1,829 matches
-
ceainicul aflat în celălalt colț al mesei. Îmi toarnă ceai de crizantemă. Nu-mi ia mult timp să înțeleg că An-te-hai are darul de a-mi anticipa nevoile. Cine e? mă întreb. Ce a făcut ca un băiat dulce și isteț ca el să ajungă eunuc? Cum era familia lui? Cum a crescut? Când termin ultima înghițitură din chec, An-te-hai se apleacă spre mine. Vocea lui e șoptită: — Doamnă, ar putea fi o idee bună să trimiteți un mesaj împăratului Hsien
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2323_a_3648]
-
Anexe / 167 Bibliografie / 171 Abstract / 195 Résumé / 199 Cuvânt-înainte Despre moda vestimentară, la nivel teoretic și concret " Haina îl face pe om" sau "Omul face haina"? Îmi vin în minte Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea povestite de Anton Pan, și "cel isteț ca un proverb" după cum îl imortaliza Eminescu în "Epigonii" pe compozitorul, literatul și folcloristul ce a dat glas înțelepciunii populare. Una dintre aceste povestiri, scrisă la jumătatea secolului al XIX-lea, dar care nu-și arată vârsta, " Haina mai mult
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
în picioare și e permanent pe fugă. Mama adaugă că Brian este exact ca și tatăl lui, mereu agitat, activ și neatent. Băiatul pare să fie foarte capabil (atât mama, cât și învățătoarea sunt de părere că este un copil isteț), dar are probleme în a-și îndeplini îndatoririle din cauză că este mereu furat de alte preocupări: orice îi poate distrage atenția de la ceea ce face. După discuția cu mama, psihologul elaborează o conceptualizează cazul (formulează o ipoteză privind cauza comportamentului problematic și
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
lui Kerry nici nu-i trece prin minte. Doi ani mai târziu, Kerry, deja în clasa a cincea, ajunge la psihologul școlii pentru că este amenințată cu repetența. Evaluarea făcută în acest moment arată că, de fapt, Kerry este o fată isteață, dar copleșită de îngrijorări, temeri și de sentimentul propriei inadaptări. În plus, ea și-a dezvoltat o serie de comportamente evitante din cauza accentuării anxietății și depresiei ei și, prin urmare, i s-au accentuat temerile, acuzele somatice și absenteismul. Având
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
Sally și Jenna dau un același test de psihologie. Sally se descurcă bine, dar Jenna îl pică. Conform teoriei atribuirii, Sally poate să facă o atribuire pozitivă (să se bată pe umăr și să spună „M-am descurcat pentru că sunt isteață” - atribuire internă sau globală) - sau „Mă aștept întotdeauna să primesc note bune pentru că învăț mult” - atribuire stabilă. Jenna, în schimb, trebuie să salveze situația, așa că ar putea raționa că testul a fost nedrept de greu (atribuire externă) și că profesoara
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
nu putuse fi diagnosticată (dureri de cap, de stomac și în tot corpul și oboseală). Bunicii nu au mai putut face față consultațiilor repetate și facturilor medicale, așa că au trimis-o pe fetiță înapoi la mama ei. Deși fusese foarte isteață și de nota 10 în școala primară, Sara a trebuit să urmeze programe de educație specială vreme de doi ani pentru că era prea labilă emoțional și pentru că pierduse mult din ce se studiase. După ce i s-a pus diagnosticul de
[Corola-publishinghouse/Science/2347_a_3672]
-
căci tratatele se păstrează „până ce diplomații le pun în vârful săbiei unui feldmareșal sau pașă, până ce popoarele se deșteaptă și încep a cunoaște asuprirea și nedreptățile ce li s-au făcut. Atunci se impune dreptul celui mai tare și mai isteț”. După înăbușirea mișcării din martie 1848 la Iași, reacția poloneză s-a făcut de îndată simțită. Michal Czajkowski (agentul principal polonez la Constantinopol) a intervenit prompt pentru salvarea fruntașilor moldoveni arestați și evadați, în vreme ce Adam Czartoryski se străduia să împiedice
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
victima usturătoarei înțepături, frumoasa Théodora, căreia nu-i vine să creadă, încearcă să-i întindă o cursă. Îi cere Sophiei adresa amantului ei, stabilind să se așeze chiar în seara aceea la pândă, împreună cu o altă complice. Însă Sophie cea isteață și ingenioasă prevăzuse totul. Își dă întâlnire la adresa respectivă cu Suzanne, prietena ei cea mai bună, și mimează cu aceasta o scenă de amor. Înăbușindu-și hohotele de râs, cele două liceene sar pe pat, fac să scârțâie arcurile, scot
