2,710 matches
-
cunoștinței intuitive” rezervat lui Bienheureux: Această cunoștință nu este tocmai o operă a raționamentului dumneavoastră... spiritul dumneavoastră a văzut-o, a simțit-o și a manevrat-o... ea este o dovadă a capacității sufletului nostru de a dobîndi o cunoaștere intuitivă despre Dumnezeu”. Totuși trebuie să admitem că Cogito-ul este totodată o inferență.) Afirmînd aceasta nu negăm aspectul indiscutabil performativ al Cogito-ului, ci evităm ideea că trecerea de la “Eu gîndesc” la concluzia “deci exist” semnifică un salt de la act la res
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
la compunerea altor lucruri”. Și această compunere se poate face în trei feluri: prin impulsie, prin conjectură sau prin deducție. Deducția este singura dintre aceste compoziții care este certă și veritabilă, atâta timp cât noi observăm fiecare din naturile simple în manieră intuitivă și conexiunile lor ca fiind absolut necesare. Astfel .) În invenție există deducție, nu pentru că fiecare ar putea demonstra ceea ce vrea, ci mai curînd în sensul în care nouă ne revine de a găsi modul de dispunere a raționamentelor noastre în
Cartesianismul ca paradigmă a "trecerii" by Georgia Zmeu () [Corola-publishinghouse/Science/471_a_1370]
-
adăuga. Spiritualul finit este finit în compo‑ ziție, dar fiind spiritual, este nelimitat în abordări. Viața operei de artă începe ca o aventură. Asta pentru că arta încearcă a recepta misterul prin mijloace care țin de planul sensibilității sau al concretului intuitiv 16: mai întâi în timp, dar cu năzuințe de a trece în eternitate. Totuși, opera de artă nu își pierde ni‑ mic din identitate deoarece lasă să se întrezărească sensuri și semnificații pro‑ prii, iar în interiorul ei se observă atitudini
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
fericita constatare că făcusem o descoperire. Compoziția, ca primă cerință proprie oricărei alcătuiri vizuale organizate, fusese discutată de secole de artiști, teoreticieni și critici de artă. S-au propus reguli practice privind proporțiile și dispunerile spațiale. S-au formulat judecăți intuitive asupra echilibrului și dezechilibrului. Au fost trasate tot felul de cercuri și săgeți pe reproducerile după opere de artă. Multe dintre aceste scheme păreau mai convingătoare decât altele, dar majoritatea lor foloseau doar în cazul anumitor opere de artă sau
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
centru poate să coincidă cu centrul geometric al câmpului, cele două tinzând către o corelare strânsă. Un centru dinamic este invariabil prezent în orice câmp vizual. Poate fi marcat concret sau creat indirect, prin inducție perceptivă. Simțul vizual îl situează intuitiv, proces care poate fi înțeles prin analogie cu un proces fizic asemănător. Să presupu nem că cineva dorește să determine centrul unei bucăți de placaj. Dacă bucata are o formă geometrică simplă, se poate determina centrul prin măsurători. Când forma
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
aproape de conturul său. Locul în care verticalele lăsate să cadă din punctele de suspensie se intersectează este centrul de greutate al obiectului, centrul său dinamic. Se poate obține același rezultat echilibrând un obiect plat pe vârful degetului; procedând astfel, căutăm intuitiv locul în care forțele care trag obiectul în jos se țin în echilibru. Acest proces de testare a forțelor fizice prin senzația chinestezică este asemănător cu testarea comportamentului forțelor vizuale prin explorare perceptivă și descoperirea astfel a centrului dinamic al
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
pentru a da expresie perceptibilă divinului sau altor forțe supranaturale. Zeul, sfântul, monarhul sălășluiesc deasupra îmbrâncelilor și smuciturilor gloatei învălmășite. Ei se află în afara dimen siunii temporale, imobili, de nezdruncinat. Privind la un astfel de aranjament spațial, se poate observa intuitiv că poziția centrală este unica aflată în repaus în timp ce toate celelalte tind în câte o direcție. În bisericile bizantine, imaginea dominantă a stăpânului divin ocupă centrul absidei. În portretistică, un papă sau un împărat este deseori reprezentat într-o postură
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
în operele propriu-zise aceste modele sunt doar implicit prezente, chiar dacă percepția tinde să le caute spontan. Această lipsă a prezenței efective naște deseori întrebarea dacă artiștii ale căror opere se conformează principiilor noastre compoziționale le-au folosit deliberat sau doar intuitiv. Folosirea intuitivă este pe de-a-ntregul posibilă dacă acceptăm că structura centrică și excentrică este inerentă oricărei perceperi depline. Cineva ar putea însă - examinând cu atenție prezenta carte - să devină conștient de aceste modele compoziționale, aplicându le intenționat. Se știe
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
propriu-zise aceste modele sunt doar implicit prezente, chiar dacă percepția tinde să le caute spontan. Această lipsă a prezenței efective naște deseori întrebarea dacă artiștii ale căror opere se conformează principiilor noastre compoziționale le-au folosit deliberat sau doar intuitiv. Folosirea intuitivă este pe de-a-ntregul posibilă dacă acceptăm că structura centrică și excentrică este inerentă oricărei perceperi depline. Cineva ar putea însă - examinând cu atenție prezenta carte - să devină conștient de aceste modele compoziționale, aplicându le intenționat. Se știe însă că
