8,145 matches
-
literar și traducător polonez. Originar dintr-o familie poloneză din Bucovina, B. și-a făcut studiile liceale la Cernăuți și pe cele superioare la Universitatea „Jan Kazimierz” din Lvov, unde și-a luat doctoratul în filologie și a funcționat ca lector de limbă și literatură română (1922-1939). În timpul războiului, Universitatea din Lvov fiind închisă, a lucrat ca translator la o societate de asigurări. După război, își reia activitatea în cadrul lectoratului de limbă română de la Universitatea Jagellonă din Cracovia (din februarie 1945
BIEDRZYCKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285734_a_287063]
-
condusă de Nicolae Cartojan, la Universitatea din București. Mai mulți ani va fi profesor de liceu la București, Arad, în anii 1947 și 1948 funcționând și la Seminarul Pedagogic Universitar „Titu Maiorescu”. În ultima parte a activității sale didactice este lector și conferențiar, șef de catedră la Institutul de Perfecționare a Cadrelor Didactice (1955-1960), decan al Facultății de Filologie a Institutului Pedagogic din București (1962-1963) și prorector al instituției, conferențiar la Catedra de literatură comparată și teoria literaturii a Universității din
BISTRIŢIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285749_a_287078]
-
titlul de doctor în 1968, după susținerea tezei Lupta de idei a epocii lui Nero în izvoarele literare antice. Realități și idei. În 1973 obține doctoratul de stat la Universitatea din Lyon, unde este detașat între 1971 și 1974 că lector de limbă și literatura română. Face parte din uniuni de creație și asociații științifice românești: Uniunea Scriitorilor, Societatea de Studii Clasice „Ovidianum” ș.a., și internaționale: Societatea de Studii Latine (Paris), Societatea de Studii Neroniene - Centrul de Studii asupra Monarhiei Antice
CIZEK-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286289_a_287618]
-
în romanul Nisipul (1989). După întoarcerea în țară este numit profesor la Seminarul „Veniamin Costache” din Iași și la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Pașcani. Din 1949 C. predă la Facultatea de Filologie din Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
Iași, până în 1983, fiind pe rând asistent, lector, conferențiar și profesor (1962). În 1964 va fi numit șef al Catedrei de literatură română și comparată „G. Ibrăileanu”. Devine doctor în filologie în 1956 și doctor docent în 1968. Activează ca lector de limbă și civilizație română la Paris, predând la Sorbona și la École Nationale des Langues Orientales Vivantes, între 1959 și 1962; este rector al Institutului Pedagogic din Suceava, între 1963 și 1966, director al revistei „Cronica” între 1966 și
CIOPRAGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286265_a_287594]
-
personal, inclusiv pe cele de formare profesională. Această strategie este chemată să răspundă unor cerințe diversificate, în funcție de: caracteristicile generale ale firmei; caracteristicile personalului vârstă, sex, nivel de pregătire etc; condițiile concrete de organizare a cursurilor de formare profesională: resurse financiare, lectori, dotare tehnică etc. Se fac necesare tot mai mult: comportamente și calități ale managerilor întreprinderilor, în condițiile utilizării noilor mecanisme ale economiei de piață; întărirea rolului unor noi compartimente (exemplu: compartimentul de marketing) în materie de reevaluarea posturilor și a
Criza financiară şi eficienţa politicilor macroeconomice de combatere a şomajului. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Radu Taşcă, Carmen Raluca Ionescu, Lucian Anton () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2362]
-
mai cu vorba, avu de urmare că împăratul trimise la anul 1274 {EminescuOpXIV 133} solii săi la al doilea conciliu din Lyon, ținut de papa Grigorie al X[-lea], și anume pe marele logofăt George Acropolita în numele împăratului și pe lectorul Ioan în numele întregului cler grecesc, cari întăriră prin jurământ solemn primirea credinței bisericei romane. Numai patriarhul Iosif al Constantinopolului stărui ne-mpăcat să respingă uniunea, făcu jurământ în scris contra păcii bisericești, căzu în dizgrația împăratului și fu scos din scaun
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de tunet nemaiauzite până acum" (Tieck, Phantaszis, partea III, p. 504 și așa mai departe), cine-ar putea să potențeze chiar această descripțiune plină de esitațiune la un tablou viu care să corespundă cât de puțin celor întîmplate contimpuranilor. Chiar daca lectorul poartă în sine intuițiunea poetică a caracterului în viața sa deplină, totuși nu acopere acest desemn decât imaginea sa proprie și-i escită numai dorința de-a vedea tipul fantaziei sale viind dinaintea sa ca o creatură reală. Daca-i
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
