2,207 matches
-
tabelul lui Mendeleev a fost modificat de Glenn T. Seaborg, prin propunerea introducerii actinidelor în sistemul periodic al elementelor. Seria actinidelor este constituită din următoarele metale: La actinide se manifestă fenomenul de paramagnetism. În mod normal, actiniul prezintă un singur izotop natural radioactiv, Ac și niciun izotop stabil. 36 de radioizotopi au fost sintetizați artificial, cei mai stabili fiind Ac cu un timp de înjumătățire de T=21,772 ani, Ac cu T=10 zile și Ac, care se dezintegrează cu
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
de Glenn T. Seaborg, prin propunerea introducerii actinidelor în sistemul periodic al elementelor. Seria actinidelor este constituită din următoarele metale: La actinide se manifestă fenomenul de paramagnetism. În mod normal, actiniul prezintă un singur izotop natural radioactiv, Ac și niciun izotop stabil. 36 de radioizotopi au fost sintetizați artificial, cei mai stabili fiind Ac cu un timp de înjumătățire de T=21,772 ani, Ac cu T=10 zile și Ac, care se dezintegrează cu T=29,37 ore. Toți ceilalți
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
stabil. 36 de radioizotopi au fost sintetizați artificial, cei mai stabili fiind Ac cu un timp de înjumătățire de T=21,772 ani, Ac cu T=10 zile și Ac, care se dezintegrează cu T=29,37 ore. Toți ceilalți izotopi radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 10 ore, iar majoritatea acestora au timpi de înjumătățire mai mici de un minut. Izotopul actiniului care există pentru cel mai scurt timp este Ac, care se transformă prin dezintegrare alfa și
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Ac cu T=10 zile și Ac, care se dezintegrează cu T=29,37 ore. Toți ceilalți izotopi radioactivi au timpi de înjumătățire mai mici de 10 ore, iar majoritatea acestora au timpi de înjumătățire mai mici de un minut. Izotopul actiniului care există pentru cel mai scurt timp este Ac, care se transformă prin dezintegrare alfa și captură de electroni. Are un timp de înjumătățire de 69 nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
69 nanosecunde. Actiniul are și 2 izomeri nucleari. Ac chimic pur intră în stare de echilibru cu produșii săi rezultați din procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
din procesul de dezintegrare la sfârșitul a 185 de zile, iar apoi se descompune în perioada de 21,773 ani. Izotopii actiniului sunt cuprinși în intervalul de mase atomice de la 206 unități atomice de masă (Ac) la 236 u.a.m. Izotopii actiniului sunt prezentați în tabelul de mai jos: Este de aproximativ 150 de ori mai radioactiv ca radiul, făcându-l valoros ca sursă energetică datorită neutronilor. În combinație cu beriliul, este utilizat în generarea neutronilor pentru activarea analizelor minereurilor sau
Actiniu () [Corola-website/Science/303164_a_304493]
-
Perioada Montelius V deja ține de epoca fierului în alte regiuni. În Marea Britanie, Epoca Bronzului este considerată a fi perioada începând aproximativ cu 2100 î.Hr. și până în 700 î.Hr. Prin imigrație, noi popoare au venit în insule de pe continent, cercetarea izotopilor de pe smalțul dinților scheletelor descoperite în mormintele de la începutul Epocii Bronzului din apropiere de Stonehenge indicând că măcar o parte din imigranți proveneau din Elveția de astăzi. Popoarele Beaker aveau un comportament diferit față de populațiile neolitce care le-au precedat
Epoca Bronzului () [Corola-website/Science/303224_a_304553]
-
lichidă și gazoasa sunt la echilibru). Studentul lui Onnes, Willem Hendrik Keesom, a reușit în cele din urmă să solidifice 1 cm de heliu în 1926. În 1938, fizicianul rus Pyotr Leonidovich Kapitsa a descoperit că heliu-4(He sau He, izotop ușor și non-radioactiv al heliului) nu este vâscos la temperaturi absolute, fenomen numit superfluiditate. Acest fenomen este corelat cu condensarea Bose-Einstein. În 1972, acelasi fenomen a fost observat la heliu-3, însă la temperaturi aproape de zero absolut, de către fizicienii americani Douglas
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
unui fermion al heliului-3 pentru obținerea bozonilor, în analogie cu perechile Cooper de electroni pentru producerea superconductivității. Heliul are în alcătuirea să 2 electroni care orbitează în jurul unui nucleu ce conține doi protoni și între doi și 10 neutroni (în funcție de izotop). Mecanică clasică nu poate descrie structura atomului de heliu deoarece nu se poate scrie o ecuație pentru două particule utilizând regulile acesteia. Însă există metode în mecanica cuantică ce explică compoziția să, valorile determinate astfel având o eroare mai mică
