4,083 matches
-
durat(. (n sfîr(it, valorificarea stagiului (i redactarea raportului ofer( de asemenea anumite oportunit((i. Cititorii c(rora li se adreseaz( mai (ntîi aceast( lucrare sînt studen(îi (n sociologie, (n (tiin(ele educa(iei, (n (tiin(e politice sau jurnalism, susceptibili de a practica observa(ia (i de a se (ntoarce la acest mod de cunoa(tere (i interpretare a datelor (n diverse etape ale cursului lor. Condi(iile diferite ale exercit(rîi observa(iei variaz( (n special (n func
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
Observa(ia nu este monopolul crecet(torului (n (tiin(e sociale; jurnalistul o practic( (n unele anchete, atunci cînd nu se mul(ume(te doar cu cîteva interviuri. Mul(i cercet(tori se (ntreab( dac( observa(ia nu este simplu jurnalism sau dac( unii jurnali(ți nu fac mai mult decît observatorii universitari. Nu putem r(spunde abstract la aceast( (ntrebare, deoarece ar trebui s( lu(m (n considerare lucrări comparative asupra acelora(i subiecte (i, mai ales, ar trebui s
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
pur și simplă. xe "Pătrășcanu"Pătrășcanu mă atrăgea prin ceea ce era uman În el. Când, acum patru săptămâni, la ferma lui Ulea, ne-am Înțeles asupra gazetei, nu pot spune că nu regretam În anumită măsură că mă Întorc În jurnalism. Dar primeam situația În măsura În care Îmi dădea urgent posibilitatea să spun tare tot ce am tăcut, scrâșnind din dinți, timp de cinci ani. În trei zile, după năvala lui xe "Graur"Graur 1 și a bandei lui, am Înțeles că intru
Evreii din România în perioada comunistă. 1944-1965 by Liviu Rotman () [Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
se amuze, nu să se informeze, aceasta fiind piața pe care media încearcă să o satsifacă. Majoritatea indivizilor se informează despre problemele curente prin intermediul comicilor de televiziune. Bineînțeles, media ar trebui să facă mai mult decât să servească piața, pentru că jurnalismul constituie o profesie. Presa liberă și diversificată reprezintă o instituție esențială pentru o societate deschisă, dar majoritatea mass-media au încetat să-și îndeplinească rolul instituțional. Există doar câteva rămășițe, prea puține pentru a garanta procesul critic. Când The New York Times s-a
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
corelarea planurilor naționale de învățământ cu nevoile economiei, cu structura acesteia, prezente și viitoare. Este greu de crezut că cei 44.250 de absolvenți specializați în științe juridice, 6.000 de absolvenți specializați în științe politice și 2.000 în jurnalism și comunicare, ce au încheiat studiile universitare în anul 2012, își vor găsi locuri de muncă în condițiile în care, în același an, peste 6.000 de ziariști au rămas fără loc de muncă. Este de adăugat și faptul că
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
originea dezvoltării intensive a sondajelor în domeniul practicilor culturale din sectorul cultural privat: • George Gallup (născut în 1901 în Middle-West) a introdus metoda sondajelor în analiza cititorilor marilor ziare. După o specializare în psihologie, el a propus, în teza de jurnalism (susținută în 1928), o metodă pe care se fundamentează astăzi anchetele privitoare la cititori; • Paul Lazarsfeld (1901-1976), devenit o figură impor-tantă a sociologiei americane după ce a emigrat din Austria în 1934, a fost un utilizator tenace al metodelor cantitative. El
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
noțiunea de "impact", provenită din publicitate). Unele discipline universitare au fost construite din bucăți în anii 1970 pentru a răspunde acestei cereri sociale. Este cazul secției de informare-comunicare, creată în 1974, care s-a specializat în studiul fenomenelor de comunicare, jurnalismului, media și meseriilor culturale (cf. Erik Neveu, Une Société de communication?, Montchrétien, Paris, 2001 și Matellart, 1995). Tabelul 4. Producătorii de cunoștințe despre practicile culturale CINE? Actori DE CE? Interese de cunoaștere CUM? Metode de cunoaștere REZULTATE Reprezentări ale publicului Statistică
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
40, 43-44, 46, 49, 134, 156, 164, 192, 201, 234, 258-260, 264, 271, 279-280, 284-187, 293, 295, 297, 305, 311. Judecată de gust / de valoare, 25, 40, 69, 75, 11, 140, 168, 212, 252, 265, 288, 295, 306-307. Juriu, 188. Jurnalism, 99, 109. L Labelling Theory, 293. Lectură, 67, 70, 87, 96, 100, 113, 116-119, 122, 142, 208. Legătură socială, 50, 153, 189, 217. Lege, 20, 30, 32, 35, 53, 56, 66, 101, 179, 190, 192, 196, 205-206, 208, 218-219, 228-230
