3,080 matches
-
să vă cer vouă, șoferițelor, să faceți în fiecare zi "parcarea laterală cu spatele?" Ce ne facem, fraților, că prea ne-au majorat șoferițele... Țineți aproape!" (Emanciparea femeii: de la cratiță la volan, Jurnalul Național, 10 ianuarie 2008) Acceptabilitatea unui text jurnalistic dispare în momentul în care acesta cuprinde remarci discriminatorii. Articolul redă o atitudine defavorabilă femeilor, indusă prin seria finală de întrebări retorice. Avem de-a face cu vagi urme de misoginism, forme mult mai explicite ale acestuia putând fi identificate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sunt subiecții principali ai acestor tipuri de manifestări, recent, începând îndeosebi cu noiembrie 2007, și românii din Italia au început să fie ținta atacurilor xenofobe, pretextul fiind cazul uciderii femeii Giovana Regianni. Antisemitismul, xenofobia, misoginismul sunt manifestări inacceptabile în discursul jurnalistic, pentru că anulează obiectivitatea sa. De exemplu, în textul de mai sus, nu există nici un argument valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
misoginismul sunt manifestări inacceptabile în discursul jurnalistic, pentru că anulează obiectivitatea sa. De exemplu, în textul de mai sus, nu există nici un argument valabil, dincolo de o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
o intuiție personală, pentru ideea textului. Toate aceste ilustrări au evidențiat tehnicile de manipulare în cadrul discursului jurnalistic prin încălcarea obiectivității, reliefând marea diversitate a acestora și posibilitățile reale de influențare ilegitimă a opiniei publice. IV.2. Manipularea raționalității Raționalitatea discursului jurnalistic exprimă necesitatea ca tehnicile de argumentare utilizate să fie valide. Încălcarea normelor de corectitudine logică facilitează imixtiunea tehnicilor de manipulare. În cazul raționalității, sofismele se produc prin încălcarea normelor de corectitudine formală ale tehnicilor de argumentare. Ele se împart în
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
valabil pentru o parte a societății (PSD) la nivelul întregului (România). Am evidențiat în cadrul acestui subcapitol câteva exemple de sofisme construite prin încălcarea regulilor formale ale raționării corecte. Frecvența acestora nu este una ridicată, întrucât, pe de o parte, textul jurnalistic nu este atât de structurat și nu se mulează pe canoanele raționamentelor formale și, pe de altă parte, întrucât jurnaliștii evită greșelile de această natură deoarece au alte tehnici de eludare mult mai facile precum orientarea, ambiguitatea, forma discursului. IV
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
nu se mulează pe canoanele raționamentelor formale și, pe de altă parte, întrucât jurnaliștii evită greșelile de această natură deoarece au alte tehnici de eludare mult mai facile precum orientarea, ambiguitatea, forma discursului. IV.3. Manipularea interesului Construcția textului discursului jurnalistic ține cont de preocuparea pentru menținerea trează a interesului publicului. În acest sens, temele trebuie să fie cât mai captivante pentru public. Caracterul seducător al conținutului este determinat de caracteristicile actualității și completitudinii prezentării și comentării spațiului public. Manipularea poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
eveniment singular și prezentarea în ansamblu a spațiului public. Astfel, primul nivel se referă la augmentarea sau la micșorarea importanței unor evenimente, mergând până la fenomenele de limită ale introducerii de teme false și, respectiv, ale omisiunii unor evenimente din discursul jurnalistic. Cel de al doilea vizează ansamblul conținutului, ale cărui abateri, pe linia completitudinii prezentării spațiului public, sunt evenimențialitatea și tabloidizarea. IV.3.1. Supralicitarea și minimizarea unor evenimente Supralicitarea trimite la creșterea exagerată a importanței unor evenimente sau la exagerarea
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
un dosar de securitate al unui adversar politic, pentru a abate atenția de la creșterea prețului la gazele naturale. O modalitate, mult mai onestă, deși nu lipsită de riscuri de manipulare, este cea a revistei Academia Cațavencu de a îmbina corectitudinea jurnalistică cu existența unor știri volatile sau care se bazează pe date incomplete. Astfel, pentru informațiile de o anumită natură provenite din surse nesigure sau potențial false, jurnaliștii au construit o scală care marchează gradul de încredere pe care aceștia o
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
scandaluri" pot fi "create" și făcute publice în momente în care există interesul de a abate atenția de la subiecte incomode. Manipularea poate să apară din cauza caracterului nesigur al acelor informații și a faptului că rutinele cititorului în contact cu discursul jurnalistic pot traduce, în mintea acestuia, o informație probabilă ca fiind una sigură. Nu este neapărat o deficiență a celor care produc discursul respectiv, ci una a receptorului care ar putea să ignore contractul de discurs specific sintetizat în legendă și