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Dacă s-a putut spune, pe drept cuvînt, că senatorii sînt oameni de bine, dar Senatul e un dobitoc, am avut de sute de ori ocazia să remarc că jandarmii, deși nu de puține ori sînt isteți, sînt mai puțin isteți decît jandarmeria în ansamblul ei"247. Ironia formulei îi răstoarnă sensul: jandarmeria e mai inteligentă decît jandarmii. Afirmație adevărată pentru orice corporație. Profesorii și studenții vor fi mai puțin inteligenți decît Universitatea, preoții și creștinii, mai puțin virtuoși decît Biserica
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
destin al unei societăți. Mai devreme sau mai tîrziu, ceea ce a început prin uciderea tatălui se încheie prin masacrarea fiilor. Aceștia sînt devorați așa cum ei își devoraseră părintele. Nimic nu-i scapă: Chiar dacă, după spusele lui Properțiu, vreun băiat mai isteț se ascunde în fier și în bronz, moartea va face totul pentru a-i scoate capul de acolo". Pînă la urmă, tot ordinea cîștigă. V Cum de se face recunoscută carisma? Ce însemn poartă omul care-i adună în juru-i
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu e doar prima „doamnă” a țării, e deținătoarea puterii supreme, absolute, sub acoperirea docilului Bazileu. Regimul instituit de neîncoronata regină Dracula e un despotism absurd, grotesc. Ca unealtă îi slujește tânărul amant, căpitanul de securitate Bob Orlando, o pușlama isteață, răsfățat al femeilor. Prin el septuagenara își retrăiește junețea aventuroasă, punctată de momentul trecerii de la fetie la o feminitate orgiastică cu participarea unui ofițer neamț, în timpul războiului, între șinele dintr-o gară rurală. În dramaturgie N. s-a revelat prin
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288387_a_289716]
-
constatat că un elev cu un comportament creativ este mai dispus să înțeleagă și să prelucreze date. Elevul cu potențial creativ, cu fantezie și imaginație, este independent în gândire și nu se supune șabloanelor, venind mereu cu completări, cu întrebări istețe. În grupul creativ nu s-au format doar atitudini și comportamente creative, ci s-au îmbunătățit relațiile interumane, scăzând numărul elevilor respinși sau cu tendințe de izolare. Elevii cei mai creativi și-au îmbunătățit imaginea în grup, ei fiind desemnați
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
și și-o pune pe cap) (îl întîmpină) Mie să nu-mi spui să trăiți..., că... ce-s eu?, general..., colonel..., sau vreun ștab burghez..., sau chiabur...?! E!, da se poate! Da ce-s eu, popă?! Gh. P. doi: (e isteț, se lasă educat, adică, dar ceea ce spune nu are legătură cu ceea ce gîndește; ca tot românul, se adaptează) Nu, cum o să fiți popă?! Gh. P. unu:...și să-mi zici mie săru' mîna, părinte...! Gh. P. doi: Nu..., cum să
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
uită la ceas) Aoleo, eu în seara asta am spectacol... cu ăia de la et. II..., cu bunicuța Popescu... și cu nepoțica Ilinca... pe ea încă n-o cheamă Popescu..., și nici n-o s-o cheme Popescu...; șase anișori..., frumușică... și isteață foc... (aranjează, ca pentru spectacol, cele cîteva elemente de decor) Azi el dau Sînziana și Pepelea...; îi place ei să jos Spînul..., Doamne, c-o vezi cu cîtă pasiune..., cu cîtă credință intră în joc...!, numai copiii pot asta... (sonerie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
înțelegere pentru munca lui. îl judecau, probabil, exclusiv cu inima, uimite sau îngrijorate. Dar cei doi frați, Ioan (Eugen) și Constantin, amîndoi juriști? Unul, da; unul - nu. Cel mic, Constantin Vasiliu-Langa, a fost, înainte de Agatha, protectorul lui Bacovia. Tip aventuros, isteț (istețimea i se vede și pe față), avea o experiență de viață superioară celei a poetului. Folosindu-se și de calitatea de ziarist, a deschis anumite uși pentru el, l-a găzduit, i-a sărit în ajutor, l-a vizitat
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
poetul). Desigur, avem de-a face cu o fantezie bine strunită de o conștiință hiperlucidă și autoironică, care l-a făcut pe Al. Cistelecan, prefațatorul celei de-a treia cărți a talentatului autor ieșean, să remarce că "un mic artizan isteț îl însoțește mereu pe Bogdan Hanu, ca bufonul pe rege. Din loc în loc, mai degrabă hodoronc-tronc decât cu efecte de decomprimare, acesta își face auzit glasul în plină ritualitate gravă, de regulă propunând o difracție a sensului". Nu numai frecventele
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
