1,920 matches
-
adresare către interlocutor, iar pe acesta să rezoneze la adresarea locutorului. Considerate din punctul de vedere al conținutului lor, al semnificației, cuvintele dau informații asupra stadiului de dezvoltare materială și spirituală a comunității care vorbește limba ce le vehiculează. Cu ajutorul lexicului însă se poate constata nu numai nivelul de dezvoltare culturală, socială și materială la care a ajuns un popor la un moment dat, ci și nivelul stadiilor lui anterioare, fiindcă, datorită legăturii lor nemijlocite cu realitățile culturale și sociale, cuvintele
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
latră;/ zicalele de râs și voie bună/ au înlemnit, ca un ghețar pe strună...” (Eu sunt din țara...). Pastelurile circumscriu peisaje ale ținutului natal (Țara Moților), într-o stilizare austeră, specificările de natură geografică fiind intensificate prin prezența elementelor de lexic ardelenesc. Unele poeme ( Când zarea) prefigurează o altă fațetă a poeziei sale, desfășurată, odată cu revenirea autorului în circuitul editorial, după un sfert de veac de tăcere, prin volumul De n-ar veni noaptea... (1969). Poetul se fixează în ipostaza unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285899_a_287228]
-
electorală amuză și satirizează. Scrise după 1960 și rămase în pagini de revistă, ca și alte proze, Huhurezii și Toporișca se conformează canonului epocii, idealizând „colectivizarea”. Țăranii au însă nume de o savoare frustă, gesturile lor sunt nuanțat surprinse, iar lexicul e mustos. Răzgândire schițează cu umor portretul unui suplinitor improvizat, iar Din zile de august sugerează bine panica, incertitudinile și suferințele unei familii țărănești în vara anului 1944. SCRIERI: Demonul, Bolgrad, 1936. Repere bibliografice: Predescu, Encicl., 138; Cezar V. Bahrian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285924_a_287253]
-
pentru Eminescu, - nu-i reproșăm - aplică belferilor T. Maiorescu, A. D. Xenopol, I. Scurtu, G. Ibrăileanu, G. Bogdan-Duică, Leca Morariu, D. Murărașu, G. Călinescu, C. Botez etc. epitetele de ignari și proști și veninoși și analfabeți, cîtă aristocrație sufletească în eleganța lexicului arghezian pentru subiectul Eminescu! -, și catadixește să poruncească tot altora: Ne trebue un Eminescu corect! (I.E. Torouțiu)". Avem parte de o execuție fără drept de apel a unui nu mai puțin redutabil polemist, T. Arghezi. Poetul Florilor de mucigai are
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
superioritate concesivă la București ("E" rudimentari, nene, nu vezi ce chestii pășuniste bagă? Și mai au și accent...), intelectualii români din Basarabia trebuiau să facă față, la ei acasă, nu numai rusificării forțate care a lăsat urme în sintaxa și lexicul lor (de care, firește, nu ei sunt responsabili), ci, mai ales, persecuțiilor unui regim semi-opresiv care i-a hăituit încontinuu, cu o ferocitate pe care colegii lor din România nu au simțit-o nici în cele mai apăsătoare momente ale
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
graduală a eforturilor strategiei sale, fiind în mod prioritar angajată în intensificarea cooperării economice cu statele din regiunea Africii de Nord, în Orientul Apropiat și Mijlociu fiind angrenata în accelerarea/finalizarea procesului de pace dintre israelieni și palestinieni. În trecut, lexicul politico-diplomatic al SUA a inclus o sintagma mult mai cuprinzătoare (decât cea utilizată de UE) dacă se are în vedere proximitatea, Orientul Mijlociu Extins 841 făcând referire la statele din regiunea Africii de Nord, Orientul Mijlociu și Golful Persic până în Afganistan. Procesul
[Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
