3,457 matches
-
a treia serii, inițiată în septembrie 2002, cu o periodicitate bilunară. Până la sfârșitul anului 2003 T. nu reușește să configureze o echipă critică stabilă. În schimb, se distinge prin colaborările tinerilor (de pildă, dau versuri Rareș Moldovan, Mihai Goțiu, Vasile Leac ș.a.), ca și prin realizarea unor „dosare” incitante, precum cele inserate în paginile din 2003: Dicționare literare de autori clujeni, Reviste de cultură din Transilvania, Familia în tranziție. Intenția de promovare pe o arie cât mai largă a publicației s-
TRIBUNA-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290269_a_291598]
-
ieri, de aici și de oriunde. I. L. Caragiale îl numește Mitică. La o privire mai atentă, se dovedește mai curând excentric decât un oarecare. În lumea în care trăiește, mai întâi stupoarea candidă, apoi lehamitea lui cronicizată au un singur leac: internarea într-un ospiciu, unde recalcitrantul va fi redus la tiparul anonimatului. Captiv în plasa de păianjen a scenariadei, el devine un simplu popic. Ca traducător, Ț. a transpus în colecția „Poeți elvețieni contemporani”, pe care o inițiază la „Biblioteca
ŢUCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290279_a_291608]
-
Femeia vândută, Ana Ardeleana, Fata neamțului, Gruia lui Novac), culese de Vasile Rebreanu, Traian Moldovan, Alexiu Viciu ș.a. Din rețetele terapeutice, intitulate generic Medicini populare românești, însoțite uneori și de descântece adecvate, s-ar putea alcătui aproape un manual de leacuri tradiționale. Lungi studii, unele întinse pe mai multe numere, sunt Monumente limbistice ale Măhaciului din comitatul Turda-Arieș (în principal despre Codicele Sturzan), Elemente ungurești în limba română (pe baza Lexiconului de la Buda și a lucrării lui B.P. Hasdeu Etymologicum Magnum
UNGARIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290340_a_291669]
-
în 1930 în Cartea misionarului. O perioadă lungă (1930-1945) activează la Societatea Română de Radiodifuziune ca referent, coordonator al emisiunilor literare și colaborator permanent la „Ora satului”, multe contribuții de aici sau de la emisiunea „Sfatul medicului” intrând în volumul Toate leacurile la îndemână (1935). Alte lucrări de popularizare ale medicului V. preiau texte apărute inițial în „Lamura”, „Albina”, „Vatra”, „România administrativă”, „Tribuna medicală”, „Farul căminului”. Între timp devenise un nume în literatură. Prima poezie, o odă dedicată lui Eminescu, datează din
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
Poeme cu îngeri, București, 1927; Cartea misionarului (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Nichifor Crainic, Craiova, 1930; Chestionar folcloristic (în colaborare cu Gh. D. Mugur), Craiova, 1930; Fata ursului, București, 1930; Destin, București, 1933; La pragul minunii, București, 1934; Toate leacurile la îndemână, București, 1935; Umbra, București, 1935; Urcuș, București, 1937; Întrezăriri, București, 1939; Demiurgul, București, 1943; Duhul pământului, București, 1943; Poezii, București, 1944; Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducere imaginară de..., pref. Perpessicius, București, 1964; ed. (Die letzten
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
semn de ușurare a bolii: ;și, într-una din zile, în grădina palatului, începură a plânge cu lacrimi amare. Dar iată că în calea lor răsări un moșneag zdravăn care, aflând necazul feciorilor, grăi către ei: Mai știu eu un leac binefăcător, îi zice apa vieții. Cine bea dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
dintr-însa pe dată se înzdrăvenește.” (Frații Grimm - Apa vieții) 2. Găsește cuvinte cu înțeles asemănător: feciori mâhniți, moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt text cu
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
moșneag, răsări. 3. Găsește cuvinte cu înțeles opus: zile, plânge, ușurare, necazul. 4. Însoțește substantivele de adjectivele din text: feciori, moșneag. lacrimi, leac. 5. Alcătuiește propoziții cu cuvintele: într una, dintr-însa 6. Desparte în silabe cuvintele: mâhniți, începură, semn, leac. 7. Scrie la numărul singular următoarele grupuri de cuvinte: trei feciori, erau mâhniți, lacrimi amare, începură. 8. Alcătuiți un scurt text cu titlul “Grădina bunicii” TESTUL NR. 3 1. Citește urmatorul text: “Într-o după-amiază, Niculae ieși în grădină. Se
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
lucruri minunate, precum piatra topită pentru făcut cele mai tăioase unelte de piatră lustruită pentru vopsit vasele de lut ars și pentru presărat peste morți la înmormîntări ori pentru cinstirea celor mai vrednici, și chiar carapacea țestoaselor galbene, bună de leacuri, tocmai de la o Apă Mare aflată la o depărtare nemaipomenită. Sunt oameni vrednici și isteți, oamenii micilor și rarelor sătucuri din aceste locuri, cu o viață înlesnită. Au ieșit din bordeiele săpate în pământ și au învățat să-și facă
Hidronimie by Marcu Botzan [Corola-publishinghouse/Science/295566_a_296895]
-