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
prin urmare, toate celelalte elemente chimice de dupa hidrogen și heliu cântăresc numai 2% din masa de materie atomică a Universului. Heliu-4, prin contrast, constituie aproximativ 23% din materia universului obișnuit, aproape toată materia obișnuită care nu este hidrogen. Există opt izotopi cunoscuți de heliu, dar numai heliu-3 și heliu-4 sunt izotopi stabili. În atmosferă Pământului, există un atom de heliu-3 la un milion de atomi de heliu-4. Spre deosebire de cele mai multe elemente, abundență izotopică a heliului variază foarte mult de origine, ca urmare
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
cântăresc numai 2% din masa de materie atomică a Universului. Heliu-4, prin contrast, constituie aproximativ 23% din materia universului obișnuit, aproape toată materia obișnuită care nu este hidrogen. Există opt izotopi cunoscuți de heliu, dar numai heliu-3 și heliu-4 sunt izotopi stabili. În atmosferă Pământului, există un atom de heliu-3 la un milion de atomi de heliu-4. Spre deosebire de cele mai multe elemente, abundență izotopică a heliului variază foarte mult de origine, ca urmare a proceselor de formare diferite. Izotopul cel mai frecvent, heliu-4
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
heliu-3 și heliu-4 sunt izotopi stabili. În atmosferă Pământului, există un atom de heliu-3 la un milion de atomi de heliu-4. Spre deosebire de cele mai multe elemente, abundență izotopică a heliului variază foarte mult de origine, ca urmare a proceselor de formare diferite. Izotopul cel mai frecvent, heliu-4, este produs pe Pamant de către dezintegrare alfa de elemente radioactive mai grele; particulele alfa care apar sunt complet ionizate de nucleele heliu-4. Heliu-4 este un nucleu stabil mai neobișnuit, deoarece ei nucleonii sunt aranjați în modelul
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
din cauza neasemănărilor (au urmat diferite statistici cuantice: atomii de heliu-4 sunt bosonii e în timp ce atomii de heliu-3 sunt fermioni) Este utilizat frigiderul de diluare pentru acest caracter imiscibil pentru a atinge temperaturi de câteva millikelvins. Este posibil să se producă izotopi exotici de heliu, care se dezintegrează rapid în alte substanțe. Izotopul de heliu cu cea mai scurtă durată de viață este heliu-5 cu o înjumătățire de 7.6 e|-22 secunde. Heliul-6 dezintegrează prin emiterea unei particule beta și are
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
bosonii e în timp ce atomii de heliu-3 sunt fermioni) Este utilizat frigiderul de diluare pentru acest caracter imiscibil pentru a atinge temperaturi de câteva millikelvins. Este posibil să se producă izotopi exotici de heliu, care se dezintegrează rapid în alte substanțe. Izotopul de heliu cu cea mai scurtă durată de viață este heliu-5 cu o înjumătățire de 7.6 e|-22 secunde. Heliul-6 dezintegrează prin emiterea unei particule beta și are un timp de înjumătățire de 0,8 secunde. Heliul-7 emite, de
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
15 K și presiunea de 66 atm, densitatea proiectată la 0 K și 25 bar este 0.187 ± 0.009 g / ml Sub punctul de fierbere de 4.22 Kelvin și mai sus de punctul lambda de 2.1768 Kelvin, izotopul heliu-4 există într-o stare normală de lichid incolor, numit "heliu I" la fel ca alte lichide criogenice, heliul fierbe atunci când este încălzit și se contractă atunci când temperatura este coborâta. Sub punctul de lambda, cu toate acestea, heliul nu fierbe
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
ajunge într-o stare numită "starea a 2-a a heliului". Fierberea Heliului în starea a 2-a nu este posibilă din cauza conductibilității ei termale foarte mare; orice încercare de încălzire va duce doar la evaporarea lichidului direct în gaz. Izotopul de Heliu-3 are deasemenea o stare superfluidă, dar numai la temperaturi mult mai mici; că un rezultat, se cunoaște puțin despre aceste proprietăți ale izotopului de Heliu-3. Heliu ÎI este un superfluid, o stare cuantică a materiei cu proprietăți ciudate
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
