10,015 matches
-
realizează atât de bănci, cât și de Banca Națională a României, pe baza indicatorului de lichiditate raportat de bănci. Limita minimă a indicatorului de lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență. Lichiditatea efectivă se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate În afara bilanțului. Lichiditatea necesară se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a obligațiilor bilanțiere și a angajamentelor date evidențiate În afara
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
lichiditate este 1 și se calculează ca raport Între lichiditatea efectivă și lichiditatea necesară, pe fiecare bandă de scadență. Lichiditatea efectivă se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate În afara bilanțului. Lichiditatea necesară se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a obligațiilor bilanțiere și a angajamentelor date evidențiate În afara bilanțului. În cazul Înregistrării unui excedent de lichiditate În oricare dintre benzile de scadență, cu excepția ultimei benzi, acesta se va adăuga
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
bandă de scadență, a activelor bilanțiere și a angajamentelor primite evidențiate În afara bilanțului. Lichiditatea necesară se determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a obligațiilor bilanțiere și a angajamentelor date evidențiate În afara bilanțului. În cazul Înregistrării unui excedent de lichiditate În oricare dintre benzile de scadență, cu excepția ultimei benzi, acesta se va adăuga la nivelul lichidității efective, aferent benzii de scadență următoare. Riscul de piață exprimă probabilitatea de pierdere sau de nerealizare a profiturilor estimate din cauza evoluției negative a valorii
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
determină prin Însumarea, pe fiecare bandă de scadență, a obligațiilor bilanțiere și a angajamentelor date evidențiate În afara bilanțului. În cazul Înregistrării unui excedent de lichiditate În oricare dintre benzile de scadență, cu excepția ultimei benzi, acesta se va adăuga la nivelul lichidității efective, aferent benzii de scadență următoare. Riscul de piață exprimă probabilitatea de pierdere sau de nerealizare a profiturilor estimate din cauza evoluției negative a valorii de piață a pozițiilor din portofoliul băncii, ca urmare a fluctuației ratei dobânzilor și cursului valutar
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
cursului valutar. Riscul de piață se exprimă prin volatilitatea venitului sau a valorii de piață, datorită factorilor de piață ca moneda, ratele dobânzilor sau marjele creditelor. De regulă, În cazul băncilor comerciale, riscul de piață al portofoliului de investiții cu lichiditate stabilă crește din cauza nepotrivirilor dintre profilul riscului activelor și finanțarea acestora. Atât portofoliile de investiție cu lichiditate stabilă, cât și cele de tranzacționare În nume propriu sunt supuse riscului de piață. Riscul de piață rezultă din volatilitatea pozițiilor luate pe
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de piață ca moneda, ratele dobânzilor sau marjele creditelor. De regulă, În cazul băncilor comerciale, riscul de piață al portofoliului de investiții cu lichiditate stabilă crește din cauza nepotrivirilor dintre profilul riscului activelor și finanțarea acestora. Atât portofoliile de investiție cu lichiditate stabilă, cât și cele de tranzacționare În nume propriu sunt supuse riscului de piață. Riscul de piață rezultă din volatilitatea pozițiilor luate pe cele patru piețe fundamentale: piața titlurilor de datorie senzitive la dobândă, piața acțiunilor, piața valutară și piața
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de credit sporit. De la debutul crizei, finanțarea externă a instituțiilor de credit și companiilor românești a Înregistrat, o creștere a costurilor și o reducere a scadențelor. Ulterior, incertitudinile legate de finanțare au crescut, reflectând, pe de o parte, criza de lichiditate din țările cu investiții În sectorul bancar din Romania și, pe de altă parte, expunerea importantă a investitorilor străini În bilanțul companiilor și băncilor românesti. 47 Riscul de credit a crescut, datorită faptului că portofoliile de creanțe deținute de băncile
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Declarația băncilor participante la reuniunea de la Viena, din 26 martie 2009, reconfirmată la Întâlnirea de la Bruxelles din 19 mai 2009, prin care principalele nouă instituții de credit cu capital străin s-au angajat să mențina expunerea față de România. Indicatorul de lichiditate calculat conform reglementărilor În vigoare s-a menținut În perioada de criză la niveluri ce depășesc limita minimă reglementată de 1, fapt pozitiv și Îmbucurator. În ceea ce privește riscul de piață, este de apreciat gradul redus de vulnerabilitate directă a sistemului bancar
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
Standard&Poor’s au coborât calificativul țării la nivel speculativ (junk), reflectând o expunere periculoasă a sistemului bancar ca efect al vitezei creditării care a Întrecut măsura și a lăsat sistemul nepregătit pentru a face față unei crize profunde de lichiditate pe plan mondial. Singura agenție care a acordat În 2009 rating cu recomandare de investiții (investment grade) a fost Moody’s, care a confirmat, În martie 2009, ratingul Baa3 cu perspectivă stabilă pentru România. De altfel, Moody’s a fost
