24,388 matches
-
Încerci să păstrezi o distanță aparentă, cred că prudent este cuvântul cel mai potrivit ( așa mi se pare). În fiecare noapte, Înainte de a adormi, pornesc Într o lungă și minunată călătorie alături de tine. Tu ești lumina nopților mele de singurătate, izvorul de apă vie la care-mi potolesc setea de dragoste și tandre mângâieri, raza de bucurie reaprinsă În dosul unei lacrimi. Nu te supăra dacă aștern pe hârtie prea-plinul inimii mele. Rezerva ta mă intimidează de atâtea ori, Îmi oprește
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
care, ceasurile să aibă un sens, chipurile oamenilor să-mi pară mai luminoase, mai pline de iubire și cântec! De-ai ști cum inima-mi vibrează, gândindu-mă la ceasul acela de taină! Tu ești lumina nopților mele de singurătate ... Izvorul de apă vie, la care-mi potolesc setea de dragoste, Raza de bucurie reaprinsă În dosul unei lacrimi. Îți mărturisesc, chiar dacă ai să zâmbești! N-ai zâmbit! mi-ai spus mai apoi. Ai fost atât de fericit! Uite! Mai e
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
aprinde un foc În vatra din bucătăria de vară, versurile lui George Coșbuc, ce s-au Încrustat adânc În sufletul meu: „Pe vatra veche ard, / Pocnind din vreme-n vreme, / Trei vreascuri rupte dintr-un gard”, ...și lacrimi dintr-un izvor necunoscut se rostogoleau fără de voie. Am urmat cursurile Liceului Industrial nr. 3 Roman, făcând naveta. Mă trezeam dimineața În jurul orei patru (trenul fiind la ora 4:45) și reveneam acasă după amiaza (orele 17, alteori și la 21 ). În perioada
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
anume, „Ora de cumpănă”. Tremură ’nserarea În amintire Tremură ’nserarea În amintire E singură pădurea. În fiecare frunză e-o chemare. Pe trunchiuri tremură-nserarea, ca o amintire, lăsată pradă furtunilor din noi. Într-un convoi, se prind potecile uitate, izvoarele secate, surâsul tău și cerul prăbușit peste-a extazului Îmbrățișare, Întemnițată toamnă, Între vis și ploi. Ard stelele În noapte. În fiecare poezie, e-o umbră solitară. E-o tresărire... Tu ai plecat asemenea unui amurg grăbit, să cauți vremelnic
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
ură și frustrare. Numai în acest caz, se poate ierta și uita răul ce ni s-a făcut de către alții, ca apoi să putem primi și noi iertare păcatelor noastre de la Dumnezeu.” „Inima curată a omului” e „ca și un izvor cu apă limpede și cristalină, în care totul este clar și se vede bine.” Chipul înțelept și iertător al mamei strălucește! „Păpușa” - magia copilăriei, cu bucuriile și tristețile ei. Sărăcia materială nu e și sărăcie sufletească. Emoționează până la lacrimi felul
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
dragoste și la răbdare. Eu nu scoteam niciun cuvânt, doar ascultam. Mă simțeam atât de mică alături de acele persoane! Aș fi ascultat toată noaptea, atât de mult se bucura sufletul meu. Mă simțeam ca o persoană însetată care dăduse de izvor și se bucura de apa pe care o sorbea cu nesaț. Cred că petrecuserăm câteva ore bune în această atmosferă. Ne-am ridicat toți de la masă, am mulțumit și ne-am despărțit. În drum spre casă, o sumedenie de întrebări
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
să facă Dumnezeu dreptate și judecată. El știe mai bine și, apoi, ce zicem când rostim rugăciunea „Tatăl nostru”? - „și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri.” O priveam pe mama și vedeam inima ei ca și un izvor cu apă limpede. Anume, așa îmi imaginez eu inima curată a omului. Este ca un izvor cu apă limpede și cristalină, în care totul este clar și se vede bine. Uneori, mai cade câte o gâză, sau câte o frunză
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
rugăciunea „Tatăl nostru”? - „și ne iartă nouă greșalele noastre, precum și noi iertăm greșiților noștri.” O priveam pe mama și vedeam inima ei ca și un izvor cu apă limpede. Anume, așa îmi imaginez eu inima curată a omului. Este ca un izvor cu apă limpede și cristalină, în care totul este clar și se vede bine. Uneori, mai cade câte o gâză, sau câte o frunză uscată în el, dar nu-l face să-și tulbure apa. Cad și gunoaie, fel de
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
câte o frunză uscată în el, dar nu-l face să-și tulbure apa. Cad și gunoaie, fel de fel, dar și acestea se așează liniștite pe marginile lui, apoi Dumnezeu trimite pe cineva care le scoate, lăsând din nou izvorul curat. Se găsesc și din cei ce pot arunca pietre în el, ca să-l tulbure, dar pietrele se așează și ele cuminți pe nisipul curat de la fund, tulburând puțin apa, care, mai apoi, devine iarăși limpede și curată. Cel mai
