9,120 matches
-
Banat, stabilindu-se în localitatea Dumbrăvița, jud. Timișoara. S-a stins de o boală necruțătoare. A fost înhumat departe de locurile natale cât și de cele unde și-a desfășurat mare parte din viață și cariera militară. Ca o crudă ironie a sorții, a fost înmormântat fără onoruri militare. Dumnezeu să îl ierte și să îl odihnească în pace!
CADENȚE PESTE TIMP by Ștefan PLUGARU () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93209]
-
Iată un pasaj în care îl evocă: "În ființa lui intimă, poetul era un mare emotiv, dar în același timp era posedat de un demon care îi denunța emotivitatea drept slăbiciune și îl făcea să se împotrivească propriei lui naturi. Ironia, sarcasmul, deriziunea, grotescul erau tot atâtea arme cu care el se apăra pe sine însuși. Lacrimii interioare îi opunea virulența unui verb coroziv, menit s-o strivească. [...] Arghezi nu vedea lumea printr-o oglindă strâmbă, ci o strâmba el însuși
O monografie Valeriu Anania by Tiberiu Stamate () [Corola-journal/Journalistic/9188_a_10513]
-
lectură, cu atât mai mult într-un limbaj critic minim modernizat. Speri că autorul îți face cu ochiul, îți încearcă vigilența, precum sarcasticul antisămănătorist Paul Georgescu; dar nu, nicidecum, Cornel Regman este - deodată - cât se poate de serios, expunându-se ironiilor celor mai crude: "acest lucru ni-l arată cele mai frumoase foiletoane ale scriitorului, "împărătesele" acestui scris, "împărătese" și pentru că păstrează accentul locului, aerul basmului, întrunind în ființa lor visul de trăire înaltă, farmecul aproape dureros al plasticității și o
Un critic caustic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9181_a_10506]
-
Angelo Mitchievici Numele Sergio Leone aduce imediat în discuție genul pe care l-a lansat, westernul spaghetti, adulterare parodică, de ironie și kitsch, destul de corozivă pentru ceea ce a fost mitul pionierului, a cowboyului rătăcitor pînă la el, dar și trilogia americană care cuprinde A Fistful of Dollars (1964), For a Few Dollars More (1965) și The Good, The Bad and Ther
America, odată ca niciodată... by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9191_a_10516]
-
pe suporturi de lemn, luminate poetic, subliniind, astfel, poezia luminii decorului din imagine, ansambluri de schițe, ele însele un fel de aparteu al scenografului cu libertățile interioare, aventuri savuroase ale graficii și caricaturii dublate de scurte comentarii pline de haz, ironie și autoironie, schele din fier greu pe care stau, ca într-o vitrină, măști grotești din spectacole, păpuși enorme surprinse, parcă, într-o mișcare subtilă, rafinată, monitoare pe care se derulează încontinuu secvențe montate sau chiar spectacole întregi care poartă
Spațiul și memoria by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9215_a_10540]
-
monumental și meditează frust asupra materialului și a disponibilităților sale, Aurel Vlad și-a construit personalitatea și s-a impus în conștiința publică printr-un fel de arhitecturi ale vidului, de frize realizate prin decupaj, la limita eposului etnofolcloric cu ironia ludică și cu pietismul unui meșter de iconostase. Fără a fi eliminat, în fazele mai timpurii, cu totul cioplirea - ea era prezentă măcar în subsidiar atunci cînd sculptorul folosea lemnul -, și în pofida faptului că ea a devenit o formă de
Sculptori de astăzi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9217_a_10542]
-
camere, una focalizată pe Peter, una pe Katia și o alta pe tandem, astfel încît duelul verbal al celor doi este urmărit ca un permanent joc de poziție, compartimentat în funcție de stare, de la dormitor la bucătărie coprezente în jurul livingului. De altfel, ironiile plutesc în aer din prima clipă, Peter merge să-și viziteze fratele, Robert, internat probabil într-o instituție de profil, - geamurile pe fundal sunt protejate cu sîrmă -, iar acesta pare afectat de o depresie gravă, în timp ce Peter perorează despre țîțele
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
unde apare Katia într-o scenă ambiguă sărutîndu-și prietena. Scena însă este nimic mai mult decît o repetiție la actriță acasă, ambele episoade constituind un excelent preambul pentru actorii noștrii. Ostilitatea lui Peter este clară de la primele replici idiosincratice, iar ironiile curg de o parte și de alta. Mr. Pierre Pierre, cum îl numește Katia (aluzie la Humbert Humbert sau mai degrabă la prețiozitatea jurnalistului?) se declară sastisit de misiunea sa și are ca unic reper în ce o privește pe
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