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
România este și faptul că majoritatea băncilor sunt actualmente cu capital majoritar străin. Viteza de creștere a creditării, Încriminată de agențiile Fitch și S&P, pentru că a Întrecut măsura și posibilitățile economiei, creând vulnerabilități În condițiile unei crize internaționale de lichidități derivă exact din acest fapt. Un critic avizat, Ilie Șerbănescu, remarca În anul 2008 că „banul românesc existent pe piață n-a fost de interes pentru băncile străine din România, pentru că acestea puteau aduce bani ieftini din afară, de la societățile
Criza economico-financiară internațională și formele ei de manifestare la nivel global, național și regional. In: IMPACTUL POLITICILOR DE CREDITARE ASUPRA ECONOMIEI ROMÂNEȘTI by Carmen Raluca Ionescu, Radu Tașcă, Magdalena Rădulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1131_a_2735]
-
de primul ministru Boc, le-au întâmpinat fără nicio măsură pro-activă, ci doar la îndemnul fățiș al președintelui cu măsuri brutale de austeritate nediscriminată și de creștere a taxelor, care au agravat și criza de încredere și pe cea de lichidități. De unde, în 2007 și chiar 2008, România era unul din statele UE cu cea mai înaltă rată de creștere, azi, țara noastră s-a prăbușit din nou pe ultimele locuri din Europa în privința indicilor economici și sociali. Poate și mai
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
riscul reputațional și riscul juridic, pentru băncile internaționale, dar și riscul de securitate, riscuri legate de proiectarea, implementarea și întreținerea sistemelor, riscul din cauza neutilizării corecte a sistemului de către client precum si alte riscuri (riscul de credit, de management, de piață, de lichiditate, al ratei dobânzii), care sunt specifice băncilor tradiționale și celor electronice. Chiar dacă în activitatea e-banking sunt riscuri, sunt și oportunități și importante beneficii potențiale pentru clienți, bănci și BNR. Clientul se identifică prin nume și parolă sau alocarea PNB
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
de piață, costuri reduse ale tranzacțiilor, răspuns rapid la cerințele pieții, creșterea veniturilor, reducerea locațiilor, creșterea numărului de clienți și satisfacerea cerințelor lui, pentru clientul individual: costuri reduse, comoditate, viteză, administrarea fondurilor, iar pentru clienți instituționali: costuri reduse și administrarea lichidităților cu ușurință. Internetul, prin marketingul bancar, prezintă oportunități unice de oferte personalizate pentru un număr mai mare de clienți. Forme de muncă flexibile, la distanță, telelucrul se bazează pe introducerea TIC și ultrainstruirea personalului prin specializare. Cu toate că cei care lucrează
Idei și proiecte by Elvira Grigoraș () [Corola-publishinghouse/Science/1213_a_2053]
-
ceea ce a condus la scăderea încasărilor din TVA, a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, a încasărilor din impozitul pe profit sau pe venit. De asemenea, s-au mai înregistrat scăderi greu de cuantificat ale consumului, ale producției, ale lichidității pe piață, ale fluxurilor financiare pe care activitatea firmelor dispărute le-ar fi generat și de care economia ar fi avut nevoie într-o perioadă de criză. Conform declarațiilor oficiale, ținta impozitului minim a fost combaterea evaziunii fiscale. Premisa care
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
la creșterea relativă și absolută a mărimii rezervelor minime obligatorii, dar riscul este, în acest sens, de a se obține mai mult, sau mult mai mult, decât s-a intenționat. De exemplu, se obține ca, sistemul bancar dorind să dețină lichidități pentru stabilitatea proprie, din creșterea mărimii rezervelor minime obligatorii poate rezulta, cum s-a și obținut, contracția sensibilă a creditării - pentru că băncile nu au dorit, și pot să nu dorească, să-și reducă mărimea totală a rezervelor lor de fonduri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
în care România este o economie relativ mică și cu un grad de deschidere ridicat. Pe termen mediu, criza curentă va avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Climatul de afaceri va fi caracterizat prin precauție sporită, lichiditate mai redusă, fluxuri reduse de capital străin, reglementări mai stricte și acțiuni de minimizare a riscului, ceea ce va diminua capitalul investit. Implicațiile crizei economice asupra mediului de afaceri sunt importante. De aceea, se impun măsuri care se implementează cu costuri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2359]
-
ceea ce a condus la scăderea încasărilor din TVA, a încasărilor la bugetul asigurărilor sociale de stat, a încasărilor din impozitul pe profit sau pe venit. De asemenea, s-au mai înregistrat scăderi greu de cuantificat ale consumului, ale producției, ale lichidității pe piață, ale fluxurilor financiare pe care activitatea firmelor dispărute le-ar fi generat și de care economia ar fi avut nevoie într-o perioadă de criză. Conform declarațiilor oficiale, ținta impozitului minim a fost combaterea evaziunii fiscale. Premisa care
