9,951 matches
-
5 ha Sunt perimetrele ameliorate cu ani în urmă cu plantații forestiere pentru combaterea eroziunii solului și stabilizarea versanților alunecători (H.G. nr. 786/30.12.1993). 1. Pădurea Ciric (mal stâng și drept), situată la est de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 252,2 ha 2. Pădurile Cetățuia, Socola, Căprița I, Căprița II, Bucium, situate la sud-sud vest de municipiul Iași; teren extravilan: 237,4 ha 3. Pădurea Brândușa-Țicău-Cârlig, situată la est- nord est de municipiul Iași; teren extravilan: 219
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Iași; teren extravilan: 237,4 ha 3. Pădurea Brândușa-Țicău-Cârlig, situată la est- nord est de municipiul Iași; teren extravilan: 219,9 ha 4. Pădurea Galata I și II - Broscărie la Monument la cimitir, situată la vest de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 103,1 ha 5. Pădurea Breazu-Munteni, situată la nord de municipiul Iași; teren extravilan: 70,8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabilă), laleaua pestriță (Fritillaria montana) (vulnerabilă), Nectaroscordum dioscoridis (plantă vulnerabilă). 6. Pădurea Bucium Motel, situată la sud
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
8 ha; adăpostește: scumpia (Cotinus coggygria) (vulnerabilă), laleaua pestriță (Fritillaria montana) (vulnerabilă), Nectaroscordum dioscoridis (plantă vulnerabilă). 6. Pădurea Bucium Motel, situată la sud de municipiul Iași; extravilan: 33,8 ha 7. Pădurea Repedea, situată la sud de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 32,5 ha 8. Pădurea Dancu Iași, situată la sud-sud est de municipiul Iași; teren intravilan: 10,8 ha. Clasificarea acestor zone în acord cu criteriile I.U.C.N. este dificilă, însă ar putea fi integrate în categoria
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Bucium Motel, situată la sud de municipiul Iași; extravilan: 33,8 ha 7. Pădurea Repedea, situată la sud de municipiul Iași; teren intravilan și extravilan: 32,5 ha 8. Pădurea Dancu Iași, situată la sud-sud est de municipiul Iași; teren intravilan: 10,8 ha. Clasificarea acestor zone în acord cu criteriile I.U.C.N. este dificilă, însă ar putea fi integrate în categoria a V-a. Brâul verde de păduri care brodează municipiul Iași are un rol benefic și din punct
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
1 exemplar de 200 ani, Cantonul silvic Berescu-Priseci, comuna Dumești 1 exemplar de 200 ani, satul Cercu, comuna Bârnova 1 exemplar de 100 ani, biserica din Medeleni, comuna Victoria Stejar brumăriu (Quercus pedunculiflora var. virescens) 1 exemplar de 315 ani, intravilanul comunei Victoria Salcâm japonez (Sophora japonica) 1 exemplar de 150 ani, Spitalul de copii Goești, comuna Lungani 1 exemplar de 100 ani, casa Barbu Delavrancea, Goești, comuna Lungani 1 exemplar de 50 ani, Primăria comunei Bârnova (Domeniul Inculeț) Nuc negru
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Altitudinea: 161 m (maximă), 157 m (minimă) Statutul legislativ (actul de declarare): interes științific național: H.G. 2151/2004 Localizarea geografică: 46°57’50” latitudine nordică, 27°53’41” longitudine estică; la vest de localitatea Răducăneni, la circa 900 m de intravilanul localității, DE 164 teren neproductiv nr. 98 din tarlaua T3 situat pe stânga Pârâului Pietrei pe versantul nordic al dealului Gorgu (altitudine maximă 269 m). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pășuni
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi /Conservation of biodiversity in Iaşi county. In: Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
avansată de degradare. Prin urmare, acest dezechilibru afectează producția furajeră pentru animale, biodiversitatea naturală și poate influența fertilitatea solului prin eroziune. Prin Reglementarea concesionării de pășuni-Ordinul 541/2009 MADR, s-a afectat securitatea alimentară prin transformarea patrimoniului pastoral în terenuri intravilane. 1.1.2. Resursele naturale - pe calea degradării Solul Cea mai importantă bogăție naturală, regenerabilă, a țării este solul. Fertilitatea acestuia se apreciază pe trei nivele: 48,3%-7,17 mil. ha - are fertilitate bună și mijlocie, iar 51,7
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
vis-a-vis de disponibilitatea terenurilor agricole ar putea influența producția agroalimentară, acest risc al împiedicării utilizării terenurilor fiind generată și de liberalizarea pieței funciare (ianuarie 2014), degradarea solului, schimbările climatice și creșterea efectului de urbanizare prin convertirea terenurilor arabile în terenuri intravilane. Consumul intermediar, ca simbol al utilității alimentare, care are o valoare de 715 euro/ha, comparativ cu Olanda - 8369 euro/ha, Belgia - 3987 euro/ha, Danemarca - 2843 euro/ha, înregistrează diferențe majore de la o țară la alta în comunitatea europeană
Agrointelligence. Securitatea agroalimentară - o nouă paradigmă a globalizării by Steluța Mădălina Pătrășescu Neacșu () [Corola-publishinghouse/Science/84938_a_85723]