asemănătoare celei din literatura lui Maxim Gorki și a lui Panait Istrati. Dărăpănata clădire numită Hotel Maidan e un sălaș de vagabonzi, cerșetori, delincvenți, un azil de noapte constănțean, al cărui „cel mai temut pasager” e un hoț frumos și isteț, „o floare de om”, Lixandru Vasile, supranumit Don Bazil. Acesta e urmat pretutindeni, ca de o umbră, de „anormalul” Pulca, zis Pulca Animănui, întrucât, idiot, nu știe cine l-a adus pe lume și unde s-a născut. În alt
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289948_a_291277]
-
în casă și rămâne bortoasă. S-a ținut copilu' noo ani dă zile în burtă încinsă cu noo cercuri dă fier." Sim. FI. Marian arată în capitolul Piperiul din Botanică românească că, "în povești și tradițiuni populare, apar adesea voinici isteți și renumiți, hoți vestiți, care n-au mărturisit în ce constă puterea lor (de exemplu, Pintea). Nimeni nu l-a putut răpune, până ce el n-a spus fiicei craiului de Baia-Mare în ce constă toată puterea sa, și anume, într-
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
zgomot, glasuri subțiri, "ca de clopoței de argint". Ursitoarele "vin de ursesc copilului umbletul, soartea și norocul în lume". Boierul aude cum cea dintâi ursitoare îi menește copilului să fie "voinic, frumos, tăcut, înțelept și cuminte", a doua, să fie "isteț, ager și norocul i se arată", iar a treia ursitoare că "va moșteni întreaga avere a boierului ce doarme sub fereastră". Surprins de prevestirile celor trei ursitoare, boerul încearcă să modifice soarta hotărâtă. Elena Niculiță-Voronca consemnează în narațiunea Cine sapă
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Luă banii hoților, alese un bidiviu și ajunse la curte unde spuse: un mort a omorât doi și doi au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
au omorât 12. Fata de împărat nu știe răspunsul la ghicitoare, astfel băiatul o ia de nevastă . În basmul Ciobănașul cel isteț sau țurloaiele babei [Ispirescu], o împărăteasă rămase grea, gustând dintr-un merișor de aur. A născut o fată isteață și cuminte. Ea mergea deseori să se joace pe câmp, să adune floricele și, mai ales, să asculte cum cântă un ciobănaș. Acesta îi vede semnele de pe corp atunci când se scaldă. Venind vremea să se mărite, împăratul dă sfoară în
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
le întâlnește trebuie să le răspundă prin tăcere deplină [...]" Problema destinului marital capătă, în snoave, culori burlești și se bazează pe nuclee de multe ori comice. Noțiunea de destin se degradează în consecință. Pepelea a fost un om frumos și isteț, iar cuiul lui Pepelea era cuiul de lemn bătut în părete1e casei părintești, pe care Pepelea a vândut-o unui om. Omul acela avea o fată cuminte și "mândră nevoie mare". Pepelea ar fi vrut să ia fata și nici
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
adevărat că" cer drept răspuns de la ascultător un "da" și-i permit vorbitorului să manipuleze. "Așa cum poate știți" și "Fără îndoială" sunt expresii utilizate în același scop și oarecum "îl bat pe umeri" pe ascultător, sugerându-i că este destul de isteț ca să înțeleagă faptele sau lasă să se presupună că interlocutorul le cunoaște deja. "Din toată inima" este de-acum o veritabilă cursă, care trebuie să ne pună în gardă în privința unor posibile intenții răuvoitoare ale vorbitorului. Expresia este folosită și
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
1909), Un vis (1911), Fără noroc și alte nuvele (1914), Suflete zbuciumate (1921) și Scene banale (1927), iar A fost odată ca niciodată...(1922) și Împărăția de zăpadă (1924) vor include povești. Tot povești cuprinde și volumul antologic Flăcăul cel isteț, apărut în 1956. De asemenea, la Editura Casa Școalelor, în 1925 și 1927, au fost publicate în colecția „Teatru școlar” mai multe feerii pentru uzul serbărilor școlare (Prinosul îngerilor, Slujnica Maicii Domnului, Steluțele de aur) și basme sumar dramatizate (Domnița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]
-
1925; Prinosul îngerilor, București, 1925; Slujnica Maicii Domnului, București, 1925; Steluțele de aur, București, 1925; Volbură-Vodă, București, 1925; Doftorul Știe-Tot, București, 1927; Meșterul Papuc, București, 1927; Urciorul fermecat, București, 1927; Scene banale, București, [1927]; Teatru școlar, București, 1936; Flăcăul cel isteț, București, 1956. Traduceri: Alphonse Daudet, Aventurile lui Tartarin din Tarascon, București, 1908; Maxim Gorki, Nuvele, București, [1908]; Frații Grimm, Povești, București, 1909, Alte povești, București, [1915], Povești pentru copii, București, 1931; Carmen Sylva, Prințul Codrului, București, [1912], Poveștile unei regine
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287415_a_288744]