2,156 matches
-
nu s-a stabilit săvârșirea unei infracțiuni cu privire la introducerea ilegală a unor străini, printr-o hotărâre definitivă și irevocabilă". Totodată, textul de lege criticat, prin lipsa de precizie și claritate, nu îndeplinește criteriul de calitate în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene, iar pe de altă parte, este discriminatoriu întrucât se aplică numai în cazul străinilor. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal apreciază că dispozițiile art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu
DECIZIE nr. 976 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. b), coroborate cu prevederile art. 50 alin. (2) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192891_a_194220]
-
a unuia dintre cele cinci motive de persecuție prevăzute de Convenția din 1951 privind Statutul refugiaților (rasa, religia, naționalitatea, opinia politică și apartenența la un anumit grup social). Or, conform prevederilor constituționale și convenționale invocate și având în vedere practica jurisprudențială în materie a Curții Europene a Drepturilor Omului, rezultă că spectrul motivelor de pedepse și tratamente inumane este mult mai larg, acesta putând surveni din orice cauze, fără a permite limitări de natura celor invocate de Oficiul Național pentru Refugiați
DECIZIE nr. 978 din 6 noiembrie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/192892_a_194221]
-
vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în protocoalele adiționale la această convenție, ratificate de România prin Legea nr. 30/1994 , cu modificările ulterioare, precum și soluțiile jurisprudențiale ale Curții Europene ale Drepturilor Omului. Prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigențelor art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia: "Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
HOTĂRÂRE nr. 250 din 7 martie 2007 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186489_a_187818]
-
vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în protocoalele adiționale la această convenție, ratificate de România prin Legea nr. 30/1994 , cu modificările ulterioare, precum și soluțiile jurisprudențiale ale Curții Europene ale Drepturilor Omului. Prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigențelor art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia: "Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186490_a_187819]
-
din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Se argumentează critica de neconstituționalitate pe lipsa de precizie și claritate, susținându-se că textele criticate nu îndeplinesc criteriul de calitate prevăzut de convenția amintită, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, în sensul de a fi "suficient de accesibile și precise încât să înlăture orice risc de arbitrariu". Judecătoria Sectorului 5 București apreciază că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată, riscul ca solicitantul de azil să
DECIZIE nr. 175 din 6 martie 2007 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 26 alin. (1) şi alin. (2) pct. 2 din Legea nr. 122/2006 privind azilul în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/186440_a_187769]
-
Legea nr. 357/2003 , contravin prevederilor art. 23 alin. (1) din Constituție, interpretate, potrivit art. 20 alin. (1) din Legea fundamentală, în concordanță cu dispozițiile "art. 5 paragraful (1) lit. f) din Convenția europeană a drepturilor omului" și cu practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, se susține că garanțiile instituite la nivelul Constituției României și al Convenției europene a drepturilor omului în ceea ce privește dreptul la libertate și la siguranță al persoanei sunt ��ncălcate pentru următoarele argumente: textele de lege
DECIZIE nr. 276 din 26 mai 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 93 alin. (5) şi (6) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/168464_a_169793]
-
furnizarea serviciilor economice de interes general de o manieră eficientă și la o calitate ridicată constituie un element fundamental al bunăstării sociale europene, Comisia Europeană își propune, în acest domeniu, să consolideze interpretarea textelor legale, luând în considerare și evoluțiile jurisprudențiale recente. Planul de acțiune se dorește a constitui baza de pornire pentru punerea în practică a reformelor privind ajutorul de stat, având ca punct de plecare viziunea globală privind politica în domeniul ajutorului de stat stabilită în cadrul Consiliului de la Lisabona
HOTĂRÂRE nr. 651 din 24 mai 2006 privind aprobarea Politicii în domeniul ajutorului de stat pentru perioada 2006-2013. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/178194_a_179523]
-
Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate, arătând că prevederile legale criticate sunt în concordanță cu dispozițiile art. 23 alin. (11) din Constituție. Se mai arată că prezumția de culpă a gestionarului a fost instituită pe cale jurisprudențială, prin Decizia de îndrumare nr. 1/1976 a Plenului Tribunalului Suprem, însă textul legal criticat nu consacră decât răspunderea materială a gestionarului pentru faptele sale culpabile. Reprezentantul Ministerului Public apreciază că art. 53 și art. 124 alin. (1) din Constituție
DECIZIE nr. 548 din 18 octombrie 2005 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 24, art. 25, art. 26 şi art. 27 alin. (2) din Legea nr. 22/1969 privind angajarea gestionarilor, constituirea de garanţii şi răspunderea în legătură cu gestionarea bunurilor agenţilor economici, autorităţilor sau instituţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/171995_a_173324]
