5,898 matches
-
și să reabiliteze și să prezinte critic intuiția remarcabilă din această perioadă asupra modului în care trebuie să aibă loc împărțirea și controlul public al exercitării puterii. Aceste cărți au prefigurat alte două lucrări ulterioare: Media și democrația (1991), care investighează funcțiile politice contemporane ale mijloacelor de comunicare, prin și contra unor curente din secolul al XVIII-lea, și Tom Paine: o viață politică (1995), care este un studiu al vieții și epocii republicanismului democratic în regiunea Atlanticului, în a doua
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
concentreze cercetările din perioada imediat următoare este mecanismul de funcționare al pieței de credit. Una din posibilitățile de modelare a imperfecțiunilor de pe piața de credit este așa numitul mecanism al acceleratorului financiar, propus de BGG (1999). În acest articol am investigat În ce măsură introducerea acceleratorului financiar Într-un model neokeynesian mediu contribuie atât la Înțelegerea rolului imperfecțiunilor pieței de credit, cât și, În general, la predicțiile modelului. Estimarea modelului a confirmat rezultatele anterioare privind comportamentul băncii naționale, indicând o atitudine lipsită de
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
destul de complexe, atunci putem afirma că studiul comunicării și, implicit, dobândirea abilităților de comunicare eficientă, reprezintă o condiție sine qua non pentru formarea unui profesionist autentic într-un domeniu sau altul al activității umane. Sensibilizându-ne asupra complexității ariei de investigat, considerăm că studiul comunicării se referă la următoare aspectele: * cunoaștere ce se întâmplă când oamenii comunică cu ei înșiși și cu alții; * înțelegere cum pot fi folosite cunoștințele obținute prin studiu să explicăm și să interpretăm procesele comunicării din viața
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
urmă a ceea ce rămîne, care joacă un rol bine definit: a preceda, a prezenta textul pentru a-l face vizibil înainte ca el să devină lizibil. J. Dubois (1973) propune termenul de "metatext" pentru a desemna această limită, acest "prag". Investigînd rolul citatului, A. Compagnon (1979) descrie perigrafia textului ca pe "o zonă intermediară între text și ceea ce este în afara lui" (1979, p. 328), zonă pe care o protejează, o apără, o împiedică să se reverse și să se răspîndească. Creată
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
câmpul educativ școlar nu sunt omogene. Concluzia este una importantă dacă avem în vedere că elevii de astăzi le populează pe amândouă, operând transferuri reciproce, dezirabile și indezirabile de comportamente, mentalități, valori etc. În acest context, ne-am propus să investigăm modul în care pedepsele și recompensele (fețele aceleiași monede) funcționează în cele două spații (real și virtual). În ceea ce privește utilizarea recompenselor în învățare, punctul de vedere cel mai răspândit este acela că ele sunt indispensabile, că țin de natura umană imperfectă
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
foarte puțin timp: "Aceste impulsuri de a cumpăra lucruri noi care își vor pierde noutatea în cele din urmă, în special atunci când sunt comparate cu altele mai noi, se numesc "efecte de tip spirala plăcerii". Efectul spiralei plăcerii a fost investigat de Danny Kahneman și colegii săi când au studiat psihologia a ceea ce ei numesc "stări hedoniste". Oamenii achiziționează un articol nou, se simt mai satisfăcuți după un impuls inițial, apoi revin rapid la nivelul lor standard de bunăstare. Așadar, atunci când
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
risc cardiovascular. Tipul de personalitate - efectele stressului mental asupra performanței vasculare periferice (apreciată prin rezistența vasculară periferică, elastanța arterială, cuplul ventriculo-arterial) au fost recent investigate. Există dovada statistică a asocierii tipului de personalitate A cu boala coronariană. Nu s-a investigat această asociere cu arteriopatiile obliterante periferice. Depozitele de fier ale organismului - cantitățile de fier din depozite cresc imperceptibil în timp pentru că ingestia depășește cererea, fierul absorbit nefiind influențat de un mecanism homeostatic care să-i regleze excreția. Creșterea depozitelor de
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
Creșterea depozitelor de fier ale organismului pare implicată în patogeneza aterosclerozei determinând oxidarea lipidică mediată prin radicalii liberi de oxigen fier-induși (reacțiile Fenton și Haber-Weiss), reducerea depozitelor de fier prin flebotomii repetate la pacienții cu arteriopatii obliterante periferice fiind actualmente investigată în cadrul studiului FeAST (2000) (Fe and atherosclerosis study) . Hiper-homocisteinemia - factor de risc independent al aterosclerozei ca și fumatul și hiperlipidemia (European Concerted Action Project, 1997), factor de risc independent pentru claudicația intermitentă (Molgaard, 1992) (pacienții cu arteriopatie obliterantă periferică mai
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