foarte mare; orice încercare de încălzire va duce doar la evaporarea lichidului direct în gaz. Izotopul de Heliu-3 are deasemenea o stare superfluidă, dar numai la temperaturi mult mai mici; că un rezultat, se cunoaște puțin despre aceste proprietăți ale izotopului de Heliu-3. Heliu ÎI este un superfluid, o stare cuantică a materiei cu proprietăți ciudate. De exemplu, atunci când curge prin capilarele la fel de subțire că 10 la 10 m, acesta nu are o vâscozitate măsurabila . Cu toate acestea, atunci când s-au
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
de tip cușcă a unei rețele fulerenice prin încălzire la presiuni înalte. Structura de fulerenă endohedrală ce se formează este stabilă la temperaturi înalte. La formarea compușilor chimici ai fulerenei endohedrale, heliul rămâne înglobat în structura compusului. În cazul folosirii izotopului He, procesul de captare, se poate observa imediat prin spectroscopia de rezonanță magnetică nucleară a heliului. Multe fulerene conținând heliu-3 au fost descoperite. Chiar dacă atomii de heliu nu sunt uniți prin legături ionice sau covalente, aceste substanțe au proprietăți și
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
este numită „testul integral al heliului”. Într-un test simplu, produsul este umplut cu heliu și un operator caută manual scurgerile cu un dispozitiv portabil numit sniffer. Pentru inerția și conductivitatea să termică maximă, transparentă neutronica, si pentru că nu formează izotopi radioactivi în condiții de reactoare, heliul este utilizat ca mediu de transfer termic în unele reactoare nucleare răcite cu gaz Heliul este utilizat că un gaz de protecție în procesele de sudura cu arc la materialele care sunt ușor contaminabile
Heliu () [Corola-website/Science/302350_a_303679]
-
apreciabile; una dintre ele de cuarțit, în greutate de peste ½ kg, era nerulată.” De asemenea, tot aici a fost descoperit un cioplitor bifacial atipic, pe galet de cuarțit precum și două piese de silex nerulate. Vechimea materialelor descoperite la Tetoiu, pe baza izotopilor stabili ai oxigenului, corelate și cu cercetările din alte stațiuni cu asociații faunistice de vârstă villafranchiană din Europa (din Franța și mai recent din Georgia), a fost apreciată a fi de peste 2 000 000 de ani. Alte dovezi arheologice indică
Comuna Tetoiu, Vâlcea () [Corola-website/Science/302046_a_303375]
-
de către Friedrich Woller la Berlin, Germania și independent de Antoine-Alexandere-Brutus Bussy la Paris, Franța, ambii realizând extracția din clorură de beriliu în reacție cu potasiul. Structura atomului de beriliu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Be, beriliul are 4 protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
extracția din clorură de beriliu în reacție cu potasiul. Structura atomului de beriliu este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, Be, beriliul are 4 protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Izotop Perioada de înjumătățire
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
protoni și 5 neutroni. Numărul neutronilor poate varia în funcție de izotop. Raza atomică medie este de 112 pm, raza ionică e de 0.31 Å , iar raza covalentă este de 0.93Å . Configurația electronică a atomului de litiu este [He]2s Izotop Perioada de înjumătățire
Beriliu () [Corola-website/Science/302743_a_304072]
-
hidroxid de potasiu și fier încălzit la temperaturi înalte. Metoda aceasta a fost ulterior utilizată de către Davy pentru obținerea unei cantități mai mari de metal. Structură atomică a potasiului este determinată de numărul nucleonilor din nucleul atomic, astfel că pentru izotopul său natural, K, potasiul are 19 protoni și 20 de neutroni. Raza atomică medie este de 2,77Å, iar volumul molar al acestuia este de 45,46 cm³/mol. Raza covalentă este de 2,03Å. Configurația electronică a atomului de
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]
-
manevra prin puțurile miniere. Principala companie minieră este "Corporația de Potasă din Saskatchewan". Oceanele reprezintă o altă sursă de potasiu, însă cantitatea prezentă într-un volum dat de apa de mare este relativ scăzut, în comparație cu sodiul. Potasiul are 24 de izotopi cunoscuți, dintre care trei sunt întâlniți în natură în următoarele proporții: K (93,3%) K (0,0117%) și K (6,7%). Izotopul K se dezintegrează în izotopul stabil Ar (11,2% din dezintegrări) prin captura electronică sau emisie de pozitroni
Potasiu () [Corola-website/Science/302745_a_304074]