3,157 matches
-
între ele un unghi α mic. Notăm cu n indicele de refracție a mediului din care e construită pana optică, SA este raza incidentă, iar razele AC și BD sunt coerente și prelungirea lor în sens invers propagării se vor intersecta într-un punct M aflat pe planul OP ce trece prin vârful O al panei. Punctul P poate fi luminos sau întunecos, iar totalitatea punctelor, fie luminoase, fie întunecoase vor da naștere la franje luminoase sau întunecoase paralele între ele
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
unghiul de refracție este Suprafața de separare în cazul reflexiei totale a luminii joacă rolul unei oglinzi plane. 4.3. Prisma optică: mediu transparent delimitat de două suprafețe plane ce fac între ele un unghi diedru. Dreapta după care se intersectează cele două suprafețe plane se numește muchia prismei, iar unghiul dintre fețe se numește unghiul prismei sau unghi refrigerent. Un plan 231 perpendicular pe muchia prismei formează o secțiune principală. refracția unei raze luminoase monocromatică în prisma optică: A - unghiul
Compendiu de fizică. Nivel preuniversitar by Constantin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/648_a_1386]
-
principii morale, motivația secolului în care trăim pare a fi pur financiară; cultura și-a pierdut influența și, dacă în trecut respectul celor din jur nu o excludea, astăzi stima se măsoară în valoarea lucrurilor, în aparențe, fără a se intersecta cu minima cultură generală. Trăim într-o lume a valorilor răsturnate, desemantizate, unde societatea de consum își dezvăluie tot mai mult pervertirea. (Diferența dintre vremurile pe care le trăim și Evul Mediu este frapantă din multe puncte de vedere; în
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
una după alta./ Copiați cu conștiinciozitate,/în ordinea în care au ieșit din sac./ Poemul o să semene cu dumneavoastră./ Și iată-vă un scriitor nesfârșit de original și de o sensibilitate fermecătoare, deși neînțeleasă de vulg.” în poeziile sale, se intersectează permanent aparenta naivitate puerilă și gestul frondeur exprimând fără intermediar starea antipoetică, se manifestă rupturi sintactice, asocieri de imagini insolite care provoacă cititorul, discursul poetic fiind contaminat de banalitatea cotidiană. Contribuția lui Tristan Tzara vizează mai mult desprinderea motivelor literare
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
chirurgical este dictat de localizarea tumorală. În principiu va trebui ales acel abord care aduce neurochirurgicul cât mai aproape de tumoră profitând de spațiile anatomice reale (cisternele bazale, valea silviană, incizura interemisferică) sau virtuale (șanțurile intergirale, chiste peritumorale superficiale) astfel încât să intersecteze cât mai puțină substanță cerebrală normală. Indiferent de cale aleasă abordul chirurgical are o serie de timpi operatori similari în toate tipurile de intervenții chirurgicale Zona operatorie va fi pregătită fie prin raderea unei arii situate la 1-2 cm de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
progresului tehnicilor chirurgicale, tumorile localizate în această regiune pot fi abordate din anterior, antero-lateral, lateral, postero-lateral și median posterior, ideea principală în alegerea unui anumit tip de abord fiind folosirea unui culoar cât mai scurt până la tumoră și care să intersecteze cât mai puține structuri neurovasculare (vezi și capitolul „Principii de bază în chirurgia tumorilor cerebrale”). Aborduri anterioare 1. Abordul transsfeno-etmoidal expune clivusul și partea contralaterală a etmoidului și este recomandat pentru leziunile clivale extradurale. Avantajele acestei căi de abord sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
implacabilă. Creșterea generalizată a prețurilor sau dispariția mărfurilor din piață sunt fațetele, modul de manifestare al aceluiași fenomen căruia noi îi spunem inflație. Din figura alăturată se vede cum într-o economie de piață cererea (C) și oferta(O) se intersectează și își găsesc un punct de echilibru (e) pentru o cantitate de echilibru (Qe) și un preț de echilibru (pe). Un șoc multiplu de genul celui pe care-l discutăm, prin creșterea cererii (de la C la C1) și scăderea ofertei
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
și trece populația interfluviului Nistru - Prut, ca parte inseparabilă a Daco-României. O generație Întreagă trebuie să fie informată, să cunoască realitățile care fundamentează opțiunile românilor și Înaripează idealul de viitor al unui popor. Așa vom putea descifra și proiectele contemporane intersectate de traiectoriile unor prea bine cunoscute interese acoperite de cețuri străine amenințătoare. DRUMUL SPRE UNIRE Îl pot parcurge oamenii uniți, cunoscători ai istoriei care le germinează convingerile și le dă puterea să meargă spre un țel nobil. După cum știm, Basarabia