refractar soap-urilor larmoaiante. Poate că în seriale, atît cît putem vedea din fragmentele expuse, actrița întruchipează un sentimentalism plîngăcios, monocord, foarte pe gustul publicului, însă în realitate, femeia din fața lui Peter are o inteligență pătrunzătoare, un spirit polemic dezvoltat, o ironie de cea mai bună calitate și o mare mobilitate a registrelor afective care o situează mai degrabă în categoria actriței de sitcom-uri, gen Alimcbeal. Nu rămîn netaxate întrebările de cea mai proastă calitate puse actrițelor care joacă în filme de
Duel verbal by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9216_a_10541]
-
a nu-i dezamăgi. — Cred că, pentru a nu-i dezamăgi pe ascultătorii tăi, această enormă greșeală trebuie cît mai curînd reparată, repetă Vic. CÎnd urmărea să o tachineze, Vic repeta cu mici variațiuni cuvintele ei. Era, de altfel, o ironie cît se poate de binevoitoare, deși Împrejurarea Îl găsise nițel cam nervos, din cauza aspiratorului. De această dată, Însă, Christina părea hotărîtă să-și apere cu orice preț poziția. Chiar dacă Vic s-ar fi supărat. — Astăzi ironiile tale sunt de calitatea
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Era, de altfel, o ironie cît se poate de binevoitoare, deși Împrejurarea Îl găsise nițel cam nervos, din cauza aspiratorului. De această dată, Însă, Christina părea hotărîtă să-și apere cu orice preț poziția. Chiar dacă Vic s-ar fi supărat. — Astăzi ironiile tale sunt de calitatea a doua, remarcă ea cu o asprime neașteptată În glas, care-l obligă pe Vic să tacă minute În șir după aceea, astfel Încît Christina trebui să constate că nu mai avea cu cine vorbi. Nu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
depășesc! schiță Christina un contraatac. Ce știi despre argumentul ontologic? — Oricum, sunt sigur că e ceva foarte amuzant. Și o să mă amuz cu atît mai mult ascultînd două pupeze care fac filosofie. Continuau să se contrazică, să se Înțepe cu ironii mai mult sau mai puțin izbutite și, pe măsură ce disputa lor se prelungea, Christina simțea cum alunecă Într-o stare asemănătoare panicii, un tremur tot mai fierbinte Îi cuprindea Întreg corpul, Însoțit de o Îndîrjire la Început difuză, apoi tot mai
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
jocul de biliard prezenta o atracție În plus. Deoarece el juca singur, ceea ce Îl conducea finalmente la o curioasă formă de dedublare a personalității. Prelua pe rînd rolurile celor doi adversari - inclusiv psihologia lor de competiție - care Își transmiteau diverse ironii și se persiflau reciproc sau intrau În conflict deschis aruncîndu-și cîteodată vorbe dintre cele mai grele. Rezultatul partidei, iar uneori al unei simple lovituri, era promis cu anticipație unei semnificații anume și interpretat apoi ca atare, pînă la ultimele sale
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
puțin jumătate din actualii miniștri și parlamentari sunt foști securiști. Eu le zic „extratereștri“. Am motivele mele. — Interesant! Încercam să fiu În continuare ironic, dar, din cauza siguranței cu care el Îmi vorbise, nu mai eram chiar atît de sigur pe ironia mea. — Din cîte Înțeleg, ești și scriitor. PÎnă atunci mi se adresase folosind pronumele de politețe și trebuie să recunosc că aș fi preferat să-l folosească În continuare. — În timpul liber, răspunsei cu falsă modestie. (Nu m-am putut abține
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
multora le e frică că atunci cînd va sosi clipa nu vom mai fi capabili să mai mișcăm nici măcar un deget, fiind deja mult mai flămînziți și mai îndobitociți decît orice altă națiune a Europei. Pe lîngă toate astea, este ironia sorții cînd te gîndești că printre grămezile astea de gioarse, găsești lucruri care-ți mai pot fi încă de folos, se gîndește Roja, înșfăcînd în cele din urmă una din uniforme de la locul ei, începînd s-o împăturească în grabă
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
alea care trebuiau să-ți înșurubeze glonțul în piept. Tu însă habar n-aveai nici cîte cartușe îți rămăseseră în încărcător, ai făcut-o de mîntuială, ca să te speli pe mîini și să scapi repede, fără pic de demnitate. Ce ironie a sorții că numai pe Cap de Piatră, omul cu care aveai afinități, l-ai luat prin surprindere. Nu vă ieșise manevra, dar el n-a vrut să înțeleagă asta nici cînd tu deja erai rece. Asta-i viața, uneori
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
