2,625 matches
-
unei practici mult mai îndepărtate și mai bogate, despre care Biblia ebraică oferă o abundență de versiuni arhetipale. Rigolot se afiliază tezei lui Genette că există în înțelepciunea antică un fond cratilist care îl apropie, într-un sens, de atitudinea lingviștilor care acceptă existența unei mimologii restrânse. Întrebării care alimentează vechea dispută cu privire la sensul numelui propriu încearcă să răspundă Louis Hébert în Fondements théoriques de la sémantique du nom propre. Studiul numelui propriu - perceput diferit față de alte categorii de cuvinte, atât de către
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
trebuie să aibă referent real pentru a fi un "adevărat" nume propriu fiind destul de răspândită în logică, și în acest sens sunt citați Reichenbach, Lejewski, Kenny, Marcus). Remarcând incompatibilitatea dintre teza referinței directe și lingvistică (atât de evidentă că niciun lingvist nu va acorda credit unor logicieni russelieni care afirmă că sensul numelui propriu este cel care îl poartă), coincidența referentului cu semnificatul (Meschonic), faptul că autori ca Frege analizează un limbaj perfect în care fiecare lucru ar corespunde unui nume
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
zăpăcit, nebun, luat de Diana (de zâne). Ipoteza etimologică a lui Eliade se bazează pe importanța cultului Dianei: "Sânzienele, zâne mai degrabă binevoitoare, au împrumutat numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul"11. Am considerat necesar apelul la lingviști pentru a lămuri acestă etimologie. Dacă pentru lexemul zână, există părerea unanimă că provine din Diana 12, cu privire la numele Sânzienelor etimonurile au variat între Sanctae Dianae și Sanctus Johannes (Sextil Pușcariu stabilește etimonul Diana, pentru cuvântul zână, în schimb, în numele
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sesizat această analogie, precum și semnificația numelui este Ștefan Borbély) care reproduce un vechi teoforic frazeologic, apropiat într-o interpretare mai veche de ebr. gheber "bărbat" (Septuaginta, Vulgata), iar partea a doua, El reprezintă numele prescurtat al lui Dumnezeu, Elohim; interpretarea lingviștilor are în vedere prima parte a numelui ca radicalul verbului gabar "a fi puternic", Gabriel fiind o propoziție construită cu perfectul verbului amintit ("Dumnezeu a fost puternic")290. În literatura religioasă, prin chiar semnificația sa, numele arhistrategului ceresc ("Dumnezeu-Om
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
și dirijează modul de reflectare a realității, la nivelul conștiinței. Pentru Ferdinand de Saussure, limba este gândire organizată în materie fonică: "făcând abstracție de exprimarea sa prin cuvinte, gândirea noastră nu este decât o masă amorfă și indistinctă. Filosofii și lingviștii au fost întotdeauna de acord că, fără ajutorul semnelor, am fi incapabili să distingem două idei în mod clar și constant. Luată în sine, gândirea este o nebuloasă în care nimic nu este delimitat în mod necesar. Nu există idei
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
susținea cu argumentele științei că în publicistică, relevantă este funcția fatică "centrată pe menținerea contactului dintre emițător și destinatar" (P. Diaconescu, Stilurile funcționale..., 1974: 233), nu funcția conativă. Cercetarea funcției fatice a constituit obiectul predilect de studiu a numeroși alți lingviști români (P. Diaconescu, 1974; I. Iordan, V. Robu, 1978; D. Irimia, 1999; S. Dumistrăcel, 2006, R. Zafiu, 2007 și mai recent, M. Mureșan, 2008). În sens general, funcția fatică este expresia relației de comunicare "de control, prelungire, restabilire și întrerupere
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
semnul studiilor lui Wüster, a cărui teză de doctorat a fost tradusă în limba rusă, în 1935. D. Lotte este cel mai important reprezentant și unul dintre promotorii ideilor Școlii de la Viena. Cu toate acestea, există diferențe de concepție între lingvistul rus și E. Wüster. Lotte acordă importanță lingvisticii în discursul specializat, insistă pe importanța contextului, acesta fiind singurul care dă valoare termenului. Spre deosebire de Wüster, Lotte nu realizează o distincție tranșantă între lexicul comun și terminologie, considerând că un termen utilizat
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
fundamentează pe câteva teze: caracterul social al terminologiei; relevanța contextului în precizarea sensurilor specializate etc. Alain Rey este unul dintre teoreticienii de notorietatate ai Franței secolului XX, a cărui concepție se dezvoltă pe fundamentele filozofiei și ale lexicologiei. Terminologia - consideră lingvistul - implică lexicologia, lingvistica, logica, teoria cunoașterii, semiotica, semiologia și pragmatica. (cf. A. Rey 1976a; A. Rey, 1975). Două sunt principiile directoare ale activității lui Rey, în domeniul lexicologiei, care au generat numeroase polemici în Franța și în Canada, pe care
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
relația dintre termen și sensul nou. II.1.4. Școala de Terminologie din Quebec Canada a participat într-o măsură considerabilă la dezvoltarea terminologiei (M.T. Cabré, 1998), dat fiind contextul politicilor federale privind limbile oficiale (franceză, engleză). La Quebec, numeroși lingviști s-au ocupat de promovarea limbii franceze. Terminologia este organizată diferit de guvernul din Quebec: Oficiul Limbii Franceze (OLF) înființat în 1961 este preocupat de problemele privind promovarea limbii franceze și elimnarea influențelor engleze, de menținerea standardelor de calitate la
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