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Muncești mahalaua Melesteu - mahala care pe harta mapamondului indica vecinătatea Chișinăului cum Îi plăcea poetului să-și prezinte adresa unde s-a născut la 19 ianuarie 1919. Spre sfârșitul anului 1943 a fost Încorporat la o unitate militară și ne intersectăm adeseori cu făcând parte din formațiuni sanitare dislocate În Transmitria și ceva mai târziu În Oltenia, Transilvania, Moldova. În decursul timpului ne-am revăzut la Iași sau București iar din cele 46 scrisori rămase de la el se pot reconstitui Împrejurări
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
un alt univers, cel al limbii văzute ca instrument de comunicare, a cărui expresie este discursul. Avem de-a face, într-adevăr, cu două universuri diferite, deși referitoare la aceeași realitate, care generează două lingvistici diferite, deși drumurile li se intersectează în permanență". (2000: 123) Benveniste distinge între o lingvistică a limbii-sistem sau "semiotică", care semnifică, a cărei funcționare este paradigmatică, și a cărei unitate este semnul, și o lingvistică a discursului, sau "semantică" care comunică și a cărei unitate este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cartea sa, The Silent Language. Cărțile sale, The Silent Language și The Hidden Dimension, unde explorează temele comunicării nonverbale și ale proximității. Hall a identificat două dimensiuni ale culturii: culturi de context ridicat sau culturi de context scăzut, aceste concepte intersectându-se cu modul în care informația este transmisă, adică comunicată.Conceptele sale despre orientarea temporală policronică sau monocronă se referă la modurile în care culturile își structurează timpul. Conceptul de timp monocron desemnează sintagma "fiecare lucru făcut pe rând", iar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se erijează în adepți ai "despotismului luminat", admirat de Voltaire. Dar idealul căutat nu a fost atins, demonstrând că progresul și autoritarismul nu se pot acomoda: "totul pentru popor, dar fără popor". Un asemenea ideal de autonomie trebuia să se intersecteze în mod necesar cu problema socială și politică: "Pentru aceste lumini nu se cere nimic altceva decât libertatea și cu adevărat libertatea cea mai inofensivă [...] adică aceea de a face din rațiune o utilitate publică în toate domeniile. Acum însă
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
că ți se va da restul corect) și angajatul (pentru că toți avem tendința să ne uităm la oameni). Magazinele alimentare profită de tendințele noastre, amplasând afișele și indicatoarele pentru produsele pe care le cumpărăm sub impulsul momentului, astfel încât să se intersecteze cu privirea noastră. De fapt, de îndată ce supermagazinele s-au trezit din amorțeală și și-au dat seama că aveau de suferit din cauza magazinelor alimentare, și-au luat revanșa, lovind în inima rivalului lor mai mic. După cum am văzut în capitolul
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
de politică. M.O. are rolul de a sparge barierele lingvistice, culturale, de naționalitate, de vârstă și sex, precum și politice pentru a construi punți între oamenii de pretutindeni în vederea promovării și menținerii păcii. Istoria a contrazis aceste idei, M.O. intersectându-se cu interse comerciale și politice care i-au influențat deciziile de-a lungul existenței. Încă din 1894 se face simțită politica, ca urmare a faptului că șapte aristocrați, reprezentând țări bogate și puternice ale lumii la acea dată, s-
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
și, cum uitarea se manifestă alternativ în detrimentul și în avantajul fiecărui grup prin care trec, s-ar putea spune că le regăsim pe deplin 20. Dar se întîmplă, de asemenea, ca ele să urmeze un drum care nu se mai intersectează cu cel pe care l-au părăsit, îndepărtîndu-se chiar din ce în ce mai mult de acesta din urmă. Atunci, dacă întîlnim mai tîrziu membri ai societății de care ne-am înstrăinat între timp, deși ne regăsim în mijlocul lor, nu mai putem reconstitui împreună
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ar fi văzut că nu era nimeni și nu s-ar mai fi speriat. Pentru copil, lumea nu este niciodată lipsită de ființe umane, de influențe binefăcătoare sau negative. Punctelor (și epocilor) în care aceste influențe se întîlnesc și se intersectează le corespund, poate, în tabloul trecutului său, imagini mai distincte, fiindcă un obiect căruia-i luminăm două laturi, din două surse diferite, ne dezvăluie mai multe detalii și se impune mai ușor atenției noastre. (Un membru al unei societăți pătrunde
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