utilizat pentru fixarea, prelucrarea și transmiterea de informații”, consemnează C. Gorgos. Sub aspect psihologic, limbajul articulat este un fenomen specific uman, constituit filogenetic în procesul antropogenezei, ca mijloc de comunicare în orice împrejurare, fiind însușit de către fiecare persoană în copilărie. Lexicul și regulile gramaticale, după care se combină elementele lexicale (totalitatea semnelor, semnalelor, simbolurilor folosite), cât și din punct de vedere semantic, toate elementele limbajului nu pot fi izolate, ci în sinteze de bază: cuvânt, propoziție, ca fiind purtătoare de sens
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
gramaticale a limbajului cercetările au relevat că mai mult decât în alte domenii ale vieții psihice există mari diferențe individuale, ce se datoresc în primul rând condițiilor de viață și de educație. În condiții normale de educație, preșcolarul își însușește lexicul de bază al vârstei, încât cerințele impuse limbajului de relațiile copilului cu cei din jur sunt pe deplin satisfăcute (cca 4000 cuvinte - 5-6 ani) în care predomină: substantive: 1700 1900; verbe: 399-592; adjective: 141-258; adverbe: 92-148; alte cuvinte: 123-145. Dintre
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
e, i, o , u iar dintre consoane, se produc omisiuni sau înlocuiri ale grafemului: n, l, r, t, b-p, f-v, c-g, d-t, s-ș, z-j. Fenomen masiv este și omiterea de silabe și cuvinte, atât în plan lexic cât și grafic. De asemenea inversiunile de grafeme din interiorul cuvintelor au o pondere relativ ridicată la debilii mintali, ceea ce face imposibilă activitatea de analiză și sinteză fonetică. Repetările de cuvinte sau doar de silabe se datorează particularităților de inerție
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oglindă, ceea ce face imposibilă corespondența dintre limbajul interior și cel expresiv. Din punct de vedere psiho-motric trebuie ca scrierea să preceadă scrisul, ambele activități având cerințe comune: progresia stânga-dreapta; orientarea sus-jos în pagină; însușirea deprinderii de „rând”; formarea câmpului vizual lexic corespunzător câmpului grafic în care este necesară și deprinderea respectării distanțelor. Factorul important care condiționează remedierea acestor tulburări este nivelul intelectual și integritatea senzorială, afectivă și socială, căci așa cum se știe, scrisul și lexia presupun o maturitate afectivă (J. de
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
oral și ales în cel scris. Aceasta se manifestă sub formă articulatorie prin insuficienta discriminare fonetică cu dificultăți de pronunție a consoanelor, a grupelor de consoane și în perceperea fonemelor și a propozițiilor, cu disritmii în ceea ce privește melodica vorbirii. Sub aspectul lexicului au un vocabular activ sărac, cu dificultăți în evocarea cuvintelor, în angajarea dialogului, având un flux verbal neadecvat. În dislexia instrumentală percepția auditivă și vizuală este tulburată, iar ca urmare au loc dificultăți de exprimare orală și scrisă, stil infantil
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
apele oglinzilor (1940). Disponibilitatea pentru diversitate caracterizează scrisul lui M.-N. Poezia sa rămâne tributară în bună parte celei eminesciene, în vreme ce tezismul unor texte îl apropie mai mult de pașoptiști. Remarcabilă e însă acuratețea versurilor sale, folosirea cu rafinament a lexicului. În nuvele, autorul reușește să dea contur unor lumi variate și atașante prin caracterul pitoresc al eroilor. Traseele epice clare și conformismul de fond al scriiturii nu diminuează totuși farmecul acestor narațiuni. Prozatorul nu înregistrează aceleași reușite atunci când își propune
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288115_a_289444]
-