trecerile și mijlocirile a aceluia. Ei esced cu totul din viața instinctivă și caută să se smulgă numaidecât din lucrarea neconștiută. Așadar ar putea să pară, după cele zise, ca și (cînd) cum această direcțiune ar coincide Siguri de aprobarea lectorilor noștri, aducem aminte de atâtea creațiuni a artistelor Schroder și 360v Crelinger. Ce tipuri n-a creat cea dintâi, d. e. din Ioana de Montfaucon și din Medea lui Grillparzer! În cea dentîi o femeie eroică și pătrunsă cu pasiune de
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a cititorului, ca o efuziune liberă a sufletului lui mișcat care, ca atare, are de-a fi reprodusă în același ton în care opera a fost simțită primordial. Declamațiunea într-adevăr artistică a poeziei lirice consistă așadar într-aceea că lectorul poate să reproducă cu toate modulațiunile ei acea dispozițiune poetică care-a inspirat și a formulat opera lirică astfel cum este ea. Pentru a putea aceasta se cere: întîi, ridicarea la unitatea simțământului, în urmă, dominarea asupra coprinsului întreg a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
astea se ține cu deosibire cercul liricei lui Schiller. Poeziile de speția întîi respiră caracterul unei intensive însuflețiri, și acest caracter declamațiunea are a-l reproduce prin resignată abandonare în simțământ. În poeziile de speția a doua e altfel. Aicea lectorul are de-a se nalță mai mult la unitatea cugetărei și, purtat de această cugetare, el are să răzlățească asupra auditorilor dispozițiunea lirică. Aicea predomină în compozițiunea poetică patosul cugetărei și de-aceea declamațiunea va trebui s-o transmită aceasta sufletului
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
moment la această renegare a personalității sale pentru vrouna din personalitățile deosebite a opului. Prin momentul întîi el ține toate figurele diferite într-un singur întreg și-i impune auditorului asigurarea, cea atât necesară pentru orice gustare a artei, cumcă lectorul poartă în sine însuși, în intuițiunea sa intelectuală, unitatea acestei varietăți vii. Prin momentul al doilea i se descopere lectorului acea lucrători internă a caracterelor pe cari el le ascultă în mișcările lor cele mai secrete și în motivele lor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
figurele diferite într-un singur întreg și-i impune auditorului asigurarea, cea atât necesară pentru orice gustare a artei, cumcă lectorul poartă în sine însuși, în intuițiunea sa intelectuală, unitatea acestei varietăți vii. Prin momentul al doilea i se descopere lectorului acea lucrători internă a caracterelor pe cari el le ascultă în mișcările lor cele mai secrete și în motivele lor cele mai intime și pe cari apoi ni le descopere și nouă cu o claritate diafană. Pentru că prolectorul dramatic concentră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și plăceri prin cari se escită totuși natura sensuală; pe când în declamarea artistică a unei mari opere de poet nu e și nu cere a fi mulțămită decât numai natura suprasensuală și ideală. S-a făcut deja adesea întrebarea dacă lectorul dramatic are de-a urmări aceleași legi pe cari le urmărește și reprezentatorul dramatic? Deja împrejurarea că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică neegale ar trebui să stătorească o diferință între amândouă puntele de vedere. Marginea temelor
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
reprezentatorul dramatic? Deja împrejurarea că fiecare din ei dispune de mijloace diferite și adică neegale ar trebui să stătorească o diferință între amândouă puntele de vedere. Marginea temelor amîndorora consistă însă tocmai în natura neegală a mijloacelor. În cursul poeziei lectorul nu are decât intuițiunea sa proprie și puterea vocei, de-aceea nici nu poate voi ca să efectueze o {EminescuOpXIV 333} iluziune sensibilă. Într-adevăr noi trebuie să fim induși prin el în diferitele caractere și în natura lor internă, aceste
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se cate a o stinge prin vânarea în sine prea fără urmări, după o totală distingere a tonului la diferitele caractere. Din această concepțiune cu [to]tul pe dos se poate esplica ciudata aberațiune în care se lăsase sedus un lector cunoscut, de a renega în role femeiești cu totul vocea lui de bărbat și de-a se servi în ele de falsetă (Fistelstimme), o transformare care nu putea să producă decât o impresiune comică și care în urmă după cum se
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
alta și de sine stătătoare, precum ni le prezintă în deplină sensibilizare reprezentațiunea dramatică. Daca în esecuțiune se șterge cumva această deosebire ce esistă între reprezentațiunea scenică, unde individualitățile diferite sânt împărțite la tot atâtea personalități sensibil diferite, și între lector, care, ca unul ce este, are el însuși de-a se împărți în această mulțime de figuri, fără însă de-a înceta cu toate astea de-a fi tot el unitatea spirituală în această varietate, atunci lectorul cade neapărat în