-
falsă, sau ilicită , nu poate avea nici un efect." 26. În dreptul român acțiunea în revendicare este unul dintre principalele mijloace de protecție a dreptului de proprietate. Acțiunea nu este reglementată ca atare prin lege, ci s-a dezvoltat ca o creație jurisprudențială. Acțiunea în revendicare se definește ca acțiunea reală prin care proprietarul neposesor cere restituirea bunului persoanei care îl posedă. Principalul efect al unei acțiuni în revendicare este că instanța care admite o atare acțiune confirmă dreptul de proprietate al reclamantului
HOTĂRÂRE din 21 iulie 2005 în cauza Străin şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/174324_a_175653]
-
constituie un act de dispoziție în privința bunului indiviz și că, prin urmare, și contrar actelor de conservare a bunului, acordul tuturor coproprietarilor este necesar pentru a revendica un astfel de bun. 57. Guvernul admite că regula unanimității este o construcție jurisprudențială ce poate duce la limitări ale dreptului de acces la o instanță. Cu toate acestea, el apreciază că aceste limitări tind spre un scop comun și că există un raport rezonabil de proporționalitate între mijloacele utilizate și scopul vizat. 58
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
sensul jurisprudenței Curții, dacă limitarea pe care a impus-o dreptului reclamanților de acces la o instanță urmărea un scop legitim și dacă era proporțională cu acesta. 68. Curtea constată în primul rând că regula în discuție este o construcție jurisprudențială ce nu decurge dintr-o dispoziție procedurală specifică, ci este inspirată din particularitățile acțiunii în revendicare. 69. Având în vedere faptul că această regulă jurisprudențială era respectată de majoritatea instanțelor interne, Curtea poate admite că ea era clară și accesibilă
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
cu acesta. 68. Curtea constată în primul rând că regula în discuție este o construcție jurisprudențială ce nu decurge dintr-o dispoziție procedurală specifică, ci este inspirată din particularitățile acțiunii în revendicare. 69. Având în vedere faptul că această regulă jurisprudențială era respectată de majoritatea instanțelor interne, Curtea poate admite că ea era clară și accesibilă și că aplicarea sa în speță era previzibilă. Curtea poate, de asemenea, să admită că ea urmărea un scop legitim, și anume protejarea drepturilor tuturor
HOTĂRÂRE din 14 decembrie 2006 în Cauza Lupaş şi alţii împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/189090_a_190419]
-
mutatis mutandis, Sovtransavto Holding împotriva Ucrainei, nr. 48.553/99, § 97, CEDO 2002-VII, și Păduraru, citată mai sus, § 98, și, a contrario, Perez Arias împotriva Spaniei, nr. 32.978/03, § 70, 28 iunie 2007). 40. Curtea concluzionează că această incertitudine jurisprudențială a avut ca efect lipsirea reclamantului de orice posibilitate de a obține beneficiul drepturilor prevăzute de Legea nr. 309/2002 , în timp ce altor persoane care au efectuat o muncă forțată în afara D.G.S.M. li s-a recunoscut dreptul de a beneficia de
HOTĂRÂRE din 6 decembrie 2007 în Cauza Beian împotriva României (nr. 1). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/202210_a_203539]
-
recunoscută exclusiv debitorului se încalcă egalitatea în drepturi a părților dintr-un proces. De asemenea, cererea în anulare este o cale de atac specială reglementată în mod lacunar. Prin aceasta este introdus arbitrariul, revenind instanțelor posibilitatea de a crea pe cale jurisprudențială cadrul de exercitare a c��ii de atac, posibilitate ce este recunoscută exclusiv legiuitorului. Prin modul în care a fost reglementată calea de atac a cererii în anulare, s-a adus atingere art. 21 alin. (1) și (2), art. 124
DECIZIE nr. 915 din 6 iulie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13 şi art. 14 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225946_a_227275]
-
excepției precizează că este însărcinată, iar prin refuzul acordării regimului tolerării este pusă în situația de a fi returnată în țara de origine și despărțită de concubinul său. Arată că noțiunea de familie trebuie înțeleasă în sens larg, în conformitate cu practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, neputând fi limitat doar la familia fondată pe căsătorie. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal opinează că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1
DECIZIE nr. 1.037 din 14 septembrie 2010 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) şi ale art. 103 lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/226058_a_227387]
-
vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în protocoalele adiționale la această convenție, ratificate de România prin Legea nr. 30/1994 , cu modificările ulterioare, precum și soluțiile jurisprudențiale ale Curții Europene ale Drepturilor Omului. Prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigențelor art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia: "Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
HOTĂRÂRE nr. 250 din 7 martie 2007 (*actualizată*) pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225909_a_227238]
-
