1,772 matches
-
o parcurge în evoluția sa, știința juridică trebuie să fie o știință globală, ceea ce, referitor la Teoria generală a dreptului, are semnificația includerii în sfera ei și a preocupărilor specifice filosofiei dreptului și sociologiei juridice. Jean Carbonnier 22 considera că legiferarea este o componentă majoră a procesului decizional juridic, reprezentând o operație complexă care implică inteligență și voință, operație asupra căreia legiuitorul trebuie să-și asume și păstreze întreaga răspundere. Deși nu poate dicta legiuitorului singurul împuternicit să decidă sociologia juridică
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
rolului timpului, în drept. În ceea ce privește ultimul defect, sunt criticate surprinzătoarea latitudine de a include sau exclude texte necodificate și admiterea alinierii temporale a unor dispoziții provenind din perioade diferite, cea ce reprezintă un semn de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
sunt criticate surprinzătoarea latitudine de a include sau exclude texte necodificate și admiterea alinierii temporale a unor dispoziții provenind din perioade diferite, cea ce reprezintă un semn de regres, în drept. 4. Cerințele legiferării Oprindu-ne, în continuare la cerințele legiferării sau principiile de tehnică legislativă, vom începe prin a evoca nu opinia unui jurist, ci a unui distins economist, caracterizată prin înțelepciune. În cuvântul adresat Adunării Constituante a României, profesorul emerit de origine română, stabilit în Statele Unite ale Americii, Anghel
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
limba română. Rapiditatea sau promptitudinea este considerată 48 una dintre calitățile pe care trebuie să le aibă tehnica legislativă, pentru a realiza economia de timp și de efort și a spori randamentul mijloacelor cu care se acționează. Ca principiu al legiferării, este prezentată și respectarea unității de sistem a dreptului 49, ceea ce implică reprezentarea dreptului, ca sistem deschis în care există un echilibru dinamic între tedințele de conservare a valorilor supreme ale dreptului și tendințele de schimbare a elementelor componente, determinate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
determinate de noile cerințe ale vieții sociale. Regulile de drept adoptate trebuie să corespundă schimbărilor interacțiunilor sociale și să aibă o mare stabilitate ceea ce se prezintă o condiție necesară a ordinii juridice, într-un stat de drept. Cerințe importante ale legiferării rezultă implicit din caracteristicile esențiale ale Codului civil napoleonean, astfel cum sunt evidențiate de Profesorul François Terré50, cu precizarea că acestea îi explică, de altfel, succesul. Codul Civil Napoleon a fost opera unor magistrați realiști, preocupați să stabilească norme juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
garantând drepturile acestora în fața administrației". O astfel de apreciere o considerăm întru totul corespunzătoare conceperii codificării, ca factor de securitate juridică, esențială pentru configurarea raporturilor între stat și cetățeni, în concordanță cu exigențele statului de drept. Controlul constituționalității activității de legiferare IOAN VIDA* PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE Summary The control for the constitutionality of the enactment activity is pending on the contest of the procedure to adopt the law or its content by one or another of the subjects qualified by the
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
fi rezolvată și care constituie "problema eternă" a filosofiei dreptului este aceea dacă regula juridică reprezintă o creațiune liberă a voinței oamenilor sau dacă, dimpotrivă, ea se impune acestei voințe din exterior, prin acțiunea unor factori existenți anterior operei de legiferare. Această preocupare, esențială pentru orice sistem de gândire juridică, vizează chestiunea determinării izvoarelor și a fundamentului dreptului. Este așa numitul raport dintre "dat și construit" în drept, examinat în majoritatea sistemelor închegate de filosofie a dreptului. In definitiv, este vorba
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
nu numai în raport cu statele, ci și direct față de cetățeni, dispune de mecanisme de guvernare (Comisia, Consiliul, Curtea de Justiție etc.) și în mod treptat are loc un proces de transfer de competențe pe care statele nu le mai exercită 28. Legiferarea în Uniunea Europeană se realizează, în prezent, prin adoptarea de directive, regulamente, decizii, recomandări și avize constituind ordinea juridică comunitară; legiuitorul național nu mai poate edicta reguli contrare acestora, iar agenții naționali vor aplica regulile comunitare. Uniunea Europeană are, în unele domenii
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
alte activități desfășurate 29 PARTEA a II-a 63 STUDII AD HONOREM 63 1. TEORIA GENERALĂ A DREPTULUI ȘI DREPT CONSTITUȚIONAL 65 .Sofia Popescu, Două aspecte privind elaborarea dreptului : fundamentarea științifică și codificarea 66 .Ioan Vida, Controlul constituționalității activității de legiferare 86 2. DREPT INTERNAȚIONAL PUBLIC ȘI PRIVAT 95 .Victor Duculescu, Câteva considerații în legătură cu "internaționalizarea" Dreptului Constituțional și "constituționalizarea" Dreptului Internațional 96 .Adrian Năstase, Drepturile omului: o abordare bazată pe valori 111 .Ion Diaconu, Convenția cadru pentru protecția minorităților naționale și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Examen raisonné, Paris, 1839; Jean Dabin, La technique de l'élaboration du droit, spécialment en droit privé, Bruxelles, Etablisment Emile Bruylant, Paris, Sirey, 1935; Dintre lucrările autorilor români, pot fi amintite, de asemenea, cu titlu de exemplu: Dem I. Dobrescu, Legiferarea română, București, 1926; E. Cristoforeanu, Reforma legislativă și mijloacele de realizare, București, 1928; Al. C. Angelesco, La technique legislative en matière de codification civile comparée, Paris, 1930; George D. Nedelcu, Legiferare. Armonie. Lipsa sentimentului ei. Inferioritate, Tiparul, Libertatea, București, 1933