cunosc o evoluție explozivă determinând, pe lângă alte cauze, pierderea unor importante surse de gene valoroase ce se găseau în țările lor. În prezent în aceste țări, au dispărut aproape în totalitate sursele de gene autohtone, obligând amelioratorii de plante, să investigheze în alte zone ale lumii îndeosebi în țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia, America Centrală și de Sud, inclusiv și din România, material genetic local rezistent la condițiile vitrege de mediu. 2. Practicarea și extinderea turismului. În ultima vreme
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
riscând să nu fie, în fapt, nimic. Este important de susținut faptul că obiectul de cercetare al sociologiei culturii este cultura, că ea este tratată în mod științific, la fel de riguros cum biologia celulară se ocupă de studierea celulelor și psihologia investighează psihicul uman. Pentru a cunoaște cu metode științifice cultura trebuie să știm din ce este alcătuită, care sunt elementele sale componente, care sunt pilonii pe care aceasta se sprijină. Inspirați de abordarea proprie sociologiei americane (ce caută să fixeze repere
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sondaj de opinie a valorilor umane fundamentale și este aplicat la o scară socială foarte mare, fiind transnațional și longitudinal. Scopurile acestuia sunt de cunoaștere și clarificare a ideilor, credințelor, preferințelor, atitudinilor, opiniilor și valorilor cetățenilor la nivelul întregii Europe, investigând, astfel, felul în care europenii se raportează la familie, muncă, religie, politică și societate 145. Studiul valorilor europene a fost inițiat de către Grupul de studiere a sistemelor de valori europene (European Value Systems Study Group EVSSG) spre sfârșitul anilor '70
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
a lui Shalom Schwartz Schwartz a fost preocupat de cunoașterea și măsurarea valorilor care sunt considerate universale, concepând un instrument propriu de cercetare, denumit Scala valorilor Schwartz, pe care l-a aplicat în peste 50 de țări din întreaga lume, investigând mai mult de 44.000 de subiecți. După Schwartz, valorile sunt distribuite de-a lungul a două dimensiuni generale (așa cum se poate observa în imaginea de mai jos). Sursa: Shalom H. Schwartz, "Value Priorities and Behavior: Applying a Theory of
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de la întrebările de orientare cu fluxul învățător elev, la cele cu caracter de investigare, cu fluxul elev-învățător. Învățătorul va declanșa astfel problema încât să stârnească curiozitatea, interesul, gândirea elevilor spre găsirea unor soluții. Dialogul școlar poate fi: instrumental - princare se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic - prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă conferă elevilor o anumită autonomie în abordarea problemelor plastice, manifestată în general prin întrebarea De ce ?. Această
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
se implice în activitățile variate din școală. Mavis Sanders, Joyce Epstein și Lori Connors-Tadros (1999) au examinat dacă tipurile particulare ale activităților de implicare parentală influențează atitudinile părinților la nivelul învățămîntului liceal. Ei au analizat datele unei anchete care a investigat 423 de părinții din șase licee două urbane, două suburbane și două rurale. Rezultatele au sugerat că tipurile diferite ale activităților școlii produc comportamente de implicare diferite ce au fost relatate de părinți astfel: • implicarea acasă este influențată în mod
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
unei singure paradigme. Astfel, morfologia imaginii presupune identificarea legității acesteia și analiza mecanismelor ei, prin intermediul unei investigații interdisciplinare. Lucrarea își propune să descompună imaginea pentru a ajunge la elementul ei prim arhetipul și la devenirea acestuia în mituri și simboluri, investigate pe larg în cel de-al doilea capitol, Imaginea între inconștient și conștient, pentru a analiza elementele logico-epistemologice ale imaginii reprezentarea, presupoziția, stereotipul și etnostereotipul, prezentate în capitolul al patrulea, Imagine, reprezentare, stereotip. De asemenea, nu se poate vorbi despre
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca procesare mentală, este specifică doar omului, cât și importanța pe care mediul social și cultural și contextul istoric îl au în conturarea imaginii. Capitolul analizează mecanismul formării imaginii, evidențiind structurile mentale și elementele care fac parte din procesul acesteia, investigând, în același timp, și principalele teorii despre imagine. O teorie despre imagine, o teorie despre om subliniează că doar omul este capabil să aibă imagini și să le utilizeze în procesul comunicării sociale, adaptându-se contextului istoric. Astfel, o teorie
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o societate. Înainte de a sublinia importanța studiului imagologic, lucrarea pune în discuție cele mai relevante teorii despre imagine, punctându-le pe cele care pot adăuga valoare investigației imaginii, din perspectiva lucrării de față