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
diferite, și între lector, care, ca unul ce este, are el însuși de-a se împărți în această mulțime de figuri, fără însă de-a înceta cu toate astea de-a fi tot el unitatea spirituală în această varietate, atunci lectorul cade neapărat în pericolul de-a pierde tocmai triumful lui cel mai mare, acela adecă de-a descoperi cel mai dinăuntru laboratoriu al personalităților. Prin lectorul dramatic au să [se] dezvălească toate afectele și simțămintele, ba chiar întreaga energie a
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu toate astea de-a fi tot el unitatea spirituală în această varietate, atunci lectorul cade neapărat în pericolul de-a pierde tocmai triumful lui cel mai mare, acela adecă de-a descoperi cel mai dinăuntru laboratoriu al personalităților. Prin lectorul dramatic au să [se] dezvălească toate afectele și simțămintele, ba chiar întreaga energie a pasiunilor, într-o esecuțiune pregnantă și în determinarea cea mai deplină și mai personală a lor; asta-i problema cea mai mare a nobilei sale arte
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin toate vicisitudinile simțămintelor și până la izvorul cugetărilor și rezoluțiunilor lor. Cine-a esperiat vrodată puterea declamațiunii dramatice acela va stima o artă care e fără orce aparat și poartă (schela) mașinăria ei întreagă simplu numai în spiritul și tonul lectorului, și care cu toate astea e în stare să procure cea mai spirituală înălțare și cea mai curată mulțămire poetică, și totodată din greutatea problemei însași va înțelege raritatea unei profesări solide. ARTA ENARĂREI ÎN POEZIA DRAMATICĂ Întrebarea că "ce
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
care atestă realitatea empirică a timpului, contestă însă cea absolută și transcendentală, ni s-a făcut din partea unor oameni pătrunzători o obiecție în mod așa de unanim încît conclud dintr-asta că trebuie să se fi iscat firește în toți lectorii care sânt neobicinuiți cu asemenea cercetări. Această obiecție sună: schimbările sânt reale (aceasta o dovedește schimbarea proprielor noastre reprezentațiuni, chiar de am nega toate fenomenele exterioare cu schimbările lor cu tot). Acuma, schimbări nefiind cu putință decât în timp, timpul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a posibilității cunoștinței noastre în genere încît eu, pentru a evita întinderea unei teorii depline și totuși pentru a nu neglige nimic într-o cercetare atât de necesară, am aflat-o de consult de a-l prepara mai mult pe lector în următoarele patru numere decât de a-l instrui, și de-a reprezenta abia {EminescuOpXIV 406} [în] capul al treilea în mod sistematic examinarea acestor elemente ale inteligenței. Din aceste considerante lectorul nu va putea evita obscuritatea relativă, care pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
consult de a-l prepara mai mult pe lector în următoarele patru numere decât de a-l instrui, și de-a reprezenta abia {EminescuOpXIV 406} [în] capul al treilea în mod sistematic examinarea acestor elemente ale inteligenței. Din aceste considerante lectorul nu va putea evita obscuritatea relativă, care pe un drum neîmblat încă e inevitabilă la început, dar care sper că în capul menționat se va chiarifica în deplină transparență. 1. Despre sinteza aprehensiunei în intuițiune Răsară reprezentațiile noastre de unde or
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
STUDII STRATEGICE ȘI DE SECURITATE 8 Coordonatorul seriei este TEODOR FRUNZETI Advisory board: NATALIE HASSMAN, GarmishPartenkirchen, Germania, JONATHAN EYAL, Londra, Marea Britanie, MIHAIL IONESCU, București, România, CORVIN LUPU, Sibiu, România Gabriel TOMA este doctor în științe militare, lector la Universitatea de Vest din Timișoara și colonel în Armata României. A participat la numeroase misiuni internaționale (Afganistan misiunea Enduring Freedom, 20022003; Irak misiunea Iraqi Freedom 2004; Afganistan misiunea Isaf), a fost Comandant al Rezervei strategice EUFOR (Afganistan 2005; Irak
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
la "Romînul", de epitetele grațioase de: "crima de calomnie", "înfierarea criminalilor " etc. Mărturisim că, daca n-am ține seama de dragostea părintească în numele căreia vorbește puternicul nostru adversar, ocaziunea ar fi din cele mai nemerite pentru a râde un moment cu lectorii noștri. Vom fi însă serioși și acum, ca semn de deferință din parte-ne pentru acest respectabil sentiment. De astădată cel puțin d. Rosetti ne spune lămurit cari - i sunt griefurile în contra noastră: 1. fiindcă am simțit plăcere publicând un
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]