-
parțială a omului, prin care are loc refacerea fizică a organismului, după o perioadă de activitate intensă. Aceasta poate fi realizată atât în mediul propriu locuinței dar și în mediul natural, în stațiuni climaterice cu specific, sau diferite zone verzi intravilane sau extravilane. Picnicul este realizat de regulă în spațiile verzi extravilane cele mai apropiate de centrul urban, de regulă la sfârșitul săptămânii, sau în zilele libere. Plimbările sunt realizate fie zilnic, de regulă în zona verde urbană cea mai apropiată
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
care locuiește omul și de a le armoniza cu acesta” (Channes, R. 1967 în Teoria și arta proiectării grădinilor citat de Iliescu A.F. 2003). SISTEME DE SPAȚII VERZI Sistemul de spații verzi urbane reprezintă totalitatea formațiunilor de spații verzi intravilane și extravilane (zona suburbană). El poate avea structuri diferite, în funcție de condițiile climatice și topografice, dar și de concepția de sistematizare a orașului. Pentru a alcătui un sistem este necesar ca spațiile libere plantate să facă parte din componența tuturor zonelor
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
juridice sau fizice cărora le sunt atribuite spre folosire sau sunt în administrare de către proprietari (după Iliescu A.F., 2003). CARACTERIZAREA ȘI PROIECTAREA SPAȚIILOR VERZI URBANE ȘI PERIURBANE INTRODUCERE Conform Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, actualizată la data de 25 martie 2012, spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: 1
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
2003). CARACTERIZAREA ȘI PROIECTAREA SPAȚIILOR VERZI URBANE ȘI PERIURBANE INTRODUCERE Conform Legii 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților, actualizată la data de 25 martie 2012, spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților: a) spații verzi publice cu acces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate; b) spații verzi publice de folosință specializată: 1. grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
mari sunt întâlnite și în cazul orașelor mari, caracterizate printr-o densitate mare a populației și o puternică dezvoltare industrială (după Iliescu A.F., 2003). Pentru România indicii globali orientativi variază între 9 26 pe cap de locuitor. PROIECTAREA ÎN INTRAVILAN Aici se va ține seama de următoarele principii: suprafețele fiind în general mai reduse decât în mediul rural și mai limitate în plan și spațiu, amenajarea trebuie să fie compactă, foarte economică, judicioasă funcțional, întreaga organizare trebuind să se impună
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
Astfel, pentru stilul geometric se impune o trasare geometrică, rectangulară, cu alei drepte sau trasate în curbe regulat-geometrice. În cazul stilului peisager se recomandă o trasare liberă, sinuoasă. Trasarea drumurilor se face diferențiat în funcție de: locul spațiului verde (situarea terenului în intravilan, extravilan, pe reliefuri plane sau accidentate, etc.); punctele și zonele de interes funcțional de mare trafic: intrări și ieșiri, centre compoziționale, intersecții, esplanade, terase, piețe din fața unor obiective; asigurarea funcționalității obiectivelor în dotare; natura traficului (pe jos, cu vehicule). Clasificarea
ARHITECTURA PEISAJULUI CURS PENTRU LICENŢĂ by SANDU TATIANA () [Corola-publishinghouse/Science/328_a_625]
-
ravene, torenți -, dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice; ... c) terenuri aflate permanent sub ape, și anume: albiile minore ale cursurilor de apă, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenție, fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale; ... d) terenuri din intravilan, aferente localităților urbane și rurale, pe care sunt amplasate construcțiile, alte amenajări ale localităților, inclusiv terenurile agricole și forestiere; e) terenuri cu destinații speciale, cum sunt cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale și aeriene, cu construcțiile și instalațiile aferente
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
producție ca lot de folosință, potrivit prevederilor art. 4 din Decretul-lege nr. 42/1990 , nu se reconstituie sau nu se constituie dreptul de proprietate persoanei căreia i s-a atribuit, indiferent dacă acest teren se afla în continuarea grădinii în intravilan sau în alt loc, în extravilan, cu exceptia celor strămutați, pentru realizarea unor investiții de interes local sau de utilitate publică. ... (4) Dispozițiile alin. (1) se aplică și persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator. ... Articolul 24
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