Dumnezeu, acesta trebuie să fi fost similar cu acela al omului primitiv, caracterizat prin intuitivitate, polivalență logică, inversarea relației de cauzalitate, viziune antitetică asupra lumii [Stănciulescu, 1995:72-82]. Astfel: • Predominanța intuitivității decurge din participarea intuitivă a lui Adam la elaborarea lexicului, prin generarea unor cuvintelor-nume pe cale "naturală", motivată, respectiv prin definirea lor în consens cu referențialul, așa cum pare să sugereze fragmentul: "Și Domnul Dumnezeu, care făcuse din pămînt toate fiarele cîmpului și toate păsările cerului, le aduse la Adam, ca să vadă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Române, București, 1968. *** Biblia sau Sfînta Scriptură a Vechiului și Noului Testament, Societatea Biblică, Rumanian Bible, 099-40-053. Blaga, Lucian, Trilogia culturii, Editura pentru Literatură Universală, București, 1969. Cathale, Henri Pierre, Epoca dezinformării, Editura Militară, București, 1991. Cocagnac, Maurice, Simbolurile biblice. Lexic teologic, Humanitas, București, 1998. Cucoș, Constantin, Minciuni, contrafacere, simulare. O abordare psihopedagogică, Editura Polirom, Iași, 1997. *** Dicționar biblic, Editura "Cartea Creștină", Oradea, 1995. *** Dicționar explicativ al limbii române, Editura Academiei, București, 1975. Damaschin, Ioan, Dogmatica, Editura Scripta, București, 1993. Dima
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
și istorie”. În acest mod, autorul se desparte polemic de autonomismul estetic, dar și de pozitivism, recunoscându-i artei capacitatea de a integra umanul în întreaga lui complexitate și rețea de determinări. Esteticianul uzează de o logică și de un lexic conceptual proprii, dificile - acesta fiind și unul din motivele pentru care opera lui a fost puțin comentată și uneori considerată drept o creație bizară și obscură. În tinerețe N. a tradus breviarul de estetică al lui Benedetto Croce și a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288422_a_289751]
-
sintetică, integratoare și coerentă, a nivelelor de organizare ierarhică a sistemului general al limbii române. Optând pentru o manieră "prietenoasă", preponderent didactică, autoarea oferă o abordare din perspectivă clasică, organizată de la simplu la complex, a reperelor teoretice privitoare la fonetica, lexicul, morfologia, sintaxa și stilistica limbii române, selectate în acord cu programele didactice ale studenților de la specializarea Pedagogia Învățământului Primar și Preșcolar, dar și cu programele examenelor de titularizare și ale celor pentru obținerea definitivatului sau a gradului al II-lea
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
chestie, Crăciun, excursie, ochii, înghiți, orice, serviciu, contextualizare; * nouăzeci, ochi, cercel, xenofon, chinui, taciturn, lungi, taxare, Genarul; * chihlimbar, cinci, legitim, lexical, aceea, nici, farmacie, chintesență, cinci, chiparos; * blugi, gherilă, exercițiu, ghicitoare, rece, mingea, ghem, ax, ghiveci, hexagon, ninge; * chipeș, dărnicie, lexic, George, închipui, afaceri, leghe, ceruit, învechire, mingi; * ce-ar fi, imaginație, pricepi, context, chip, Alexandrescu, aici, chemare; * mexican, farmacist, voce, unchi, ax, Georgiana, legea, Gheorghe, acesta, cestălalt; * relaxat, genunchi, cincinal, Mexic, Baciu, învechit, ceară, gheață, măcel, micime; * ghici, chemare, geană
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
române Vocabularul 46 limbii române cuprinde două mari părți: vocabularul fundamental/ fondul principal lexical 47 și masa vocabularului 48, care se diferențiază în funcție de gradul de utilizare a elementelor acestora de către vorbitori. Vocabularul fundamental (fondul principal lexical) reprezintă partea stabilă a lexicului (aproximativ 1500 de cuvinte 49), cuprinzând unitățile lexicale absolut necesare realizării comunicării dintre vorbitorii unei limbi: substantive care denumesc grade de rudenie, părți ale corpului, obiecte casnice, alimente, băuturi, viețuitoare, zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile, corpuri cerești: mamă, tată, frate
