2,421 matches
-
părul de blondă și cercei mari, rotunzi, așa se poartă, a stat mereu în ușa vagonului și eu la spart semințe? măcar din Tîrgu Frumos sta pe acolo! Pașcani pe la chioșcuri, cu toată inerția și expunerea la frig a gîtului iritat de tuse, a fost nevoie de alt caiet, singurul albastru, completarea Wittgenstein Caiet Albastru, 5.500 de lei românești de junglă financiară, dar de la anul leul este iar rege în republică, nominal i se rup patru covrigi din coadă! și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Câte ședințe se adunau într-o săptămână? D. T.: Luni era ședința de birou. Liderii ASC nu erau priviți toți cu ochi buni de profesori. Noi băgam presiune pe ei să aibă opinie, cuvânt și erau percepuți ca impertinenți. Ceea ce irita ambele părți. Erau și profesori care încercau să îi ducă la cursuri, la seminarii. Am avut reacții din partea studenților, s-au plâns studenții activiști de treaba asta, că nu sunt înțeleși, sprijiniți, că nu aveau timp. Erau între ciocan și
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
face". A avut loc acel control? D. T.: Eiii, controalele erau permanente atunci. După întâlnirile pe care le-am avut, Leonard a reținut ce s-a întâmplat, căci i s-au plâns multe persoane. A fost o chestie care a iritat foarte mult, a creat o tensiune în Iași. Bujor a fost impecabil de data aceea. El a agreat punctul meu de vedere că la întâlnirea directă cu Leonard nu trebuia să vină nici Floareș și nici alți politruci de la județ
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
în Orient, conflicte locale, se băteau grecii cu turcii și noi reușeam să-i aducem la aceeași masă, pe aceeași scenă de la CCTS. Dar Radu avea obligația să cenzureze partea politică. S. B.: Să nu se atace, să nu se irite. D. T.: D.T.: Să se rezume la dansuri, folclor... numai la parte artistică. S. B.: Un dialog multicultural. Cam asta era. D. T.: Ideea a fost foarte frumoasă, am fost lăudați pentru ea. S. B.: Nu ați avut probleme, incidente
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
spus: "Vezi că e nasol, că a plecat un scriitor, Virgil Tănase, și trebuia să vină Mitterrand, dar și-a anulat vizita în aeroport!". A picat subiectul cu lectorii francezi exact în mijlocul problemei cu Virgil Tănase. De aia Ceaușescu era iritat. L-am înțeles pe Brestoiu că avea o problemă mare. După aia l-au găsit pe Tănase. S. B.: Dar atunci o problemă a fost. D. T.: Brestoiu a avut atunci un cartof fierbinte. Nu știu dacă el a făcut
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
Mohora și cu Ioan Stoica, reiese că Nicu era un fel de paratrăsnet, care făcea posibil să vă permiteți anumite luxuri. De asta v-am întrebat care era reacția securiștilor de la Iași când auzeau sau pomeneau de Nicu. D.T.: Erau iritați, pentru că nu știau ce se întâmplă la nivelul acela. El era monitorizat de o divizie specială, am văzut la Moscova. Amintiri din eșalonul III Liderii din UASCR Sorin Bocancea: Domnule profesor, vă propun să discutăm despre acțiunile în care ați
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
S-au purtat urât cu ea. Asta a fost, din păcate. Nicu și Securitatea S. B.: Ce alte episoade cu Nicu Ceaușescu mai aveți? De știți despre relația lui cu Securitatea? Îmi spuneați în niște discuții precedente că era foarte iritat de prezența Securității. Am mai auzit lucrul acesta în niște interviuri cu foști lucrători ai Securității care erau puși pe urmele sale. D. T.: Era iritat pentru că mama lui în primul rând a pus pe urmele lui un control aprig
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
despre relația lui cu Securitatea? Îmi spuneați în niște discuții precedente că era foarte iritat de prezența Securității. Am mai auzit lucrul acesta în niște interviuri cu foști lucrători ai Securității care erau puși pe urmele sale. D. T.: Era iritat pentru că mama lui în primul rând a pus pe urmele lui un control aprig și permanent. Toate mișcările lui erau controlate, omul acesta nu a avut libertate. A avut evadările lui, pentru că după episodul cu Donca cred că el a
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
admirat. Pe pereți, tablouri negre, copii după pictori ruși, dar și din școala flamandă. Și dacă totuși... Ați adus un expert să cerceteze tablourile, sculpturile? Nu, n-am nevoie să fiu iscodit. Ăștia te pot strînge de gît, adaugă puțin iritat avocatul. Celelalte camere sînt mari, atent elaborate și la fel de negre. Piese vechi, scufundate în negura timpului. Pun o întrebare prostească. Cum de nu și-au băgat nasul comuniștii? Avocatul surîde. Ba și-au băgat. Bătrîna pe care am îngrijit-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