ba că e ocupat cu organizara grupului Bisericuța, ba alte alea. — Și cînd să-l așteptăm în seara cu pricina, spune Tîrnăcop, cînd aveam întîlnire la Baracă, să nu vă vină să credeți, cine credeți că sosește primul? Fusese o ironie a sorții că îi venise rîndul să fie trecut în rezervă exact înaintea lui decembrie? Ce s-ar fi întîmplat dacă ar mai fi stat în funcție măcar o lună, două? Ar fi însemnat ceva în desfășurarea evenimentelor, s ar
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
nebuniile care se întîmplaseră în timpul evenimentelor din decembrie. Fusese doar în mintea lor, începu să le explice. El nu le purtase nici o clipă pică. Răfuiala pe care o avea îi priveau numai și numai pe Părințel și pe Curist. Doar ironia sorții făcuse ca fiecare să vadă în celălalt un dușman, cînd în realitate toți trei urmăreau același scop. Din nefericire de pe urma acestei încurcături cel mai mult a avut de suferit Delfinaș, care a fost indusă în eroare și s-a
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2722]
-
și aduc În viața mea mai mulți Ceilalți ca parteneri ai mei. Deși aceasta ar Însemna să intru În competiție cu ei pentru cele cîteva substanțe nutritive prețioase pe care catadicsești să mi le furnizezi din rația ta alimentară. Ce ironie Bruce, eu să-mi fac griji pentru tine, tu, cel care mi l-ai luat pe Celălalt, sufletul cel mai frumos care a fost găzduit vreodată Într-un organism viu, chiar unul la fel de primitiv ca al meu. Liniile au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2029_a_3354]
-
că o iubește, să o implore să renuțe, dar știa că cineva Îi urmărea fetei fiecare mișcare simțindu-se proprietarul de drept al ei. Ben Începuse să povestească câtorva prieteni apropiați ce se Întâmpla cu el, dar nu primise decât ironii, zâmbete și sfaturi inutile În situația dată. Într-una din nopți, când chinurile și suferința Îi răscoleau lui Ben mintea și trupul, i s-a făcut un dor cumplit de trupul ei fragil. Se hotărâse să-i spună cât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mușchii gâtului sunt foarte slabi și, mi se părea că greutatea capului Îi va rupe și capul se va rostogoli ca o minge. De aceea priveam numai În jos, și foarte târziu am văzut aștrii cerești. Îmi spunea asta cu ironie, ca să sublinieze stângăciile mele de percepție. Au venit ploile reci de noiembrie și eu Încă nu părăsisem casa bătrânilor, deși primeam telegrame disperate din partea soțului. Copacii goi se scuturau sub rafalele de vânt, și, apa, Înmuiase zidurile albe ale bisericii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
bună...Nu le-am mai suportat, ba, mai mult, aș fi furat cu dragă inimă de la cei ca mine, ca să dau săracilor, numai că haiducia era scoasă Înafara legii. S-a Întâmplat atunci, ca să plec eu Însumi la cerșit. -Simt ironia din cuvintele dumneavoastră. Faceți probabil parte din micul segment de cerșetori, abuzați cândva de concepte și precepte, ale unui sistem care, a Înstrăinat ființa umană. Dar astăzi, până și libertatea de-a cerși este una necontrafăcută. Cerșetorul e liber să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1864_a_3189]
-
mă gândesc deloc. În primăvara trecută Georgie rămăsese gravidă. Nu exista altă cale decât să scape de copil. Georgie trecuse prin această încercare oribilă așa cum mă așteptasem, într-un stil calm, laconic și detașat, ba chiar ridicându-mi moralul cu ironia ei amară. Chiar și atunci ne fusese extrem de greu să vorbim despre acest subiect, iar de atunci încoace nici nu-l mai abordasem. Cât de mare era rana pe care o lăsase această nenorocire în sufletul mândru și drept al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
prin înșelăciune clipa de violență, clipa de voință și putere, care ar fi fost specială chiar dacă n-ar fi avut efect; și cel puțin pentru asta n-am să-i iert niciodată. Mergând cu trenul mi-am dat seama de ironia sorții care cu o săptămână în urmă mă făcea să spun că sunt cu siguranță stăpânul a două femei; acum se pare că nu mai eram al nici uneia dintre ele. Nu-mi dădeam prea bine seama dacă nu cumva despărțirea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]
-
soția mea, am răspuns. Tocmai le-am dus niște vin în dormitor. Honor Klein continua să mă privească îngândurată. Apoi trăsăturile i se relaxară puțin și ochii i se făcură ceva mai mari, iar în ei licări o undă de ironie. — Sunteți un erou, domnule Lynch-Gibbon. Cavalerul eternei umilințe. Ar fi greu de spus dacă ați merita să vă sărutăm picioarele sau dacă v-ar trebui o consultație la psihiatru. Rosti aceste cuvinte ca și cum ar fi spus: „v-ar trebui o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1892_a_3217]