vor avea în vedere respectarea reglementărilor referitoare la proprietate, cuprinse în Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și în protocoalele adiționale la această convenție, ratificate de România prin Legea nr. 30/1994 , cu modificările ulterioare, precum și soluțiile jurisprudențiale ale Curții Europene ale Drepturilor Omului. Prezintă relevanță deosebită pentru domeniul de aplicare al Legii nr. 10/2001 respectarea exigențelor art. 1 din Primul protocol adițional la Convenție, potrivit căruia: "Art. 1. - Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la
NORME METODOLOGICE din 7 martie 2007 (*actualizate*) de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/225910_a_227239]
-
excepțiilor de neconstituționalitate având un conținut similar, se susține că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". Arată că acestea dau posibilitatea Oficiului Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii și arbitrare dacă activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri și, în consecință, să prelungească sau
DECIZIE nr. 966 din 25 iunie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215134_a_216463]
-
excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". Aceasta deoarece dispozițiile art. 56 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 194/2002 , astfel cum a fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 55/2007 , nu fac
DECIZIE nr. 1.018 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 56 alin. (1) lit. a) coroborat cu art. 44 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215139_a_216468]
-
sunt prea vagi și imprecise. Aceasta, deoarece nu cuprind mențiuni cu privire la situații de natura celei în care se află reclamantul, respectiv o relație de concubinaj cu o persoană de cetățenie română. Autorul excepției precizează, în acest sens, că, în conformitate cu practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului, noțiunea de familie include și relația de concubinaj. Curtea de Apel București - Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal consideră că excepția de neconstituționalitate este neîntemeiată. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din
DECIZIE nr. 1.021 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215144_a_216473]
-
neconstituționalitate având un conținut similar, se susține, în esență, că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". Arată că acestea dau posibilitatea Oficiului Român pentru Imigrări să aprecieze pe baza unor criterii aleatorii și arbitrare dacă activitatea societății comerciale se desfășoară în conformitate cu planul de afaceri și, în consecință, să prelungească sau
DECIZIE nr. 1.022 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 55 alin. (2) şi (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215145_a_216474]
-
China. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține că textele de lege criticate "sunt lipsite de precizie și claritate, neîndeplinind criteriul de calitate prevăzut de Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale în înțelesul dat de practica jurisprudențială a Curții Europene a Drepturilor Omului". În opinia sa, noțiunile de "motive obiective" și "împrejurări independente de voința străinului, imprevizibile și de neînlăturat" sunt "prea vagi și imprecise", astfel că "nu poate avea o indicare precisă asupra normelor aplicabile în
DECIZIE nr. 1.019 din 9 iulie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 102 alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/215140_a_216469]
-
legislației române, o acțiune în revendicare este una dintre principalele căi de atac pentru protecția unui drept de proprietate. O astfel de acțiune nu este guvernată de un text legal detaliat și lămuritor per se, ci s-a dezvoltat pe cale jurisprudențială. O acțiune în revendicare poate fi definită ca introducerea unei acțiuni pentru a face să fie respectat un drept real, în care un proprietar deposedat își revendică proprietatea de la persoana neproprietar aflată în prezent în posesia ei. Atunci când atât reclamantul
HOTĂRÂRE din 24 martie 2009 în Cauza Tudor Tudor împotriva României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217123_a_218452]
-
asupra normelor juridice aplicabile într-un caz dat și să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, consecințele care pot apărea dintr-un act determinat". Pe scurt, legea trebuie să fie, în același timp, accesibilă și previzibilă. Aceeași practică jurisprudențială o are și Curtea Constituțională, relevantă fiind în acest sens Decizia nr. 189 din 2 martie 2006 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2006. De asemenea, Curtea Constituțională observă aceeași manieră ambiguă de
DECIZIE nr. 1.258 din 8 octombrie 2009 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor Legii nr. 298/2008 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului sau de reţele publice de comunicaţii, precum şi pentru modificarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217336_a_218665]
-
organului reprezentativ suprem al poporului român [art. 61 alin. (1) din Constituția României] este un act obligatoriu, pe care Președintele nu l-ar putea refuza decât prin săvârșirea unor fapte grave de încălcare a Constituției". Acesta este cadrul legal și jurisprudențial la care se raportează cererea adresată Curții Constituționale, adică cel corespunzător numirii unor membri ai Guvernului, în cazul remanierii guvernamentale care are ca efect schimbarea structurii sau a compoziției politice a Guvernului. Se constată însă că situația juridică supusă examinării
DECIZIE nr. 1.559 din 18 noiembrie 2009 asupra cererii de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Preşedintele României, formulată de preşedintele Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/217666_a_218995]