de atenție și fără ajutorul cărții, am fi putut reface în gînd acel drum, care ar fi dus la demonstrație. La fel, amintirea, legată de imaginea spațiului respectiv, dar cuprinsă totodată în toate succesiunile de imagini și gînduri (care se intersectează aici) care ne-au condus odinioară în acel loc, n-ar fi fost cu totul imposibil de regăsit: ne-a lipsit forța atenției și a reflecției; era însă de ajuns să urmărim mai adînc una dintre seriile de amintiri care
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
din punctul lor de vedere, iar celălalt grup este al celor care locuiesc sau trec prin acest oraș, iar eu fac parte din el astăzi, temporar, la fel ca atunci, în trecut. Aceste două curente de gîndire nu s-au intersectat niciodată decît în mintea mea, în acest loc: nu m-am mai gîndit de atunci la ambele simultan și de aceea abia cînd am trecut din nou prin acest loc, care a fost singurul lor punct de intersecție, s-a
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
însă, aici, victimele unei iluzii destul de firești. Cum am mai spus, în măsura în care o suportăm docil, nici nu simțim in-fluența mediului social. În schimb, aceasta se manifestă atunci cînd în noi se înfruntă două medii. Cînd mai multe curente sociale se intersectează și se ciocnesc în conștiința noastră, se produc stările pe care le numim intuiții sensibile și care iau forma stărilor individuale fiindcă nu se raportează în întregime la nici unul dintre medii, și atunci le raportăm la noi înșine. Ele își
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
gîndim și simțim liber 32. Din acest motiv nici nu observăm 33 cele mai multe influențe sociale cărora ne supunem. La fel se întîmplă, poate chiar mai evident, cînd, în punctul de întîlnire al mai multor curente de gîndire colectivă care se intersectează în noi, se produce o stare complexă în care vrem să vedem un eveniment unic, care nu există decît pentru noi. Într-o călătorie, un om simte deodată că reintră sub influența unor medii străine însoțitorilor săi. Printr-un concurs
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
socială. Dintre aceste combinații, unele sînt extrem de complexe. De aceea reapariția lor nu depinde de noi. Trebuie să ne încredințăm hazardului, să așteptăm ca mai multe sisteme de unde, în mediile în care ne deplasăm material sau în gînd, să se intersecteze din nou și să provoace aceeași vibrație ca altădată aparatului de înregistrare care este conștiința noastră individuală. Este însă același gen de cauzalitate ca și atunci, și nici n-ar putea fi altul. Succesiunea amintirilor, chiar a celor mai personale
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care-l interesează, astfel încît să se distingă de ceilalți 39. Pe de altă parte, ar fi capabil, în anumite momente, să se comporte doar ca membru al unui grup care contribuie la evocarea și întreținerea amintirilor impersonale, în măsura în care acestea intersectează grupul. Dacă aceste memorii se întrepătrund adesea, mai ales dacă memoria individuală poate, pentru a-și confirma unele amintiri, pentru a le preciza și chiar pentru a-și umple unele lacune, să se sprijine pe memoria colectivă, să se relocalizeze
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
conștiință va fi divizat printr-o serie de momente caracteristice care corespund punctelor de contact și de întîlnire între gîndirea noastră și cea a celorlalți. Greșim, poate, cînd vorbim de puncte, ca și cum liniile de gîndire sau de conștiință care se intersectează nu ar avea grosime.] Dar în jurul anumitor obiecte, conștiința noastră se întîlnește și cu a celorlalți; în orice caz, în spațiu îmi reprezint existența sensibilă a celor cu care, verbal sau prin gesturi, intru în raport la un moment dat
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
ar reduce la o suită discontinuă de momente. Fiecare dintre ele ar corespunde 91 unui raport stabilit între mai multe gîndiri individuale care l-ar conștientiza simultan. De obicei izolate una de alta, de fiecare dată cînd drumurile li se intersectează, aceste gîndiri ies din sine și se amestecă, pentru o clipă, într-o reprezentare mai largă care acoperă în același timp conștiințele și raportul dintre ele: în asta constă simultaneitatea. Totalitatea acestor momente ar constitui un cadru pe care ne-
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
nu s-ar mai completa și s-ar94 întrerupe în fiecare moment. Dar dacă așa stau lucrurile, nu înțelegem atunci cum ar putea două conștiințe individuale să intre vreodată în contact, cum ar reuși două serii de stări continue să se intersecteze, fapt necesar pentru ca eu să am sentimentul simultaneității dintre două modificări, dintre care una se produce în mine însumi, iar cealaltă într-o conștiință diferită de a mea95. Fără îndoială, atunci cînd percep obiectele exterioare, pot să presupun că întreaga
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]