denumirea altor concepte aparținând aceluiași domeniu (cf. M.T. Cabré, 1998: 181). II.2.2. Termenul Rastier înțelega prin termen unitatea dintre gândirea rațională și limbă. (François Rastier, 1995: 35-65). Conform teoriei că limba este un instrument al conceptului - exprimat univoc - lingvistul francez considera că un concept este preexistent termenului. Termenul este "un cuvânt" supus restricțiilor. Procesul de formare a termenilor este conceput drept un proces "ontogonic" al cărui rezultat este universalitatea prezumată a conceptului 5. Angela Bidu-Vrănceanu consideră, în aceeași tradiție
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
a proceselor sale, au intuit in nuce, numeroase dintre aspectele teoretice privind modul în care sunt reprezentate conceptele aparținând cunoașterii empirice, științifice etc. Prin supozițiile și implicațiile lor, teoriile privitoare la metaforă sunt deosebit de complexe: Pierre Fontanier (P. Fontanier, 1977), lingviștii saussurieni, Jean Cohen (J. Cohen, 1966) sunt adepții "teoriei substituției", a ideii de "abatere", considerând metafora un trop. Spre deosebire de Aristotel, Pierre Fontanier identifică trei tipuri de tropi: metonimia, sinecdoca, metafora, considerând metafora o deviație care modifică sensul inițial al unui
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
omenești datează din anii '50. Orientarea spre cognitivism a modificat fundamental perspectiva de abordare a metaforei. Rolul acesteia este de suport pentru procesele gândirii, în cunoașterea existentului și în generarea conceptelor. Din obiect de studiu al retoricii, metafora atrage interesul lingviștilor, filozofilor, psihologilor etc. Studiile se îndreaptă spre rolul metaforei în exprimarea gândirii, a abstacțiunilor, spre capacitatea de a organiza cunoștințele despre lume. Abordarea cognitivă a metaforei are caracter interdisciplinar, presupunând studiul comun al lingviștilor, semanticienilor, al oamenilor de știință, al
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
studiu al retoricii, metafora atrage interesul lingviștilor, filozofilor, psihologilor etc. Studiile se îndreaptă spre rolul metaforei în exprimarea gândirii, a abstacțiunilor, spre capacitatea de a organiza cunoștințele despre lume. Abordarea cognitivă a metaforei are caracter interdisciplinar, presupunând studiul comun al lingviștilor, semanticienilor, al oamenilor de știință, al logicienilor etc. (Turner, 1987: 208). Prima cercetare aprofundată a dimensiunii cognitive ca și a modalităților de actualizare lingvistică a metaforei a fost realizată de G. Lakoff și M. Johnson. Locul metaforei este în gândire
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
ramura managementului modern, ca și pentru domeniul științelor sociale, geopolitice, pentru domeniul informaticii. Haosul și fractalii sunt fundamentali în "arta" computerului; 2) pentru terminolog, "teoria haosului" este o metaforă constitutivă abordată din perspectiva teoriilor fundamentale ale domeniului științific; 3) pentru lingvist/ traducător metafora conceptuală este un cifru de mediere interlinguală. Ceea ce interesează este circulația globală a cunoștiințelor, trecerea conceptelor metaforice dintr-o limbă în altă limbă și/ sau, dintr-o cultură în altă cultură. În traducere, constructul metaforic "chaos theory" a
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
său, Sprachtheorie, Karl Buhler (K. Buhler, 1934) pornea de la aserțiunea că pentru a fi înțeleasă, natura limbii nu trebuie căutată în gândirea ființei umane. Matricea socială a limbii, nu actele de vorbire, individuale în sine, constituie fundamentele gândirii, în concepția lingvistului. Pornind de la aceste considerente, K. Buhler postulează un model-organon triadic al cunoașterii, Unul- Celălalt-Lucruri (K. Buhler, 1934). În strategiile actuale, obiectivele comunicării din domeniul media sunt puternic centrate pe exercițiul dinamicii dialogului ca și pe efectele asupra psihicului uman și
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
intertextualitatea externă. Astfel de clișee apar frecvent, în Editoriale. Să luăm unul dintre exemple: "USL atacată de Robin Hood". Problema limbajului publicistic a fost abordată de Eugenio Coșeriu în volumul Principiile lingvisticii ca știință a culturii (E. Coșeriu, 1991-1992), unde lingvistul formulează cinci principii funcționale: "principiul obiectivității", "principiul umanismului", "principiul tradiției", al antidogmatismului și principiul "utilității publice" sau al binelui public. Sunt principii fundamentale în dialectica raporturilor dintre mass-media și cititor. Parafrazarea în titlurile bine selectate, a celebrului personaj din literatura
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
nd orice alt? c?utare a esen?ei lucrurilor. Din acest moment apar temele ce vor figură �n Cursul pe care �l inaugureaz? � �n apartamentul s?u � �n aprilie 1826, �n fă?a c�torva auditori, printre care fizicianul Carnot, lingvistul Humboldt, viitorul bancher de Eichthal, matematicianul Poinsot. Dup? trei ?edin?e, �nv???m�ntul a fost �ntrerupt ca urmare a surmen?rîi profesorului care a stat internat �ntr-o cas? de s?n?țațe timp de c�teva luni. �n ianuarie
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
STOP. TOCMAI ACU’. STOP. CAND IARNA NU-I CA VARA, BRRR! STOP. SI UNII CONSILIERI SUFERA DE BOLI CLIMATICE. STOOOP!”. (Jurnalul Național, 18 februarie 2005) Autodeservire Cu decenii în urmă, România se umpluse de magazine purtând acest nume. Eforturile unor lingviști iluștri ori ale unor ziariști care fuseseră cândva studenți ai acestor profesori se dovedeau în van. Autodeservirile se înmulțeau asemeni ciupercilor consemnând victoria edililor români asupra limbii lor materne. Diplomele „pe puncte” - primite de nenumărați profesori, doctori, ingineri, filozofi etc.