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
fenomen. IV.3.2. Evenimențialitatea și tabloidizarea Ca strategie, seducția are rolul de a simplifica informația, astfel încât să fie accesibilă unui număr mare și eterogen de receptori. Dacă însă această simplificare depășește anumite granițe, atunci imaginea realității prezentată de discursul jurnalistic este una deformată. Astfel, seducția devine manipulatorie în condițiile în care, pentru realizarea ei, se falsifică spațiul public. La nivelul ansamblului conținutului discursului jurnalistic, abaterile sunt: evenimențialitatea și tabloidizarea. Prin acestea avem acces la un spațiu public seducător, marcat de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
eterogen de receptori. Dacă însă această simplificare depășește anumite granițe, atunci imaginea realității prezentată de discursul jurnalistic este una deformată. Astfel, seducția devine manipulatorie în condițiile în care, pentru realizarea ei, se falsifică spațiul public. La nivelul ansamblului conținutului discursului jurnalistic, abaterile sunt: evenimențialitatea și tabloidizarea. Prin acestea avem acces la un spațiu public seducător, marcat de crize, accidente, vedete și scandaluri, dar prin care se eludează prezentarea conținutului esențial al spațiului public. Evenimențialitatea vizează exagerarea unor aspecte importante din spațiul
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
etc.) a fost de 30% din totalul "cârligelor" (citește știri) cu care producătorii TV au încercat să câștige audiența. Domeniul social a acoperit 28%, cel politic 22%, iar cel economic numai 9,6%."125. Cealaltă abatere la nivelul completitudinii discursului jurnalistic este tabloidizarea. Vom înțelege prin tabloidizare forma extremă de selecție a temelor în sensul creșterii ponderii discursul ludic și al reducerii prezenței spațiului public în folosul spațiului privat. Termenul se originează în conceptul de tabloid, care desemnează un ziar având
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
micșorarea numărului și ponderii știrilor esențiale și mărirea celor despre sex, scandal și amuzament"128. Putem menționa concluziile unui studiu asupra cauzelor tabloidizării. Astfel, făcând o analiză comparativă între presa anglo-americană și cea germană, Frank Esser 129 consideră că valorile jurnalistice, cultura media, dar și condițiile economice și legale sunt responsabile pentru gradul de tabloidizare în țările date. Tabloidizarea constă în umplerea paginilor unui ziar cu povești ale unor bârfe și zvonuri despre vedete, politicieni și sportivi, cu alegații despre sex
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
lumea artistică, ceea ce se descrie prin știri sportive sau știri despre vedete nu desemnează decât manifestări prin mass-media ale discursului ludic, menit să distreze. Așadar, evenimențialitatea și tabloidizarea manipulează prin trunchierea spațiului public, prin realizarea unui produs după formatul discursului jurnalistic, dar care eludează scopul de informare și comentare a spațiului public, centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4. Manipularea prin forma atractivă Adresându-se unui public larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
spațiului public, prin realizarea unui produs după formatul discursului jurnalistic, dar care eludează scopul de informare și comentare a spațiului public, centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4. Manipularea prin forma atractivă Adresându-se unui public larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice specifice (care cuprind ilustrații, poziția, mărimea și ponderea unui materiale, titluri, tehnici de intervievare) și mijloacele retorice generale (figuri
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
centrându-se doar pe vânzarea produsului mass-media. IV.4. Manipularea prin forma atractivă Adresându-se unui public larg, discursul jurnalistic presupune accesibilitatea informațiilor și comentariilor. Acest lucru se poate realiza și la nivelul formei. Așezarea atractivă vizează două categorii: mijloace jurnalistice specifice (care cuprind ilustrații, poziția, mărimea și ponderea unui materiale, titluri, tehnici de intervievare) și mijloacele retorice generale (figuri retorice). IV.4.1. Transformarea ilustrațiilor Ilustrațiile atrag privirea mai ușor decât un text și au un efect persuasiv întrucât se
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Prezența în titlu a acestui atribut facilitează interpretarea conținutului articolului în sensul dorit de inițiator. Cu atât mai mult cu cât respingerea mașinii pe criterii de marcă evidențiază această caracteristică prezumată a fostului premier. IV.4.4. Manipularea prin mijloace jurnalistice și figuri retorice Mijloacele specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
