8,656 matches
-
Până la urmă nu mai putu să spună mai mult decât mine sau Capitolul Unsprezece, adică mai nimic.) Sarcasmul lui Milton era de Înțeles În Împrejurările date. Chiar În ziua precedentă comandantul lui Îi Încredințase lui Milton o nouă misiune pentru invazia care se apropia. Vestea cea nouă, ca orice veste proastă, nu i se Întipărise În minte de la Început. Era de parcă vorbele comandantului, silabele concrete pe care i le adresase lui Milton, fuseseră amestecate de băieții de la serviciul secret. Milton salutase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
opt de secunde. Asta era vestea. ― Stephanides, te trecem la telegraf. Te prezinți la corpul B mâine dimineață la ora șapte fix. Ești liber. Asta Îi spusese comandantul. Doar atât. Și nu fusese chiar o surpriză. Pe măsură ce se apropia momentul invaziei, apăruse un iureș brusc de accidentări În rândul telegrafiștilor. Telegrafiștii Își retezaseră degetele făcând de serviciu la bucătărie. Telegrafiștii se Împușcaseră În picioare În timp ce-și curățau puștile. În instrucția de noapte telegrafiștii se aruncau lasciv pe stânci. Treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
În camera mea. Cu dragoste și umor, Milt Spre deosebire de scrisorile precedente, aceasta ajunsese intactă. Nici un fel de gaură pe nicăieri. La Început acest fapt o bucurase pe Desdemona, până când Își dădu seama ce Înseamnă. Nu mai era nevoie de discreție. Invazia era deja gata să Înceapă. În acea clipă Desdemona s-a ridicat de la masa din bucătărie și, cu o expresie de mânie triumfală, a făcut această declarație gravă: ― Dumnezeu a adus asupra noastră judecata pe care o merităm. S-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
ce mi-e? Nu mă simt bine. Mă doare. Mama mă luă de mână, radiind În continuare. ― Repede, repede! spuse ea. Nu vrem să se-ntâmple vreun accident neplăcut. Când m-am Închis Într-o cabină de toaletă, știrile despre invazia turcească În Cipru ajunseseră deja În Statele Unite. Când Tessie și cu mine am ajuns și noi acasă, sufrageria era plină de bărbați care țipau. ― Vasele noastre de război stau aproape de coastă, ca să-i intimideze pe greci, zbiera Jimmy Fioretos. ― Normal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din nou că e Bismarck. Ar vrea să vadă baze NATO În Turcia? Așa le poate obține. Erau Întemeiate aceste acuzații? Nu pot spune sigur. Tot ce știu eu e că În acea dimineață cineva bruiase radarele cipriote, garantând succesul invaziei turcești. Aveau turcii așa o tehnologie? Nu. O aveau navele de război ale Statelor Unite? Da. Dar nu e ceva care se poate dovedi... În plus, pentru mine oricum nu avea importanță. Bărbații Înjurară și arătară cu degetul la televizor și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
din priză și bărbații. Cât ținu cina, bărbații urlară unii la alții. Cuțite și furculițe fluturau În aer. Cearta despre Cipru a durat săptămâni În șir și a pus capăt, o dată pentru totdeauna, acelor mese de duminică. Dar pentru mine invazia avea o singură semnificație. De Îndată ce-am putut, m-am scuzat și am fugit s-o sun pe Obiect. ― Ghici ce s-a Întâmplat? am strigat Încântată. Nu mai plecăm În vacanță. E război! Și apoi i-am spus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
Cred că-i așa o aiureală... Lucrurile se Înrăutățeau când conversația ajungea la Cipru. În treburile interne Milton Îl avea de partea lui pe Jimmy Fioretos. Dar când venea vorba de situația din Cipru, se despărțeau. La o lună după invazie, chiar când O.N.U. era pe cale să ajungă la o negociere de pace, armata turcă lansase un alt atac. De data aceasta turcii revendicau o mare parte din insulă. Se instala sârmă ghimpată. Se ridicau turnuri de observație. Ciprul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
trupelor și conducerii lui Amadeo. În următoarele trei luni și-a organizat armata și a dispus-o pe coasta de Vest a Oceanului Pacific. În iarnă, când era cel mai puțin probabil să lanseze un asalt, împăratul a dat ordinul de invazie de pe Câmpia Sho Ha din provincia Zin Xiau, din fosta Chină. Au pornit simultan trupe din Extremul Nord, din peninsula Coreea, din insulele Japoniei, din Arhipelagul Insulelor Mărunte, cum a fost denumit, și din Australia, cu destinația America de Nord. SUA a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