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
universități și este, pe rând, între 1902-1906, lector de educație și sociologie, între 1906-1913 profesor titular de științe ale educației, între 1913-1917 profesor de științe ale educației și sociologie. În aprilie 1916 a primit vestea morții fiului său, André, un lingvist genial, pe frontul din Salonic. Aceasta a fost o lovitură teribilă pentru Durkheim. El a suferit un accident vascular cerebral în timpul unui discurs și, după câteva luni, pe 15 noiembrie 1917, a murit la numai 59 de ani. Scrierile. Realizările
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
unor scopuri și pe baza unor acte volitive conștiente. Această concepție are de fapt continuitate cu unele opinii exprimate de unii dintre învățații ardeleni din secolul al XIX-lea și este în acord cu opiniile susținute de unii dintre marii lingviști europeni. În mod independent, pe linia distincției dintre aspectul popular și aspectul literar al unui idiom, Lucian Blaga a făcut disocierea dintre aspectul popular (minor) și cel erudit (major) al culturii, susținînd că, de obicei, creația culturală a unei comunități
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
pentru tipologia limbilor germanice, dar menționarea opiniilor lui Coșeriu în legătură cu arhitectura și structura limbii indică sugestia pentru o altă construcție, care se bazează în primul rînd pe distincția dintre aspectul popular și aspectul literar al limbii, distincție pe care acest lingvist nu a avut-o în vedere. Sintezele, analizele și interpretările din lucrare sînt desigur proprii ei și, în general, nu urmează un model, ci un scop, acela de a distinge elementele semnificative ale unității spirituale europene și de a le
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
are importanța cea mai mare, căci, fiind preluată de o altă populație (sau de un alt grup de populații), această limbă este adaptată la un nou mod de a pronunța și de a gîndi. Se manifestă în acest caz ceea ce lingviștii A. Philippide și G. Ivănescu au sintetizat sub denumirile bază de articulație și bază psihologică, care vizează în mod deosebit schimbările fonetice și schimbările semantice produse atunci cînd o limbă este însușită de un alt popor decît cel care o
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unor opere culturale valoroase în limba scop. Actul traducerii, devenit deseori obiect de cercetare în ultima jumătate de secol (îndeosebi atunci cînd s-a pus proble-ma realizării unor traduceri automate), este considerat de către specialiști ca întrunind mai multe etape. După lingvistul american Eugene A. Nida109 ar exista cinci astfel de etape, dintre care primele două în perimetrul limbii sursă și ultimele două în cel al limbii scop: 1) textul, 2) analiza, 3) transferul, 4) restructurarea, 5) translația. Din evaluarea acestor momente
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în chestiunile de lexic era Iacob Negruzzi 123, încît opiniile lui Maiorescu nu au putut fi hotărî-toare. Dar, deși a avut numeroase intervenții în problemele care vizau limba, recomandînd uneori chiar revenirea la vechi-le calcuri, criticul susținea că "filologul" (= lingvistul) ar trebui să adopte față de limbă o atitudine exclusiv descriptivă, asemenea fizicianului, care ar proceda astfel în raport cu obiectul științei sale124. O asemenea perspectivă contrastează însă nu numai cu activitatea lui Maiorescu însuși, dar și cu spiritul științific și cu principiile
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
unei paradigme fundamentale. 113 Prin urmare, Lucian Blaga a fost îndreptățit să noteze că numai prin acest domn moldovean românii au avut tentativa de a se desprinde de viața "naturală " (Spațiul mioritic). Și alți învățați, precum poetul Mihai Eminescu și lingvistul Alexandru Philippide au văzut în Ștefan cel Mare gradul de înălțare maximă la care au putut ajunge vreodată românii. 114 Chiar mult mai tîrziu, aristocrația, reprezentată de boierime, nu era desprinsă de viața rurală și nu se deosebea prin simțire
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]