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
de asemenea, cu titlu de exemplu: Dem I. Dobrescu, Legiferarea română, București, 1926; E. Cristoforeanu, Reforma legislativă și mijloacele de realizare, București, 1928; Al. C. Angelesco, La technique legislative en matière de codification civile comparée, Paris, 1930; George D. Nedelcu, Legiferare. Armonie. Lipsa sentimentului ei. Inferioritate, Tiparul, Libertatea, București, 1933; Octavian Ionescu, Opera Consiliului legislativ față de știința și tehnica dreptului, în volumul festiv al Consiliului legislativ, publicat în 1936, la Institutul de Arte Grafice "Luceafărul", București. 2 Mircea Djuvara, Procédé de
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
formal, instituind logica, filosofia, știința și ideologia, a lăsat la o parte tocmai ceea ce noi numim "cunoaștere comună", "experiență naturală de viață", chiar "lucrurile însele" etc., ne putem înșela, neobservând că acestea, toate, sunt și ele atrase în orizontul de legiferare propriu dictaturii judicativului, participând chiar dacă li se acordă, uneori, o anumită valabilitate "non-formală" (autonomă în chiar orizont judicativ-constitutiv) la planul de condiționări judicative, care constituie (în-ființează) tot ceea ce reprezintă fapt uman aparținând gândirii, rostirii, făptuirii. 2. Ipoteza lucrării formulată din
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
însă trebuie urmată după alte convenții decât cele proprii contextului de față. Împărțirea logos-ului și favorizarea logos-ului formal, ceea ce corespunde părtinirii ca autorizare a autorizării, timpului care timporizează pentru a în-ființa (constitui) însăși autorizarea, constituie evenimentul prin care legiferarea judicativă devine dictatură a judicativului. Din acest moment, tot ce prinde chip în universul dominației judicative este după convențiile acestuia; iată sursa unei veritabile instituții judicativi, adică a unui corpus de norme care pun în forma proprie orice gând, rostire
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
rural, în vederea creșterii calității învățământului și a serviciilor publice pentru populația din acest mediu. Inițial finanțarea studiilor de fezabilitate s-a prevăzut a fi asigurată parțial prin bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, dar întrucât Programul a fost aprobat după legiferarea bugetului de stat pe anul 2010 (Legea nr.11/2010) finanțarea acestuia nu a mai fost cuprinsă în bugetul Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului, fapt ce a determinat elaborarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.28/2010 prin care s-
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
angajat în acest scop, francezul Ferdinand Dodun des Perrières. Proiectul a fost aplicat mai târziu de M. Kogălniceanu, în 1864, dată la care s-a pus pentru prima oară chestiunea recuperării minorilor delincvenți și a reformării morale a deținuților adulți. Legiferarea ameliorării și organizării penitenciarelor a pus bazele unui tratament uman pe aceste principii moderne în toată Europa și mai mult aplicate în America din inițiativa quakerilor. Conform acestui proiect, sancționat de Al. I. Cuza la 11 august 1862, unitățile corecționale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
nu-i mare distanța de la o recunoaștere până la a cunoaște; așa că în psihiatrie, până în timpurile din urmă, nu se păru tocmai necesară existența cunoscătorilor speciali"101. Efectuând în continuare o interpretare istorică a evoluției concepției despre alienație, Zosin stabilește necesitatea legiferării specializării și psihiatriei sau cel puțin a instruirii medicilor practicieni în problemele medico-legale ale specialității, pe de altă parte a ameliorării legislației, atunci vagă și pretându-se la interpretări personale. Considerând (ca și Platon) că "nici o crimă n-are loc
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
prin concurs, doctorului Constantin I. Parhon. Un provizorat care dura de peste două decenii, în care timp catedra, nebugetată, fusese suplinită de G. Pastia, Alex. Brăescu și P. Zosin, s-a încheiat ca urmare a unor energice acțiuni studențești care revendicau legiferarea acestei catedre. Arhiva catedrei de Istoria medicinii de la Universitatea de Medicină și Farmacie Iași păstrează stenograma ședințelor Consiliului de facultate și a Senatului universitar în care activitatea candidatului C. I. Parhon a fost apreciată elogios. Cu o singură împotrivire, a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
Îl interpretează prin prisma asamblării elementelor specifice impozitelor, astfel: „sistemul fiscal cuprinde un ansamblu de concepte, principii, metode, procese, cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subiecți fiscali) Între care se manifestă relații care apar ca urmare a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, În scopul realizării obiectivelor sistemului”. Această 64 Condor I., Drept financiar, Editura Regia Autonomă „Monitorul Oficial”, București, 1994, p.122 65 Hoanță N., op. cit., p. 169 66 Corduneanu C.