simultan trupe din Extremul Nord, din peninsula Coreea, din insulele Japoniei, din Arhipelagul Insulelor Mărunte, cum a fost denumit, și din Australia, cu destinația America de Nord. SUA a fost principala țintă, dar trupele mongole și cele ruse, care au pornit în invazie din peninsula Kamceatka, au reușit în scurt timp să supună Canada, și au pornit spre Sud. Statele Americii de Nord au capitulat imediat ce s-a auzit că trupele împăratului au trecut granițele lor. Dar au existat unele care s-au opus. Acestea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
Au descoperit rezerve de petrol sub munții Anzi și au excavat până și acele resurse ce păreau de neatins până atunci. Au reînviat forța aeriană și au scos, din hangarele prăfuite și aproape distruse, avioane pentru a combate riscul unei invazii pe calea aerului. Au reparat multe aparate de zbor ce păreau că nu se vor mai înălța în aer vreodată. Totul pentru a rămâne independenți și liberi! Dar în nebuna întrecere și pregătire de a lupta pentru libertatea și drepturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
urmat în orice luptă, remarcându-se în fiecare bătălie. Așteptarea a încordat la maxim nervii unioniștilor și, după trei zile de suspans, în mintea fiecărui om de pe continent a început să încolțească gândul că poate nu avea să fie nici o invazie. Și fiecare zi ce trecea părea să le întărească convingerile. Dar în cea de-a șaptea zi, toate navele au pornit în unison spre a debarca pe orice petec de mal de pe întinsul coastei. Mercenarii au ridicat taberele în mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
astăzi unele relatări ale asaltului dat de mercenari asupra graniței de Nord. Au trecut peste mine și peste baraje, peste dealuri și câmpii presărate cu obuze și mortiere și omorau tot ce le ieșea în cale. Privind de sus această invazie, puteai avea impresia că marea de oameni care înainta nu avea sfârșit, iar ultimii oșteni abia dacă se puteau zări în orizontul îndepărtat. Unioniștii se retrăgeau după liniile de apărare ce erau dispuse concentric. Pentru fiecare metru de pământ cucerit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
pe care le furnizau până nu demult statele aliate... — Fiindcă stăpânirea noastră era atât de nepopulară încât guvernul nu îndrăznea să apeleze militar la provinciali, îl întrerupe mânios Augustus. Nici măcar pentru a i pune să-și apere propriile cămine împotriva invaziilor! Ridurile de pe frunte se adună amenințător. — Ți-e chiar atât de greu să înțelegi că supușii Romei tre buie să ajungă să identifice interesele lor naționale sau locale cu cele ale poporului care-i guvernează? Ianuarius înțelege și de aceea
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
gândește-te la lipsa de intimitate. Deodată, oriunde te-ai duce, oamenii te recunosc și vor să-ți ia autografe sau să-ți răpească din timp. Ben rânjește. ― Fantastic, spune el. ― Și apoi, continui eu, dându-mi ochii peste cap, invazia presei. Adică știi și tu cum e. Cum ai apărut la televizor, devii proprietate publică, și asta înseamnă că ziarele au dreptul să caute câte bârfe scandaloase vor. ― Sugerezi că aș avea secrete murdare? întreabă Ben zâmbind. ― Nu avem cu toții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2027_a_3352]
-
faptul că "județul (...) în acest an după cum este cunoscut, era să fie pradă nu a secetei ca [în] cei din urmă trei ani, ci (...) lăcustelor (...) dacă nu se lua măsuri din timp să se distrugă ouele depuse"718. De altfel, invaziile lăcustelor aveau loc periodic producând mari pierderi culturilor agricole, motiv pentru care autoritățile erau nevoite să ia măsuri împotriva acestui fenomen prezentat pe larg de către presa vremii 719. Același raport din anul 1885 preciza că "plasa Tulcea și anume localitățile
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
aveau, dar exercitau dreptul de a strânge dări și de a judeca. Oricine știa că atunci când taikō a ocupat Kyūshū și a aflat despre toată această stare de fapt s-a înfuriat la culme socotind lucrarea de propovăduire o adevărată invazie și a poruncit proscrierea creștinismului. Întâmplarea cu pricina fusese impulsul ce dusese la persecuția care arunca perspective sumbre asupra întregii activități misionare din Japonia, dar iezuiților le convenea acum să uite acest lucru. Dar... ce răspuns să trimitem la Ōsaka
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
unele putând „să-i aparțină“ și lui Bibi. Redactorii Molly Giles și Aimee Taub au făcut ordine În haosul de pe pagină, clarificând direcția În care mă Îndreptam și motivele pentru care mă pierdeam pe drum. Anna Jardine a anihilat o invazie de greșeli jenante. O ultimă și importantă mulțumire: Îi mulțumesc postum lui Karen Lundegaard, care mi-a dat binecuvântarea ei să folosesc „scrierile lui Bibi“ cum am considerat eu de cuviință, care mi-a răspuns la Întrebări fără să obosească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