spre sticlă. Vai de mine, sar eu ca fript, mutînd sticla cu cîțiva centimetri mai hăis. Amicul se întinde greoi, apucă sticla cu vin, își umple paharul și face exact ca mine, adică n-o mai așează la mijloc. Mă irit și mai mult și devin malițios: Adică, de ce ai fi tu Eminescu? Păi... doar eu scriu poezie. Nu sînt eu cel mai mare? Dacă zici tu... Dar tu? Tu ce zici? Păi, Cezar Ivănescu, Mihai Ursachi... Sigur, dar în viață
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
buruieni șfichiuiau frumoasele picioare ale doamnei Cepoi. Trebuia să-mi fi luat pantaloni, se tînguia întruna. Lasă și tu acum mofturile, știi că-i plac picioarele tale. Numai că hărțuiala continuă a pielii delicate de pe piciorușele doamnei a zgîriat și iritat totul de parcă ar fi suferit de psoriazis. Moș Cazacioc i-a zărit și privea interesat cum cei doi înotau greoi la deal. Îi primește zîmbind larg și oarecum zeflemitor. De ce n-ați venit pe dincolo, pe deal, ați fi putut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
cînd vom intra în UE, ce vom face cu Ucraina și de ce bulgarii ne-au luat-o înainte. Îi conduc nemții. I-au scos din belea. Neamțul tot neamț. Dar ce, noi sîntem proști? Da, spune fără a clipi. Mă irită destul de mult afirmația lui. Este părerea matale. Eu, personal, mă simt foarte deștept. Mai deștept decît bulgarul și chiar decît neamțul. Ai uitat de Turtucaia? Un accident, o cotesc mai puțin bățos. Dar de Dictatul de la Viena, dar de părăsirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
căldură sufletească nefirească. Are riduri cu nemiluita, este ascet și contrastează cu mine țipător. Tac și aștept, îmi creez o pauză ca să tatonez puțin individul. Poate doriți să vorbim în franceză? Mi s-a spus că spaniola cubaneză vă cam irită... Tresar. O fi spus Zulueta verzi și uscate? Nu, nu am ajuns la această performanță... încă. Totuși aș prefera franceza. Se face că nu a remarcat șfichiuiala și vorbește franțuzește. Eu provin din sclavii aduși din Nigeria unde viața religioasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
câmpiei, colina cordială și muntele ascetic nu mai fac de mult parte din peisajul meu cotidian, din echilibrul igienic al vieții mele lăuntrice. Nu mai am timp pentru prietenie, pentru taclaua voioasă, pentru cheful așezat. Sunt ocupat. Sunt grăbit. Sunt iritat, hărțuit, copleșit de lehamite. Am o existență de ghișeu: mi se cer servicii, mi se fac comenzi, mi se solicită intervenții, sfaturi și complicități. Am devenit mizantrop. Două treimi din metabolismul meu mental se epuizează în nervi de conjunctură, agenda
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
automobile puțin îi pasă dacă părțile asamblate țin laolaltă, celui care toarnă asfalt puțin îi pasă dacă asfaltul rezistă două zile, o lună sau un ceas, taximetristul e plictisit de corvoada zilnică, funcționarul public e agasat de petenți, chelnerul e iritat de pretențiile clientului și nu se simte deloc îndemnat să-l răsfețe. Instalatorul zice că vine și nu vine, sau întârzie, sau nu se pricepe. Zidarii te lasă cu pereții neterminați, gunoierii nu iau gunoiul decât pe bacșiș, serviciile în
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
o rugăciune. Dar să te scoli și să te culci cu maxilarele încleștate, să fii locuit, neîncetat, de proiectul demolării, să cauți mereu, hămesit, strategia optimă a linșa jului trebuie să fie cumplit. Evident, cei loviți de această patimă mă irită și, adesea, mă dezgustă. Dar - o spun fără ipocrizie - mi se întâmplă, nu o dată, să îi compătimesc. Încerc, de pildă, să mă pun în pielea celor care îl urăsc pe Traian Băsescu. Nu în pielea celor 90% dintre români care
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
fraternitatea“, „dreptul la proprietate“. Cu „libertatea“ însă lucrurile se complică. Nu ai oricând la îndemână o definiție. Și atunci cum să fii liber? Cum să te bucuri de ceva obscur, nelă murit, de ceva care, uneori, exercitat de alții, te irită? Libertatea ta - se subînțelege! Dar libertatea celuilalt te calcă pe nervi. Mai e ceva: libertatea se referă la domenii care, la prima vedere, nu par vitale. Sigur că libertatea de a călători e bună. Dar se poate și fără, mai