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
la creșterea relativă și absolută a mărimii rezervelor minime obligatorii, dar riscul este, în acest sens, de a se obține mai mult, sau mult mai mult, decât s-a intenționat. De exemplu, se obține ca, sistemul bancar dorind să dețină lichidități pentru stabilitatea proprie, din creșterea mărimii rezervelor minime obligatorii poate rezulta, cum s-a și obținut, contracția sensibilă a creditării - pentru că băncile nu au dorit, și pot să nu dorească, să-și reducă mărimea totală a rezervelor lor de fonduri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
în care România este o economie relativ mică și cu un grad de deschidere ridicat. Pe termen mediu, criza curentă va avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri din România. Climatul de afaceri va fi caracterizat prin precauție sporită, lichiditate mai redusă, fluxuri reduse de capital străin, reglementări mai stricte și acțiuni de minimizare a riscului, ceea ce va diminua capitalul investit. Implicațiile crizei economice asupra mediului de afaceri sunt importante. De aceea, se impun măsuri care se implementează cu costuri
Evaluarea măsurilor de politică fiscală din perspectiva ieşirii din criză a mediului de afaceri. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Nicoleta Mihăilă, Flavian Clipa, Raluca Irina Clipa, Lăcramioara Daniela Rotariu, Magdalena Negruţiu, Aurelia Stela Toader () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2358]
-
se proteja de un eventual risc de neîndeplinire a contractului, autoritatea contractantăare drept ul de a impune ca cerință minimă, În raport cu situația economică și financiară a ofertanților/candidaților, un anumit nivel al u nor indicatori economici sau financiari (solvabilitate și lichiditate). O situație specială intervine atunci când ofertantul/candidatul fac e parte din categoria Întreprinderilor mici și mi jlocii (IMM). Astfel, În cazul În care ofertantul se Încadrează În categoria Întreprinderilor mici și mijlocii, astfel cum acestea sunt definite prin Legea nr.
GHID PRACTIC PENTRU ACHIZIŢII PUBLICE by Ş.l. dr. ing. ADRIAN ŞERBĂNOIU jr. CĂTĂLINA ŞERBĂNOIU () [Corola-publishinghouse/Science/1191_a_2364]
-
lor, și din ce în ce mai mult dorinței, prin prestigiul lor social. Imaginile aruncate pe piață nu se sustrag acestei reguli. Ele își neglijează vechea valoare de uz individual delectare, admirare, depeizare etc. și singularitatea concretă de opere pentru a se integra în lichidități, ca semne monetare ale statutului, mărci de bogăție. În obiectul de artă al erei vizuale, sărbătoare cinică în care omul este destul de puțin privitor, obiectul contează cel mai puțin. El planează fără să aibă greutate. Distinge fără să se distingă
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
dar cetățenii lucizi simțeau că nu este așa. La instalarea fricii, fiecare a încercat să se protejeze economisind, refuzând să-și mai asume riscuri. Piețele interbancare s-au închis, iar în octombrie 2008, sistemul financiar se prăbușea din lipsă de lichidități... În aceeași lună, octombrie, guvernele țărilor membre G8 anunțau intenția de a da băncilor resurse ... de care, însă, nu dispuneau. După mari confruntări ideologice, bănci și companii de asigurări americane și engleze au fost salvate prin naționalizare (în acest fel
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
în același timp, • piețele financiare vor fi echilibrate de statul de drept; • vor înceta "finanțele-cazino"; • meseria de bancher va redeveni "modestă și plictisitoare"; • la scară mondială va fi pus în practică un control real al riscurilor, exigența unui nivel al lichidităților băncilor; • se vor revizui sistemele de remunerare; • se va face o separare între activitatea de pe pieța economică și activitățile bancare; • se va promova dezvoltarea durabilă. Criza Criza actuală este prima criză majoră a mondializării. Dacă se liberalizează economia fără să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
Northern Rock (a cincea mare bancă din Anglia) cerea Băncii Angliei să o garanteze pentru împrumuturile făcute. După prăbușirea ei cu 72% la bursă, s-au făcut cozi în fața agențiilor bancare, fapt care a agravat și mai mult criza de lichidități. Toate acestea se petreceau în timp ce Nouriel Roubini spunea că "analizele evidențiază un consum privat în continuă creștere, fără temei real". La 1 octombrie 2007, UBS și Citigroup anunțau deprecieri importante ale activelor, ca și alte bănci americane și europene ulterior
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
să-și regleze ele singure problemele? De ce să devină și mai mare datoria publică? De ce să plătească contribuabilul bonusurile bancherilor care au adus societatea americană în această situație? "Planul Paulson" a fost respins... Panica a atins cotă maximă. Criza de lichidități s-a răspândit în Europa, în Asia. Băncile europene au împrumutat 15,5 miliarde de euro de la Banca Centrală Europeană, și-au păstrat cu grijă lichiditățile, creând penurie de bani. Chiar întreprinderile cele mai solvabile nu mai erau împrumutate. Europa
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]