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
sub care se concretizează prelevările de tipul impozitelor poate fi concepută ca un sistem ce Înglobează și concepte, principii, metode și o multitudine de elemente tehnice (materie impozabilă, cote, subiecți, surse) Între care se manifestă conexiuni apărute pe fundalul proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor 70. Totodată, este de remarcat faptul că fluxurile financiare corespunzătoare prelevărilor fiscale, prelungite prin cele de finanțare a cheltuielilor publice, provin dintr-un ansamblu numeros și variat de impozite a căror structură a evoluat În timp
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
rol regulator În economie”113. În alte surse, sistemul fiscal este considerat „un ansamblu de concepte, principii, metode, procese cu privire la o mulțime de elemente (materie impozabilă, cote, subscripții fiscale) Între care se manifestă relații ce apar ca urmare a proiectării, legiferării, așezării și perceperii impozitelor și care sunt gestionate conform legislației fiscale, În scopul realizării obiectivului sistemului”114, ajungându-se, de regulă, la substituirea celor doi termeni. Cel mai adesea, cu deosebire În literatura occidentală de specialitate se abordează conceptul de
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
măsuri semnificative de armonizare fiscală, existând diferențieri majore Între statele membre, determinate de gradul de centralizare/descentralizare fiscală aplicate de autoritățile publice. Sub acest aspect, unele state europene, ca Germania, preferă să acorde colectivităților regionale sau locale puteri reduse de legiferare, În timp ce alte state, ca Spania și Italia, recunosc nivelelor administrative regionale, o largă autonomie În sfera legiferării fiscale. Pe de altă parte, apar deosebiri semnificative În privința impunerii veniturilor persoanelor fizice datorate variantelor diferite ale cotelor procentuale de impunere aplicate, fie
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
fiscală aplicate de autoritățile publice. Sub acest aspect, unele state europene, ca Germania, preferă să acorde colectivităților regionale sau locale puteri reduse de legiferare, În timp ce alte state, ca Spania și Italia, recunosc nivelelor administrative regionale, o largă autonomie În sfera legiferării fiscale. Pe de altă parte, apar deosebiri semnificative În privința impunerii veniturilor persoanelor fizice datorate variantelor diferite ale cotelor procentuale de impunere aplicate, fie că se optează pentru cote progresive de calculare a impozitelor, fie că se folosesc cotele procentuale proporționale
Impozitele şi rolul lor în societatea modernă by Corneliu Durdureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1216_a_2218]
-
istorie și social ca singur, acoperitor, sieși suficient domeniu al realului (Abia dacă mai e nevoie să spunem că fundamentalismele religioase actuale vizează și ele perfecțiunea în istorie, că ele nu sînt decît variante religioase de secularism.) Recunoscîndu-și incompetența în legiferarea raportului cu absolutul, asumîndu-și imperfecțiunea constitutivă, indefinit amendabilă, societățile democratice apără libertatea de conștiință și, ca un corolar, libertatea religioasă. Ele încearcă să asigure și să gestioneze condițiile de posibilitate ale libertății individului. Legea laică garantează, mai mult sau mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
disciplinată pentru a se impune. Dacă e agresiv laică, perspectiva obiectivantă constată anemia religiei în spațiul public și inferează de aici caracterul de convingere privată al credinței, inexistența transcendenței, irelevanța ei pentru destinul omului. Obiectivantă și normativă, ea luptă pentru legiferarea drepturilor individului, fără a-și permite să se intereseze de substanța persoanei, al cărei conținut fiecare este liber să și-l construiască după voie. Dacă e neangajată religios, perspectiva transfiguratoare își îndreaptă atenția spre încărcătura de absolut a umanului, spre
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
în condițiile de legalitate (salariile funcționarilor având ca sursă taxele și impozitele plătite de contribuabili). Etica în domeniu are multe fațete în afară de raportul de normalitate dintre contribuabil și stat. Ea trebuie repusă rapid în drepturi, cel puțin conform principiului simetriei legiferării drepturilor și obligațiilor din contractul social, dar mai ales al implementării acestuia în practică. Carențele în această etică, fie de natură legislativă, fie de natură comportamentală, au avut ca efect scăderea încrederii cetățeanului în toate ipostazele lui - simplu contribuabil, investitor
Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Mihail Dimitriu, Diana Viorica Lupu, Romulus Cătălin Dămăceanu, Cristina Gradea, Alexandru Trifu, Mioara Borza, Alexandru Burtea, Alina Răileanu, Alin Brădescu, Laura Diaconu, Marinela Geamănu, Viorica Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2355]