la noi, e ca la noi... La orizont „Pax americana” Nu vi se pare că prea multă liniște a fost în ultima vreme pe globul acesta de tină și noroi, cum ar spune la modul inspirat poetul? Nici tu vreo invazie, bineînțeles americană, fiindcă alții nu au voie de la mister ONU (cel, sau cea care are în gestiune rezoluțiile ce se lasă cu avioane, bombe și rachete de croazieră americane), nici tu un pui de război cât de mic, nici măcar
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
acestei lucrări. *** Mulțumesc și pe această cale d-lui Ministru Victor Cădere, care a citit lucrarea de față în manuscris și mi-a sugerat mai multe îmbunătățiri ale textului. Lisabona, mai, 1942 M. E. I. PORTUGALIA ÎN SECOLUL XIX De la invazia napoleoniană, Portugalia n-a mai cunoscut liniștea. Un lung război civil - uneori răbufnind în campanii sălbatice și istovitoare care durau ani întregi, alteori manifestîndu-se prin asasinate, persecuții și emigrări în masă - a însîngerat istoria politică a acestei țări vreme de
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
contemporan, Fonseca Benevides. Ceea ce confirmă chiar Junot, în scrisoarea către Napoleon: "... j'avais reçu dans la journée beaucoup de monde, dont la plupart francmaçons, m'ont beaucoup servi pour faire-rentrer le peuple dans la tranquillité" (30 Nov. 1807). În preziua invaziei armatelor franceze, politica internă a Portugaliei se reducea la un "partid englez" și un "partid francez". Cel dintâi voia rezistența armată; celălalt, închinarea în fața lui Napoleon. Masoneria ajută, de data aceasta, "partidul francez" pentru că îi convenea prezența armatelor napoleoniene în
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
Portugaliei se reducea la un "partid englez" și un "partid francez". Cel dintâi voia rezistența armată; celălalt, închinarea în fața lui Napoleon. Masoneria ajută, de data aceasta, "partidul francez" pentru că îi convenea prezența armatelor napoleoniene în țară, știind că o asemenea invazie înseamnă surparea prestigiului monarhiei. Într-adevăr, Regele Don Joîo VI e silit să se îmbarce și să se retragă, împreună cu toată suita, la Rio de Janeiro ( 1807). Dar asta nu înseamnă că masoneria a ajutat întotdeauna Franța împotriva Angliei. Lojile
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
pe care le pregăteau sub Monarhie. Atentatele și actele de sabotaj devin repede episoade curente, de fiecare zi. Lisabona rămâne fără lumină și fără apă. Trenurile și tramvaiele nu mai circulă. La toate aceste greutăți interne se adaugă primejdia unei invazii monarhiste din Spania, unde Paiva Couceiro, un fost căpitan în armata lui Don Manuel organizează miliția antirepublicană și amenință regimul. Lumea începe să se dezguste de revoluție. "Nu pentru asta s-a făcut Republica!", strigă Machado dos Santos lui Afonso
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
dădea fiori, mai ales atunci când era însoțit de priviri mai mult decât grăitoare pe care le arunca insistent nevestei lui. Fu nevoit să aștepte destul de mult până când Balamber se hotărî să-i spună adevăratul motiv al vizitei - sau, mai degrabă, invaziei - sale neașteptate. Se întreba, neliniștit, dacă nu cumva nu stârnise, în ultimele săptămâni, furia acelor suflete pline de răutate, dar, oricât și-ar fi scotocit prin amintiri, nu reușea să găsească nimic să-și reproșeze. După lunile lungi de iarnă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
să se justifice: — Eu nu am avut nici un gând să vă înșel. Chiar și acum, când mi-o spui, îmi vine greu să cred că Etius ar fi renunțat să vă dea ajutor. E cu neputință ca împăratul să accepte invazia Galiilor. Mă gândeam că... Cu o mișcare bruscă, Frediana se ridică în picioare, dându-i de înțeles că discuția lor se încheia acolo. Sigur. Nimeni nu s-a îndoit vreodată de buna ta credință. Ba mai mult, pe Gundovek l-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
în ei adversarul cel mai puternic și mai periculos. Misiunea pe care o încredințase gepizilor și lui Shudian-gun al tău nu era aceea de a coborî în Italia, ci de a acoperi provizoriu flancul stâng al imensei sale armate de invazie și de a ușura problemele legate de aprovizionare, punând mâna pe resursele din teritoriul invadat. De îndată ce toate astea mi s-au clarificat, ceea ce se întâmpla în Sapaudia trecea pe planul al doilea și ar fi fost inutil și periculos să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]