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de analiză, denumită sistemul indicatorilor de imagine, unde un rol esențial îl are mesajul și impactul pe care acesta îl are la nivelul individului și societății. Astfel, prin această metodă, studiul imagologic valorifică dimensiunea comunicațională și oferă posibilitatea de a investiga imaginea, lărgind, din acest punct de vedere, orizontul de interpretare și analiză a imaginii sociale. Tot în spațiul românesc, dar fără a iniția un studiu imagologic, Ștefan Afloroaei discută imaginea celuilalt, susținând, în acest sens, importanța pe care procesele de
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
au în conturarea imaginii și în răspândirea acesteia. Luminița Iacob, deși acordă un spațiu amplu dimensiunii psiho-sociale a imaginii, nu rămâne tributară acesteia, punctând importanța studiilor imagologice interdisciplinare. Pentru Iacob, imagologia se ocupă cu studiul etnoimaginii și al hetero imaginii, investigând, în acest sens, etnostereotipurile și stereotipurile. Prin intermediul capitolului al doilea, Imaginea între inconștient și conștient, se deschide perspectiva anistorică a imaginii, întrucât, din punctul de vedere al cercetării de față, pentru a putea vorbi despre imagine, mai întâi este necesară
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
reprezentărilor despre alteritate și în definirea stereotipurilor. De cele mai multe ori, meta-imaginea se activează atunci când interacțiunea directă lipsește, așa cum se întâmplă și în cazul caracterului puternic negativ despre un grup îndepărtat și necunoscut. Așa cum se va vedea, lucrarea își propune să investigheze imaginea din mai multe planuri de referință, valorizând în final perspectiva interdisciplinară a imaginii. Fiind, în același timp, o încercare de a identifica o anumită legitate a imaginii, de a descoperi mecanismele care stau la baza acesteia, lucrarea stă sub
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
teorie despre om I. 1. Imagine și natură umană Filosofia, psihologia, sociologia, biologia, genetica, economia, religia și multiplele discipline de graniță încearcă să găsească răspuns la întrebarea kantiană ce este omul, delimitând conceptul de om în funcție de atributele pe care le investighează fiecare în parte și la care poate oferi răspuns. În fața unei imensități de abordări a ideii de om probabil că mai importantă decât conturarea unei definiții ar fi formularea unor întrebări fundamentale despre natura umană. Aceste întrebări, însă, trebuie să
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ce condiții omul poate atinge reprezentarea simbolică și abstractizarea și în ce măsură natura umană determină procesul imagologic. Cu alte cuvinte, se pune problema ce anume permite omului să acceseze lumea prin imagini, iar răspunsul trebuie căutat în formele culturale ale reprezentărilor, investigând totodată și felul cum și de ce gândește o societate. Din acest punct de vedere, este important de stabilit ce anume stă la baza societății, care este elementul care asigură coeziunea socială și care, în final, influențează felul cum este decodificată
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
toate acestea, în opinia lui Barthes, simplificarea nu presupune o transformare, cel puțin nu în sensul matematic al termenului 12. Punctul de vedere al lui Barthes trebuie însă înțeles din perspectiva faptului că este limitat de obiectul pe care îl investighează, și anume imaginea fotografică, iar extinderea către imaginile mentale, deși uneori întâlnită în eseurile semioticianului francez, este forțată și nu conduce către o valorificare epistemologică a imaginii. Probabil că acesta este și motivul pentru care Barthes se întreabă, în eseul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Mitchell susține că ideea conform căreia imaginile au o anumită putere socială și psihologică este de fapt enunțarea unui clișeu contemporan care supravalorizează importanța vizualului. Acesta este și motivul pentru care adevărata putere pe care o au imaginile poate fi investigată nu răspunzând la întrebarea ce fac imaginile, ci la întrebarea ce vor imaginile 22, în acest sens, pentru Mitchell, imaginile nefiind "doar tipuri particulare de semne, ci mai degrabă se aseamănă cu un actor pe o scenă istorică, o prezență
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ale imaginii, cu scopul de a putea evidenția legăturile dintre structurile imaginii. În acest sens, este fundamentală analiza disciplinelor socio-umane și umaniste care au căutat răspunsul la întrebarea ce este imaginea, pentru a confirma ideea că imaginea nu poate fi investigată decât printr-o abordare interdisciplinară. Psihologia se referă la imagine din perspectiva procesului reprezentațional, considerând că imaginea este un produs mental care are ca scop reflectarea realității obiective, produs care are loc cu ajutorul imaginației, fiind procesul de a crea experiențe
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]