_a_2704]