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
arunca pietre în el, ca să-l tulbure, dar pietrele se așează și ele cuminți pe nisipul curat de la fund, tulburând puțin apa, care, mai apoi, devine iarăși limpede și curată. Cel mai grav este atunci, când se pot prăbuși malurile izvorului. Atunci apa se tulbură cel mai mult și pentru a se limpezi, e nevoie de ceva mai mult timp, până se așează toate, dar, oricum, ea iese la suprafață, și mai devreme, sau mai târziu, se va face limpede și
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
muncă pe câmp și treceau pe lânga ea, își potoleau setea și își umpleau cu apă vasele pe care le luau cu ei. Seara, când se întorceau de la câmp, făceau același lucru, ducând și pe la casele lor apă din acel izvor. Casa noastră se afla cam la hotarul dintre ponoară și satul ca atare. Aveam o fântână chiar în poartă, apa căreia o foloseam numai la udat în grădină, pentru păsări și dobitoace. Nu departe, cam la 300 m, era altă
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
gata de sărbătoare. Brâiele de culoare neagră, ce păreau niște pantofi noi în picioarele acestei domnișoare, o făceau să arate și mai bine.” (Sărbătoarea cea mare). Era de așteptat ca locul central al amintirilor să fie ocupat de casa părintească - izvor de sensibile aduceri aminte, purtând poleiala fericiților ani ai copilăriei, cu treburile gospodărești de peste zi și cu poveștile depănate la gura sobei, în serile lungi de iarnă. Descrierea este pe măsură: „Imediat se pomenise în curtea casei părintești, intră în
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
o mână așterne salbele cuvintelor pe hârtie, cu cealaltă răsfoiește pagini din Sfânta Sciptură, totul sub lumina candelei de la icoana Domnului Nostru Iisus Hristos. Deloc întâmplător, așadar, și spre cinstea Lidiei Vrabie, „La lumina candelei” duce mai departe, între oameni, izvorul iubirii creștine! Roman, 16 noiembrie 2014
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
a spus că... și izbucni din nou într un plâns clocotitor. - Ce ți-a spus, draga mea?, explică-mi...te rog...! - Mi-a zis că Mihăiță nu este copilul nostru!... Și-și acoperi fața cu mâinile; lacrimile însă, al căror izvor părea fără sfârșit, erau de nezăgăzuit. - Cum asta? sări Alex ca ars cu un fier roșu. Cum? Cum? Ce scornire a minții ei bolnave, mai este și asta!? Reculeasă oarecum, Ina încercă să-i detalieze cumplita destăinuire a Olgăi. - Știindu
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
neamul nostru a trebuit să se împrăștie prin lume. Dar noi am rămas aceiași, ne-am păstrat obiceiurile, datinile și multe cuvinte din limba aceea, care se cheamă sanscrită, și ne amintește necontenit de rădăcini. Din această limbă își trag izvorul multe limbi ale popoarelor. Atunci când cineva o să vă întrebe: Mo si tu rrom? să răspundeți, cu toată gura, din străfundul sufletului și inimii: Da! Acest lucru dovedește că sunteți un sinte. Trebuie să fiți mândri de neamul vostru! Și mai
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
câte și mai câte. Este de lucru berechet! Zis și făcut. Aflând pricina alergării lor, bulibașa Iorgu Stănescu porunci să se oprească la întâmplare, pentru noaptea aceea, la marginea unei păduri, să-și instaleze tabăra unde știa că este un izvor cu apă limpede ca zorile, din belșug, pentru oameni și animale. Satul Bălășești fiind departe de locul unde ei poposiseră pentru a-și trage sufletul. După o vreme Iorgu se gândi să urce o parte din noapte în căruțe și
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
Și își însoți spusele de un pumn zdravăn aplicat în plină figură, încât Vișinel se dezechilibră și căzu la pământ. Nasul i se umflă pe dată și fața i se umplu de sânge ce începu să șiroiască ca dintr-un izvor. Alertat la vederea incidentului Mihăiță veni într-un suflet, întrebând vădit îngrijorat și agitat: - Care a dat, mă, care? Și pentru a demonstra că era gata de luptă cu oricine, își afișă pumnii strânși, deși nu era un bătăuș de
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
m-am bucurat, copilului care am fost, care este și care va fi cel mai bun prieten al meu. MOTTO: „Ci tu pe-aici de ce te-mbii-n pierzare? De ce nu urci pe piscu-n zări durat, Ce-i pururi vechi izvor de desfătare? Acolo jos vei auzi cum crește Suspinul gloatei ce-n tumult pestriț A doua moarte hohotind cerșește. Și-ai să mai vezi pe cei ce-s mulțumiți Să ardă-n foc, căci și de-au fost mișei, Nădejde