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
nimic de zis: ignoranța proclamându-se infailibilă și reclamând despotismul în numele acestei infailibilități. Să ne scuze cititorul pentru această digresiune. Ea nu este probabil inutilă în momentul în care, scăpate din cărțile saint-simoniene, falansteriene și icariene, declamațiile împotriva Intermediarilor invadează jurnalismul și tribuna și amenință în mod serios libertatea muncii și a tranzacțiilor. Restricția Domnul Prohibant (nu eu sunt cel care i-a dat numele, ci domnul Charles Dupin, care de atunci... dar în fine...), domnul Prohibant își consacra timpul și
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
incultura; tinerii se uită la orice; imaginile comerciale favorizează superficialitatea, proces încurajat de mass-media. Vorbirea este incultă și trivială, comportamentul periferic, frizând intervenția primitivă, se manifestă un adevărat delir al promovării nulităților. Plebeismul este instituit ca valoare supremă. Minciuna mediatică, jurnalismul flecar, subculturile sunt pe cale de a ajunge la rang de culturi dominante. Asistăm la imbecilizarea prin televizor, la dezinteresul pentru cărți, deși de prin case n-au dispărut bibliotecile; deoarece ca mobilă, produc impresie bună. Uneori, privirile sunt mai elocvente
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
și modernizare în România interbelică de Maria Bucur (Editura Polirom, Iași, 2005). A lucrat, de asemenea, pe probleme de gen pentru Institutul pentru Politici Publice (București), UNIFEM ă CEE (Bratislava) și Roma Participation Program (Budapesta). Romina Surugiu Este licențiată în Jurnalism (1998), a absolvit în 2001 Masteratul de Studii de Gen la SNSPA și este doctor în filosofie (2006). În prezent este asistentă universitară la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat la volumele Lexicon feminist (Editura
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ă CEE (Bratislava) și Roma Participation Program (Budapesta). Romina Surugiu Este licențiată în Jurnalism (1998), a absolvit în 2001 Masteratul de Studii de Gen la SNSPA și este doctor în filosofie (2006). În prezent este asistentă universitară la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București. A colaborat la volumele Lexicon feminist (Editura Polirom, Iași, 2002), Femei, cuvinte și imagini. Perspective feministe (Editura Polirom, Iași, 2002). Cristina ștefan Este licențiată a Facultății de Filosofie, Universitatea București (1991), absolventă a Masteratului
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
ar putea crește considerabil, schimbând în bine climatul politic din România. Notă: Mulțumesc pe această cale pentru ajutorul acordat de Rodica Culcer (directoarea Direcției știri a TVR 1) și Daniela Zeca-Buzura (directoarea TVR Cultural și lector universitar la Facultatea de Jurnalism și științele Comunicării, Universitatea din București) la clarificarea complexei relații dintre producțiile de televiziune de tip talk-show și viața politică din România. Bibliografietc "Bibliografie" Bazavan, Cristina; Oprea, Ana, „Mass-media și femeile din viața politică ă reflectarea în știrile de televiziune
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
București) la clarificarea complexei relații dintre producțiile de televiziune de tip talk-show și viața politică din România. Bibliografietc "Bibliografie" Bazavan, Cristina; Oprea, Ana, „Mass-media și femeile din viața politică ă reflectarea în știrile de televiziune, radio și în presă”, în Jurnalism și Comunicare. Revista Română de științe ale Comunicării, nr. 2 (11), anul IV, 2005, p. 68-72. Bulai, Ana; Stănciugelu, Irina, Gen și reprezentare socială, Editura Politeia ă SNSPA, București, 2004. Carter, Cynthia; Branston, Gill; Allan, Stuart (coord.), News, Gender and
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Sage Publications, Londra, 2002. Yin, Robert K., Case Study Research. Design and Methods, Sage Publications, Thousand Oaks, Londra, 2003 (traducere în limba română de Valentin Alupoaie: Studiul de caz. Designul, analiza și colectarea datelor, Editura Polirom, Iași, 2005). Zeca-Buzura, Daniela, Jurnalismul de televiziune, Editura Polirom, Iași, 2005.