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
lui, o, niște etc.; anumite adverbe: bine, repede, aici, acum, azi, mâine, da, nu etc.; prepoziții: de, în, la, cu etc.; conjuncții: și, că, să, dacă etc.; unele interjecții: hai, vai, au etc. Masa vocabularului reprezintă componenta mobilă 50 a lexicului unei limbi, conținând unități lexicale care fie au ieșit din uz, fie au intrat recent în sistemul limbii române, fie sunt folosite contextualizat (prin raportare la anumite repere spațiale, la anumite tipuri de interlocutori, la anumite situații de comunicare). Sunt
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
unele reviste, jurnale, la unele edituri a unor texte care nu respectă normele scrierii cu â/î etc.); (b) la nivel lexical-semantic: * ponderea termenilor de specialitate și a neologismelor în stilul științific și în cel juridico-administrativ vs. variația categoriilor de lexic în stilul publicistic, ca rezultat al adaptării la particularitățile diferitelor categorii de public-țintă vs. aceeași variație, dar în scop estetic, în stilul beletristic scris; * valorificarea, cu precădere în stilul beletristic scris și, contextual, în cel publicistic (vezi, de exemplu, în
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Editura Vestalia. Bertea, M. (1993). Gramatica explicativă a limbii române, Partea a doua. Chișinău: Ministerul Științei și Învățământului. Bidu Vrănceanu, A., & Forăscu, N. (1988). Cuvinte și sensuri. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bidu-Vrânceanu, A., & Forăscu, N. (2005). Limba română contemporană: lexicul, București: Editura Humanitas Educațional. Bochmann, K., & Dumbravă, V. (ed.). (2002). Limba română vorbită în Moldova istorică, Volumul I. Leipzig: Leipziger Universitätsverlag. Bulgăr, G. (2006). Dicționar de omonime. București: Editura Lucman. Bulgăr, G. (2004). Dicționar de paronime. București: Editura Lucman. Bulgăr
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Cum scriem? Cum ar trebui să scriem? Iași: Casa Editorială Demiurg. Dragoș, E. (2000). Introducere în pragmatică. Cluj: Casa Cărții de Știință. Ducrot, O., & Schaeffer, J.-M. (1996). Noul dicționar enciclopedic al științelor limbajului. București: Editura Babel. Dumistrăcel, S. (1980). Lexic românesc. Cuvinte, metafore, expresii. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Ghiță, R. (2011). Deixisul categorie lingvistică universală. Modalități de exprimare a deixisului în limbile română, franceză și maghiară. Brașov: Editura Universității Transilvania. Ghiță, I., & Andrei, M. (1996). Limba Română. București: Editura
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
121; Zugun, 2000, p. 33 etc. 44 Cf. Zugun, 2000, p. 33. 45 Vezi Dimitriu, 1999, pentru realizările perifrastice ale diferitelor clase semantico-gramaticale și, implicit, pentru informațiile transmise de acestea. 46 În literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
literatura de specialitate se folosesc, alternativ, doi termeni lexic și vocabular care trimit fie către același referent (totalitatea cuvintelor unei limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limbi), fie către două unități interdependente, dintre care vocabularul (vocabularul gradelor de rudenie, vocabularul informaticii, vocabularul medicinei etc.) se subordonează lexicului DȘL, 2001, p. 289; Zugun, 2000, p. 10; Ghiță & Andrei, 1996, p. 53 etc. 47 Graur, 1975. Vezi și "lexicul de bază" (Iordan & Robu, 1978, pp. 277-279). 48 Vezi și "vocabularul disponibil sau pasiv" (Iordan & Robu, 1978, pp. 275-276). 49 Vezi și Iordan & Robu, 1978, p. 278. 50 Cf. Crăciun & Bădărău, 2004, p. 27; Graur, 1968, p. 57 etc. 51
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]