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
în cel mai bun caz, fumam țigări adevărate furate de Costești și de Lala de la părinți, marca Naționale, Mărășești sau Carpați fără filtru. Băuturile alcoolice mie cel puțin îmi erau aproape necunoscute și mă mulțumeam numai cu apa curată de izvor. * Pe cât socot, iarna era mai greu să ne îmbunătățim meniul pe cont propriu, totuși, dacă se iveau, nu pierdeam ocaziile tradiționale, când, la Ignat, înainte de Sfântul Crăciun, vecinii sau rudele își sacrificau porcii, îngrășați un an întreg. Ne adunam de
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
deasupra locului de spovedanie, acolo unde, pătrunși de evlavie și de nevoia de curățire, enoriașii veneau să-și elibereze sufletele de cohorta păcatelor făptuite. 13 O statuie veritabilă Vom visa un vis ferice, Îngâna-ne-vor c-un cânt Singuratece izvoare, Blânda batere de vânt. M. Eminescu În dimineața aceea cu cerul de un galben imperfect, vocea dirigintelui vibra fără autoritate peste multe dintre capetele noastre, În Încercarea de a ne organiza corespunzător În careu, pe platoul mare din fața școlii. Așteptam
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
a fost În știință stegarul entuziast al ideii de justiție. Dar această idee a constituit În trecut tocmai temeiul dezvoltării noastre politice și naționale și tot pe ea ne bizuim În vremurile noastre de astăzi”. Conștiința drepturilor noastre este un izvor de acțiune hotărâtă, o flacără sfântă care ne luminează viața; ea s-ar nărui Însă dacă nu ar fi mereu susținută și Întărită de noi printr-o activitate spirituală. Dovada teoretică prin care ni se arată că nu este o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
că se poate ajunge la cunoașterea unei justiții obiective valabile pentru rațiune la fel ca și aceea a realităților naturii. Pe ea se Întemeiază Într-un anumit sens și În mod esențial Însăși aplicarea regulilor dreptului pozitiv. Astfel, chiar dacă la izvoarele istorice ale dreptului pozitiv se găsește prea deseori siluirea brutală În nici un caz forța nu trebuie să primeze asupra dreptului, ea trebuie să fie Întotdeauna În serviciul dreptului. Pe deasupra faptelor materiale stau valorile spirituale și numai pe ele se poate
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
Dacă, În cunoaștere, experiența variabilă nu poate oferi principii care să conducă la cunoștințe sigure și obiective, ci doar numai prin formele apriorice și transcendentale putem ajunge la o adevărată cunoaștere, nici În domeniul activității practice, experiența nu poate fi izvorul adevărat al normelor morale care trebuie să fie universale și necesare, obligații imperative, adică apriorice și transcendentale. „Experiența ne arată numai ceea ce este, pe când normele morale ne indică poruncitor ceea ce trebuie să fie, de aceea nu se poate scoate nici o
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
axiologică Între ceeea ce este (Sein), și ceea ce trebuie să fie (Sollen), din punct de vedere moral. Această deosebire presupune implicit o altă distincție fundamentală pentru Întemeierea moralității, dintre autonomia voinței - ca principiu suprem al moralității, și eteronomia voinței - ca izvor al tuturor opiniilor false ale moralității. În explicarea autonomiei voinței, conceptul-cheie este libertatea. Autonomia voinței nu este decât proprietatea voinței prin care ea Își este sieși lege, adică este independentă de natura obiectelor voliției. Principiul autonomiei constă În a nu
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]
-
vieții individuale ca atare; dar această moralitate subiectivă nu poate fi explicată fără referirea la moralitatea obiectivă, care se Înfățișează În obiceiuri și În drept, În cerințele și judecățile morale, În vederile și idealurile Întregului: ethosul popular devenit istoricește este izvorul din care curge Întreaga moralitate subiectivă”. Filosoful analizează analogiile și deosebirile dintre obicei și instinct - la om și la animale - , acelea dintre viața individuală și viața socială (de ex. viața sexuală, formele Împrietenirii, formele gospodăririi, drepturile femeii etc.). Conținutul a
Giorgio del Vecchio – filosof al justiţiei by Vanda VLASOV () [Corola-publishinghouse/Law/1275_a_2210]