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
2001 în București, din inițiativa unor părinți, Școala europeană particulară menită să ofere copiilor o educație mai temeinică. Este o școal ă a computerelor, a englezei, germanei și spaniolei, școală a educației fizice și cercurilor de teatru, afaceri, matematică și jurnalism, dar nu lipsesc artele plastice, muzica, dansul sportiv și artele marțiale. Cu un program de la ora 8 dimineață la 6 seara, elevii trăiesc o experiență unică: învață, mănâncă, se joacă, își fac temele, fac mișcare și desenează, pictează ori fac
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Expediția științifică “Eclipsis-2006” în Turcia (Antalya-Manavgot) 23 martie -1 aprilie, de Vlad Mărgărint, dar și materiale de genul “Simpozionul “Victor Anestin, primul jurnalis de știință din România”, de Ștefan Neculai. Dezvoltând subiectul, Ștefan Neculai punctează câteva repere privind și apariția jurnalismului de știință în România. “Dicționarul presei românești precizează că publicistica românească a împlinit două veacuri și jumătate, în 1981, de la apariția pe teritoriul nostru a primului periodic românesc,” numit “Calendar” întocmit și tipărit în anul 1731 de dascălul Petcu Soanul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
fiind considerat primul fotoreporter de război din lume. Bine documentat, folosind prezența la Simpozion ca Invitat, a lui Cătălin Mosora, jurnalist de știință la radio Europa FM, ca să vorbească despre Victor Anestin, ca cel care a avut prioritatea în domeniul jurnalismului de știință, autorul Ștefan Neculai reamintește că Anestin, fiul actorului craiovean Ion Anestin, s-a născut în 1875 la Bacău la 19 septembrie, că a absolvit cursul liceal la Craiova, după care a lucrat ca reporter, corector sau secretar de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
hidrografic al râului Prut,” Concursul Național de grafică, pictură și fotografie astronomică, ediția a IV-a, Bârlad, 11 martie 2006”, “Concursul prin corespondență “Green Planet”, ediția a II-a, Moscova, aprilie 2006”, “Participarea la lansarea cărții Infomania cu pledoarie pentru jurnalismul de știință la Radio Europa FM, autor Cătălin Mosoia, Editura Humanitas , “Simpozionul Național Educația și astronomia în mileniul III”, ediția a VI a, Bârlad 6-7 mai 2006” etc. Incitante mi se par și materialele care încep cu o întrebare: “Care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
oficial al județului Vaslui, Teleradioeveniment, Apollo ... Monitorul de Vaslui, "independent" dintr-o rețea cu o anumită politică, Director Irina Sadici, dar ziarist adevărat Cătălin Lența iar în devenire Viorel Oprea, Clara Bișoc și alții. Dintre cei care produc ceva în jurnalism este Romeo Crețu (mare critic al lui Dumitru V. Marin), Mihaela Zărnescu și alți 2 - 3 angajați cu vână de reporteri. Oricum în 1994 a avut cea mai eficientă lansare chiar de către Grupul de Presă al cărui Director a fost
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
alte modalități, să le spună. Repede ! 2) Valorizarea muncii jurnalistice. Aceasta ține și de votanți și de cei care au puterea să recunoască: "acum, încă, nu, dar, vedeți voi..." 3) S-au lansat niște nume care oricum reprezintă ceva în jurnalismul creator, și cu cât contestă mai mulți cu atât valoarea acelora e mai mare. 4) Prima astfel de manifestare a fost un succes. A ști, a putea și a face ar fi de laudă în orice timp și pentru oricine
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
unii sunt otrăvitori ca șarpele, dar atunci, de ce-și ridică scăfârlia ? Ar fi folositor pentru toată lumea ca schelălăitoarele să ia samă la câte scriu... poate mai au simț ul măsurii. Concluziile propriu-zise se vor trage într-un viitor, dacă jurnalismul local se va dezvolta sau menține, creator și cu tendințe spre obiectiv. * Pun punct la Gala ziariștilor precizând că am acordat premii și unora care ne-au tot înjurat și mă vor înjura pentru că rămân important subiect de presă (și
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
zbată ! Cine nu intră în horă, poate căsca pe la ostrețe ! IV) în bătălia pentru IMAGINE, mai necesară ca un premiu în bani, gala este podiumul de referință. Dar mai ales de credibilitate, având în vedere criza în care se află jurnalismul ! Desigur, vor exista și detractori, mai ales dintre analfabeții nimeriți în presă. înainte de orice, îi invit să cugete că o întrecere arbitrată de un personaj de dicționar cu toate titlurile posibile, cărți și mai ales prezență zilnică în mediu, sprijinită
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
texte are grave 203 probleme de sănătate mintală, de morală și... de viaț ă. Jigodismul acceptat și bine plătit nu poate genera decât forme și mai grave de prostituție în "presă" pentru că "lămuririle" la fotografii nu se pot numi nici jurnalism, nici literatură ci... pupat în locul unde nu bate soarele. Știți care e paradoxul ? Că nici un portretizat în foița asta n-are nevoie de asemenea prezentări, că sunt destul de serioși să nu suporte putoarea unor dihori puși să-i șmenuiască ! O
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
ca pre ședinte al UZP când am organizat cele 2 Gale. Deci: am tipărit opere, am comis presă, am înfrânt adversari (inclusiv la lupte libere, nu ?). Bustul statuar și crucea-monument tot eu mi le-am făcut. Șansa de a reprezenta jurnalismul vasluian (și nu numai ...) DOU| DECENII dintr-o eternitate e mult pentru o viață, e puțin pentru istoria noastră culturală. Prin complexitatea preocupărilor și a realizărilor, ca deschizător de drumuri în media (inclusiv națională: Licența 001-TV.V., al 3-lea
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]