foarte multe cazuri dar necesită timp, multă muncă și răbdare. Chiar și cazurile foarte severe pot lega relații și prezenta preocupări pentru sentimentele celorlalți. În interiorul carapacei de autist există o persoană normală Această teorie se continuă cu faptul că un „leac” ar elibera persoana normală. Autismul este o afectare pervasivă. Afectează modul de gândire, sentimentele, percepția, analizarea informațiilor, procesarea și înțelegerea lor, precum și funcția de reacționare și interacționare. Este imposibil de a schimba toate aceste aspecte. Autismul, în special cel cu
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
zaharuri, grăsimi vegetale, uleiuri volatile, toate reprezentând viața, care prin combinații diferite imprimă acestora gustul, aroma, savoarea, valoarea într-o armonie unică și specifică fiecăruia. Omul modern, dar și cel antic ,chiar cel primitiv, în simplitatea lui, a aflat misterul leacurilor, la inceput prin intuiție și îndrumare divină, apoi a căutat să pătrundă cu agerimea minții în mijlocul acestora, a încercat, pe parcursul istoriei și existenței sale, să le cunoască, să le stăpânească. Curiozitatea lui a devenit scop, știință, iar acestea la rândul
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
hormonala sau antihormonala. 10. Cu acțiune asupra pielii. 11. Cu acțiune antitumorală. 12. Cu acțiune paraziticidă. Capitolul III “Noțiuni generale privind obținerea unor extracte din plantele medicinale” 1. Definiții,clasificare 2. Generalități privind obținerea extractelor vegetale. Capitolul IV “Cămara cu leacuri ale naturii” 1. Din zorii istoriei. 2. Principiile active. 3. Aspirina din salcie. 4. O noua eră. Capitolul V “De la plantele medicinale la medicamente eficiente” 1. Bogația din plante. 2. Lupta împotriva malariei. 3. Lupta împotriva cancerului. Capitolul VI “Utilizarea
Programa pentru CDŞ la biologie “resurse medicinale şi melifere”. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Rojezuc Cristina-Florentina () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1229]
-
numită de către elini și o specie de păsări de pradă - un uliu viclean care răpea din zbor animalele mici de casă. De aceea zeul Hermes este silit să intervină preventiv pentru a-l salva pe Ulise. El îi oferă un leac misterios, un pharmakos conținut de o iarbă, moly; antidotul hermetic împotriva vrăjilor kirkeice pare a fi produs de o știință ocultă a vieții - preludiu al misteriilor orfice și eleusine. Esența salvării este, și de această dată, asigurarea memoriei și a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sporturi; - cursa de un străin și cea de două stadii; - scrima; - luptele de infanterie; - tirul cu arcul; - aruncarea suliței; - aruncarea cu praștia; - călăria; - vânătoarea; - practica de campare; B. medicină și educație igienică: - regim de viață; - regim alimentar; - vindecarea rănilor; - cunoașterea leacurilor; C. educație muzicală: - cântul vocal; - cântatul la liră; - școala kitharistului; D. educație literară: - școala gramatistului (cititul și scrisul); - studiul autorilor clasici; E. discipline muzicale (Musae): - matematica - disciplină fundamentală propedeutică pentru trezirea spiritului; - aritmetica - știința numerelor; - logistica (logistikh) - practica exercițiilor de
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
comunității lor. Participarea lor la activități științifice organizate la nivel de stat sau la nivel federal este sporadică. Când se organizează conferințe federale pe tema curriculumului național, profesorii prezintă rapoarte tehnice cu o viziune foarte îngustă. Cercetătorii cred că singurul leac eficient împotriva acestei „pulverizări” îl constituie ceea ce în unele țări europene se numește „centralism pedagogic” (care, cum se știe, nu exclude descentralizarea administrativă a învățământului într-un stat), menit să confere ținte mai sigure pentru dezvoltarea unor curricula educaționale naționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
esențiale. În fine, Huebner insista asupra faptului că orice design curricular american presupusese o inerentă orientare politică, menită să-i oblige pe educatori să lucreze strict în scopul de a produce absolvenți conformiști. Remediul nu era însă „nonconformismul”, ci „umanismul”. „Leacul” pe care Huebner îl propunea în 1966 era mai important decât drastica sa diagnoză. După el, mediul educațional și școala nu sunt simple instituții, ci simboluri umane. Mai precis, simboluri pentru „ceea ce este omul astăzi” (what man is today) și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
prostituează și suferă” (Hegel, Marx), omul se înstrăinează de esența sa. Suferința este resimțită de creier, care o convertește în „suspinul zilnic al celui înrobit” (Hugo). Numim nefericire acest suspin care părea că va rămâne pururi fără ecou și fără leac. În creație, dimpotrivă, creierul jubilează, căci ființa se autentifică, își recapătă esența demiurgică, adică își procură satisfacțiile spirituale cu care se hrănește și se bucură - pe scurt, creierul se slujește pe el însuși și convertește această acțiune în starea pe