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
acestor șicane i-au părut prințului Moruzzi, prieten al turcilor, cu atât mai întemeiate, cu cât subsemnatul eram proaspăt întors de la Viena, boierii îi erau prieteni și rude, iar recenta călătorie a Maiestății Sale defuncte în Rusia, în anul 1779, iritase și mai mult cruda politică turcească. În Bucovina, în timpul serviciului său de un an și jumătate, el a preluat bunurile mobile și imobile ale mănăstirilor; a pregătit și a susținut un discurs la numirea Episcopului Bucovinei, care mai târziu, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
Dar scapă și de asta, creând viață. „Radioalmanah“, 1 martie 1997, ora 13,23 8. Blidul de linte Cu riscul de a face să roșească obrazuri subțiri și de a mă expune criticii „oamenilor de bine“, nu pe bună dreptate iritați de amestecul meu În propria oală, aceea a soartei românimii, auziți iarăși, astăzi, o voce ce vă permite s’o comparați: când discută o problemă general umană - ecologia - privind-o global, respectiv o problemă națională neuitând cărui popor Îi aparține
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Aceasta în 1925. Se ajunge la proces, care merge până la Înalta Curte de Casație, ce invalidează legea aprobată de Senat, declarând-o neconstituțională, deoarece era vorba de exproprieri de clădiri și teren de construcție și nu de teren arabil 62. Iritați de acuzații nedrepte și târâți în procese care s-au tot prelungit, soții Papadopol au luat o parte din tâmplăria de la Ipotești și au folosit-o la construcția vilei din Botoșani. În 1929, ministerul încă mai cere lămuriri: Domnule Prefect
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
de care mai frivole și mai de râs, de Pepelea, de țigani, de popi, eu îmi mânam viața cu capul așezat între mâni, cu coatele răzimate de marginea mesei, neascultând la ei și citind romanțe fioroase și fantastice cari-mi iritau creierii 276. Delicatețea sufletească a copilului se transformă, în viața de toate zilele, într-una fizică, concretă. Deși era în plină iarnă, pentru că Ioan dormea am început să mă plimbu desculț, ca să nu fac zgomot, de-a lungul camerei 277
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
cu pachetul de mâncare Într-o pungă de plastic de un leu bălăngănindu-i pe Încheietura mânii din buzunarul canadienei. Hotărârea nestrămutată Întru Îndeplinirea unei Îndatoriri sfinte se putea citi pe figura lui. Avea un aer grav și era Întrucâtva iritat de curiozitatea noastră și nerăbdarea de a ajunge la fața locului ca să vedem ce se-ntâmplă. - Voi la ce naiba mai ieșiți? Nu e voie. E stare de necesitate. O să fie nenorocire mare prin oraș. Teroriștii străini nu se lasă și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
și am avut exemplul unei distribuții foarte democratice a rolurilor și responsabilităților între părinții mei; tata și mama erau împreună la aproape toate sarcinile casnice. Nu-mi amintesc ca tata să fi avut vreodată un aer de martir, să fie iritat sau să aibă expresii de nemulțumire pe chip atunci când o ajuta pe mama în bucătărie, la cumpărături sau la spălat. În afară de călcat sau curățenie, tot ce făcea mama putea face și el, cel puțin la fel de bine, și cred că era
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și cu perioada cea mai dură a comunismului, cea de sfârșit de epocă, în care s-au fondat modelele psihologice ale contemporaneității. Mizeria era absolută: apa, căldura (inclusiv gazul metan) și curentul erau raționalizate, la fel și mâncarea. Societatea era iritată permanent - pe bună dreptate, de altfel - și își defula complexele și idiosincraziile în cinism și în blazare, un fel de silă de viață de care erau vinovați ceilalalți. Iar în cazul nostru sila și cinismul profesorilor se îndrepta spre noi
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
Aaa!, așa e, gloanțele de mitralieră erau așa. S. B.: Noi nu am scos atunci decât cartușe 7,62 mm, pentru pistol mitralieră. Și se văicărea Manole: "Ce să fac, că am copil mic acasă... e război!" Ne-a cam iritat atitudinea lui. Chiar ne întrebam: "Băi, dar el nu s-a-ntrebat când s-a făcut militar ce o să se facă, că s-ar putea să vină războiul într-o zi? Era numai militar de pace?" Așa judecam noi atunci, în fine
Așa ne-am petrecut Revoluția by Sorin Bocancea, Mircea Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]