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
Cineva ar putea însă - examinând cu atenție prezenta carte - să devină conștient de aceste modele compoziționale, aplicându le intenționat. Se știe însă că regulile învățate sunt riscante în munca de atelier, ele pot avea tendința de a minimaliza judecata vizuală intuitivă a artistului. Atât timp cât riscul este evitat - adică judecata intuitivă joacă rolul de control final al compoziției și se folosesc principiile generale doar ca simple unelte ale creației artistice -, nu contează prea mult dacă aceste principii operează mai jos de nivelul
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
să devină conștient de aceste modele compoziționale, aplicându le intenționat. Se știe însă că regulile învățate sunt riscante în munca de atelier, ele pot avea tendința de a minimaliza judecata vizuală intuitivă a artistului. Atât timp cât riscul este evitat - adică judecata intuitivă joacă rolul de control final al compoziției și se folosesc principiile generale doar ca simple unelte ale creației artistice -, nu contează prea mult dacă aceste principii operează mai jos de nivelul conștiinței în interacțiunea directă și imediată cu celelalte componente
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
contează prea mult dacă aceste principii operează mai jos de nivelul conștiinței în interacțiunea directă și imediată cu celelalte componente ale organizării perceptive sau dacă relația este mai mult mediată și mai indirectă. În practica concretă, unii artiști se bazează intuitiv pe principiile structurale, alții procedează astfel într-un mod mai intelectual și nu este neobișnuit ca una și aceeași persoană să-și schimbe orientarea de la un nivel la celălalt. Îmi rămâne să mă întorc la ceea ce consider a fi cel
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
vizuală la fel ca oricare formă explicită. JONCȚIUNE - O formă sau altă trăsătură vizuală care ajută la unificarea diviziunii dintre cei doi centri ai unei teme bipolare. În figura 89, înfățișarea lui Iosif face joncțiunea dintre Madonă și păstor. JUDECATĂ INTUITIVĂ - Evaluarea relațiilor pe baza simțului de percepție a echilibrului și ordinii structurale, deosebită de evaluarea prin măsurători sau alte criterii stabilite. MICROTEMĂ - O versiune mică, foarte abstractă, a subiectului unui tablou. De obicei localizată în apropierea centrului compoziției, microtema este
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
al cunoașterii artistice. Fluența este o proprietate a stilului și se caracterizează prin cursivitate și fluiditate în exprimare (având ca suport limbajul și fluența lui). Elaborarea este o abilitate care se exprimă prin configurarea detaliată a ideii - răspuns cu ajutorul elementelor intuitiv grafice. Unii autori mai adaugă la aceasta încă două elemente principale ale creativității: senzitivitatea și ingeniozitatea. Senzitivitatea este facultatea de a simți de a fi sensibil. Aria și profunzimea sensibilității depind de spiritul de observație. Ingeniozitatea indică spiritul inventativ și
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
ivite în procesul educativ, prin pasiunea și sinceritatea demersurilor acțiunilor pentru realizarea unor proiecte. Drept urmare, vocația pedagogică proprie „educatorului de vocație” care îl deosebește de „educatorul de profesie” ar fi dependentă de o serie de însușiri, unele înnăscute: hazul, darul intuitiv de a-i cunoaște pe copii, flerul, bunul simț, inteligență, voința de desăvârșire. 3 P. Gelu, N. Mitrofan, Dimensiuni psihologice ale competenței didactice în Revista de psiholigie, nr. 2, 1982, pp. 129 149 4 S. Marcus (coord.), Cunoașterea empatică - însușire
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
exercită procese de management, adoptând decizii ce influențează comportamentul decizional și opțional al altor persoane.34 Indiferent de pregătirea de bază a profesorilor, putem enumera caracteristicile definitorii ale profesiunii de manager educațional: dublă profesionalizare, de specialist și de conducător; caracterul intuitiv și creator; rezistență fizică și psihică la diverse solicitări; exemplul personal, moral și profesional; prestigiul, autoritatea și responsabilitatea; Capitolul VII La acestea se pot adăuga și alte calități ale profilului psiho socioprofesional al managerului, cu ponderi diferite în eficiența muncii
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
informțiilor, navigarea trebuie să fie disponibilă în mai multe limbi * conținutul static: imagini, descrieri, monografii, alte tipuri de conținuturi culturale trebuie să fie publicate în mai multe limbi * trecerea de la o limbă la alta trebuie să fie făcută ușor și intuitiv * structura unui site și interfața sa nu trebuie modificate în funcție de limbă * multilingvismul unui site trebuie subordonat unei politici formale de multilingvism * multilingvismul anumitor elemente din site să poată fi ameliorat. 8. Interoperabilitatea. * analiza standardelor și a bunelor practici trebuie făcută