facilitează interpretarea conținutului articolului în sensul dorit de inițiator. Cu atât mai mult cu cât respingerea mașinii pe criterii de marcă evidențiază această caracteristică prezumată a fostului premier. IV.4.4. Manipularea prin mijloace jurnalistice și figuri retorice Mijloacele specifice jurnalistice se acompaniază cu figurile retorice pentru realizarea manipulării, prin realizarea unei construcții textuale unilaterale, care impune un sens specific, delegitimând orice altă posibilitate de interpretare. Manipularea prin figuri retorice vizează posibilitățile de influențare tehnici precum întrebarea retorică, generalități, peiorative, dar
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
sau de la diverse acțiuni de impact ale acestuia). În plan instituțional, perspectiva asupra Parlamentului României este modificată dacă apar pe fundal cadre cu parlamentari dormind sau, după caz, votând legi de importanță națională. Analiza tehnicilor de manipulare la nivelul textului jurnalistic ne-a pus în fața unei diversități de metode, care reflectă posibilitățile extinse de influențare prin acest tip de discurs, dar toate se referă la abaterea de la caracteristicile legitime ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
importanță națională. Analiza tehnicilor de manipulare la nivelul textului jurnalistic ne-a pus în fața unei diversități de metode, care reflectă posibilitățile extinse de influențare prin acest tip de discurs, dar toate se referă la abaterea de la caracteristicile legitime ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE Condițiile de producere a discursului jurnalistic cuprind anumite cerințe de a căror respectare depinde păstrarea identității acestui tip de discurs: de ordin comunicațional și de ordin statutar. Primele grupează
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
metode, care reflectă posibilitățile extinse de influențare prin acest tip de discurs, dar toate se referă la abaterea de la caracteristicile legitime ale textului jurnalistic: obiectivitate, raționalitate, interes și atractivitate. V. MANIPULAREA PRIN CONDIȚIILE DE PRODUCERE Condițiile de producere a discursului jurnalistic cuprind anumite cerințe de a căror respectare depinde păstrarea identității acestui tip de discurs: de ordin comunicațional și de ordin statutar. Primele grupează scena de producere (instituția într-un loc și un timp determinat) și suportul material de transmitere a
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
păstrarea identității acestui tip de discurs: de ordin comunicațional și de ordin statutar. Primele grupează scena de producere (instituția într-un loc și un timp determinat) și suportul material de transmitere a discursului, iar celelalte se referă la actorii discursului jurnalistic și la contractul de comunicare specific. V.1. Manipularea scenei Una dintre cerințele fundamentale de ordin comunicațional vizează crearea discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media. Astfel, un discurs jurnalistic care se construiește într-un sediu de partid politic este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
loc și un timp determinat) și suportul material de transmitere a discursului, iar celelalte se referă la actorii discursului jurnalistic și la contractul de comunicare specific. V.1. Manipularea scenei Una dintre cerințele fundamentale de ordin comunicațional vizează crearea discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media. Astfel, un discurs jurnalistic care se construiește într-un sediu de partid politic este manipulator. Sunt speculate așteptările de obiectivitate ale discursului jurnalistic și transferate, ilegitim, asupra discursului politic. Tehnicile de manipulare de la acest nivel
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
transmitere a discursului, iar celelalte se referă la actorii discursului jurnalistic și la contractul de comunicare specific. V.1. Manipularea scenei Una dintre cerințele fundamentale de ordin comunicațional vizează crearea discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media. Astfel, un discurs jurnalistic care se construiește într-un sediu de partid politic este manipulator. Sunt speculate așteptările de obiectivitate ale discursului jurnalistic și transferate, ilegitim, asupra discursului politic. Tehnicile de manipulare de la acest nivel sunt: înlocuirea scenei și parazitarea acesteia. Prima formă de
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]
-
Manipularea scenei Una dintre cerințele fundamentale de ordin comunicațional vizează crearea discursului jurnalistic doar în cadrul unei instituții media. Astfel, un discurs jurnalistic care se construiește într-un sediu de partid politic este manipulator. Sunt speculate așteptările de obiectivitate ale discursului jurnalistic și transferate, ilegitim, asupra discursului politic. Tehnicile de manipulare de la acest nivel sunt: înlocuirea scenei și parazitarea acesteia. Prima formă de manipulare enunțată constă în înlocuirea instituției media, cu organizarea sa specifică, cu o altă organizație, de obicei politică. Este
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Science/1409_a_2651]