în extravilan, cu exceptia celor strămutați, pentru realizarea unor investiții de interes local sau de utilitate publică. ... (4) Dispozițiile alin. (1) se aplică și persoanelor din zonele cooperativizate, care nu au avut calitatea de cooperator. ... Articolul 24 (1) Terenurile situate în intravilanul localităților, care au fost atribuite de cooperativele agricole de producție, potrivit legii, cooperatorilor sau altor persoane îndreptățite, pentru construcția de locuințe și anexe gospodărești, pe care le-au edificat, rămân și se înscriu în proprietatea actualilor deținători, chiar dacă atribuirea s-
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
de pct. 5 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005. (2) Foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafață de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri. ... ---------- Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de pct. 6 al art. I din Titlul IV din LEGEA nr. 247 din 19
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
IV din LEGEA nr. 247 din 19 iulie 2005 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 653 din 22 iulie 2005. Articolul 25 (1) În cazul în care cooperativa agricolă de producție a atribuit loturi în folosința unor cooperatori, în grădinile din intravilan ale foștilor proprietari, asemenea terenuri revin, de drept, în proprietatea deținătorilor inițiali sau a moștenitorilor acestora. ... (2) Persoanele care au primit terenuri în condițiile alin. (1) și pe care au efectuat investiții au dreptul la o despăgubire egala cu contravaloarea
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
pe care au efectuat investiții au dreptul la o despăgubire egala cu contravaloarea acestora, dacă nu pot fi ridicate. ... (3) Prin investiții, în sensul alin. (2), se înțelege lucrările destinate exploatării agricole a terenului. ... Articolul 26 (1) Terenurile situate în intravilanul localităților, rămase la dispoziția autorităților administrației publice locale, de la persoanele care au decedat și/sau nu au moștenitori, trec în proprietatea publică a unităților administrativ-teritoriale și în administrarea consiliilor locale respective, în baza certificatului de vacanță succesorală eliberat de notarul
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
înscrierea acesteia în cartea funciară, se suspendă de drept, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de 18 martie 2016, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate. Articolul 36 (1) Terenurile aflate în proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26. ... (2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
proprietatea statului, situate în intravilanul localităților și care sunt în administrarea primăriilor, la data prezentei legi, trec în proprietatea comunelor, orașelor sau a municipiilor, urmând regimul juridic al terenurilor prevăzute la art. 26. ... (2) Terenurile proprietate de stat, situate în intravilanul localităților, atribuite, potrivit legii, în folosință veșnică sau în folosință pe durata existentei construcției, în vederea construirii de locuințe proprietate personală sau cu ocazia cumpărării de la stat a unor asemenea locuințe, trec, la cererea proprietarilor actuali ai locuințelor, în proprietatea acestora
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
sistematizarea teritoriului și localităților urbane și rurale, trec în proprietatea actualilor titulari ai dreptului de folosință a terenului, proprietari ai locuințelor. ... (4) Dispozițiile art. 23 rămân aplicabile. (5) Terenurile fără construcții, neafectate de lucrări de investiții aprobate, potrivit legii, din intravilanul localităților, aflate în administrarea consiliilor locale, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispozițiilor Decretului nr. 712/1966 și a altor acte normative speciale, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, după caz, la cerere**). ... (5^1) Cererile de restituire prevăzute
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
90 Folosirea temporară sau definitivă a unor terenuri agricole și silvice în alte scopuri decât producția agricolă și silvică se face numai în condițiile prevăzute de prezenta lege. Articolul 91 (1) Amplasarea noilor construcții de orice fel se face în intravilanul localităților. ... (2) Prin excepție, unele construcții, care, prin natura lor, pot genera efecte poluante factorilor de mediu, pot fi amplasate în extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]
-
extravilan. În acest caz, amplasamentele se vor stabili pe baza de studii ecologice de impact, prealabile, avizate de organele de specialitate, privind protecția mediului înconjurător. ... (3) De asemenea, fac excepție construcțiile care, prin natura lor, nu se pot amplasa în intravilan, precum și adăposturile pentru animale. Articolul 92 (1) Amplasarea construcțiilor de orice fel pe terenuri agricole din extravilan de clasa I și a II-a de calitate, pe cele amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și pe cele plantate cu vii
LEGE nr. 18 din 19 februarie 1991 (**republicată**)(*actualizată*) fondului funciar. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107511_a_108840]