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
între vârstele succesive) pe când la surzi s-au constatat diferențe semnificative între 7 și 8 ani. Aceasta corespunde, în general, stadiilor dezvoltării intelectuale stabilite de J. Piaget. - până la 4 ani există gândire simbolică preconceptuală; - între 4-7/8 ani, avem gândire intuitivă, ale cărei articulații progresive duc până în pragul operației (gândire prooperatorie); - între 7-11/12 ani - este prezent stadiul operațiilor concrete, adică grupările operatorii ale gândirii, vizând obiectele manipulabile sau care pot fi intuite. 1). În domeniul inteligenței practice, pe baza testului
Folosirea testului Borelli-Ol?ron la surzi ?i auzitori ?ntre 4 ?i 9 ani by Petrescu Elena-Pop, dr. Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83983_a_85308]
-
antinomia este rezultatul fragmentării universului prin rațiune, iar împăcarea și unitatea lui nu se realizează decât dincolo de rațiune. S-ar putea spune, în dogmă, dar nu în aceea văzută ca o simplă regulă sau normă, ci în dogma ca adevăr intuitiv, deschis de Revelație. Pentru mentalitatea modernă, dogma nu constituie decât un imperativ categoric, o axiomă, evidentă prin ea însăși, pentru rațiunea purificată și potențată prin rugăciunea și fapta creștină. Rațiunea nu poate pătrunde în intimitatea obiectului religios și nici nu
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
p. 229. 15 Ibidem, p. 230. 1 Simion Mehedinți, Creștinismul românesc, București, Anastasia, 1995, p. 170. 2 Ibidem, p. 173. 3 Ibidem: Spre deosebire de misticismul slav și de înclinările metafizice ale grecilor, amatori de subtilități dogmatice, creștinismul românesc e mai mult intuitiv, ceea ce se potrivește de altfel și cu temperamentul liric (relevat și de unii străini ca Romier, Keyserling, Bartok și alții). Respectă apoi și Predania, adică e tradițional, dar nu în sensul bizantin (cu nota sa complexă levantină), ci mai mult
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
tipologie psihologică analitică, conform căreia cele patru tipuri bazate respectiv pe precumpănirea gândirii, a sentimentului, a intuiției și a senzației se subîmpart în "extravertite" și "introvertite". El nu introduce - cum s-ar fi putut presupune - toți scriitorii în categoria introvertiților intuitivi sau în categoria mai generală a introvertiților. Luând încă o măsură de precauție împotriva simplificării, Jung observă că în vreme ce unii scriitori își revelează tipul, în creația lor, alții își revelează antitipul, complementul. *7 Homo scriptor, trebuie s-o recunoaștem, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
este totuși depășită de vibrația lirică, de insolitul compunerii, de observația transfigurată prin poezia scrierii, de lumina calmă ce se implică emotiv, necăutat, în redarea subiectului. Fiecare din tablourile sale deține admirabile particularități de notație, soluții plastice neașteptate. El combină intuitiv perspectiva frontală cu cea „în zbor de pasăre”, schimbând unghiurile de vedere, reușind totuși să închege o imagine unitară ca stil și ca sentiment.”( Vasile Savonea - Arta naivă în România, Ed. Meridiane, București, 1980, pag. 72) Suciu Nicolae 1923 1988
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
pentru a exprima un prea plin sufletesc, pictura naivă, artă generoasă și plină de farmec, slujită de oameni cu inima mereu tânără. Pictorița are o bogată și spontană percepție a viului, trăirile ei fiind încărcate, deopotrivă de sensibilitate și vigoare. Intuitivă și reflexivă în același timp, ea are o privire deschisă spre lume, căutând să aprofundeze într-un fel personal înțelegerea vieții, a rostului acestuia. Aflată la o vârstă a rememorărilor fecunde în plan artistic, pictorița face dese incursiuni în universul
50 de ani de artă naivă în România : enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/759_a_1584]
-
face față activității de învățare cerute de școală. Dezvoltarea operațiilor de analiză, sinteză, comparație, clasificare, generalizare, abstractizare și exersarea lor în procesul însușirii cunoștințelor, prin acțiuni practice obiectuale, nemijlocite asigură interiorizarea acestor operații și impulsionează trecerea copilului de la o gândire intuitiv concretă, preoperatorie, la o gândire operatorie cu calitățile ei (suplețe, reversibilitate, organizare, obiectivare, independență etc.) deosebit de necesare pentru orientarea în sisteme mai complexe de cunoaștere din școală. Totodată, ținând seama de faptul, constatat de J. Piaget, că pivotul activității cognitive
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
la metodele și procedeele didactice și, nu În ultimul rând, la experiența cadrului didactic. Procesul Învățării nu are la bază simpla percepție, ci el presupune activitatea intelectuală efectivă a elevilor. Prin urmare, mijloacele de Învățământ utilizate nu sunt simple materiale intuitive care să fie observate de elevi; ele Își Îndeplinesc funcția didactică numai dacă sunt utilizate efectiv de aceștia. Altfel spus, eficiența oricărui mijloc de Învățământ presupune asigurarea caracterului complementar al predării - Învățării.
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Anişoara Strachină, Maria Covăsneanu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93554]