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
propriu, în licoarea revărsată din butoaie (Dușmanul). Creierul le e năclăit nu doar de aburii alcoolului, dar și de superstiții și eresuri. Cred în blesteme, așa cum, intrați în vreun impas, își anină speranța în descântece, în datul în bobi, în leacurile băbești („Tot făcut mi-a fost”, Diplomata din Vădeni, Doctorul și baba). Precum nefericita mamă din schița Izbăvirea blăstămului, care, având o fată mută și cu mintea inertă, își explică tragedia prin lucrături haine ale soartei: „întâlnitura”, „pocitura”, „strigătura”. Dincolo de
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
autorului și o anume ușurință a expresiei, abundentă, retorică și adeseori convențională. Contele de Walneg este o plăsmuire livrescă, însumând trăsături ale eroilor „damnați” din literatura romantică. Palid, sumbru și tăcut, învăluit în melancolie, pare marcat de o suferință fără leac. E un solitar, disprețuind viața artificială și zgomotoasă din saloane și regăsindu-și liniștea în mijlocul unei naturi luxuriante, „templu” în care poate medita în voie la deșertăciunea și nestatornicia celor lumești. O idilă castă se înfiripă între el și o
PREDESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289004_a_290333]
-
iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii erosului hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-o gamă minoră: „Nici cu tine, nici fără tine/ Nu-mi pot găsi leac de dor/ Cu tine fiindcă mă ucizi/ Și fără tine fiindcă mor.” Deși face o notabilă muncă de traducător, preferându-i pe Romain Rolland (Antoaneta, 1924) și pe Barbey d’Aurevilly (Răzbunarea unei femei, 1927), pe coperta volumelor, ca autor
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
timpul (privind mersul stelelor, citind „în trăsăturile feței și în liniile din palma oamenilor”), materia („În China se află mulți doctori alchimiști care zic nu numai că ar scoate aur din cositor și altele, dar că ei ar avea și leacuri prin care oamenii pot dobândi nemurirea”) și trupul omenesc („Ei au tipărite multe cărți despre medicină, despre chipul cum se construiesc casele și despre multe alte meșteșuguri, iar cât privește pe cel al tămăduirii, acesta este la ei mai presus
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
doctoricești în care sunt descrise și desenate tot felul de ierburi și pietre”). „Minunile” chinezești nu stârnesc minunare. Constatările - ale lui M. sau ale „izvorului” său ori și ale unuia, și ale celuilalt - au luciditatea necesară. Exagerările sunt amendate drastic (leacul pentru nemurire este calificat drept „minciună sfruntată” și „înșelătorie”) ori măcar puse la îndoială prin câte un optativ („ar avea ei și leacuri”) care zdruncină încrederea cititorului. Prețuirea își face loc acolo unde este cazul. Lumea aceasta veche, care iubește
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
ale „izvorului” său ori și ale unuia, și ale celuilalt - au luciditatea necesară. Exagerările sunt amendate drastic (leacul pentru nemurire este calificat drept „minciună sfruntată” și „înșelătorie”) ori măcar puse la îndoială prin câte un optativ („ar avea ei și leacuri”) care zdruncină încrederea cititorului. Prețuirea își face loc acolo unde este cazul. Lumea aceasta veche, care iubește filosofia și „facerea de bine” (deși „se tăvălesc în multe fapte urâte, însă o fac cu grijă mare și născocesc tot felul de
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
romantică, același suflu de poetism confiscat, aceleași stopuri moderniste, aceeași frumusețe demonstrativ ocolită” (Virgil Ierunca). Tăcerea și amintirea, oceanul psihismului și călătoria, motivul ruletei, atmosfera ambiguă a boemei cosmopolite, sugestia luxului și a bucuriilor precare, a înstrăinării și melancoliei fără leac, a iubitei mereu îndepărtate/ absente - toate aceste obsesii adună „materia” poemelor în jurul unor imagini-nucleu legate de acvatic: translucidul, ideea de acvariu, de acuarelă, liane și alge, simbolurile călătoriei marine - catarge, ocheane, cheiuri, faruri: „Privește adânc în irisul intact al ocheanului
PAVELESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288738_a_290067]
-
Pamfile, Văzduhul, pref. edit., București, 2001, Cerul și podoabele lui, București, 2001, Diavolul învrăjbitor al lumii, București, 2001, Povestea lumii de demult. Pământul. Sfârșitul lumii, București, 2002; I.-A. Candrea, Lumea basmelor, pref. Al. Dobre, București, 2001; George Bujorean, Boli, leacuri și plante de leac cunoscute de țărănimea română, București, 2001; Artur Gorovei, Ouăle de Paști, București, 2001; Traian Gherman, Meteorologia populară, București, 2002; Ioan Otescu, Credințele țăranului român despre cer și stele, București, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Constantinescu, Tineri etnologi
OLTEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288528_a_289857]