4,823 matches
-
elementul primordial care influențează imaginația artistică a scriitorului. Referitor la grila de lectură pe care o propune Durand, punctul de plecare al cărții sale, Structurile antropologice ale imaginarului 78, se află în teoria lui Ferdinand de Saussure din Curs de lingvistică generală 79 despre ,,reflecția logică". Durand se referă la ,,arbitrarul semnului lingvistic", în general și în particular la una dintre clasele subordonate acestuia simbolurile. În ceea ce privește simbolurile, teoreticianul demonstrează că nu există arbitrar, caracteristica acestora fiind ,,omogenitatea dintre semnificat și semnificant
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
2010. Ciobanu, Valeriu, Hortensia Papadat-Bengescu, București, Editura pentru Literatură Universlă, 1965. Creția, Petru, despre E.A. Poe. Infernul terestru, București, Editura Muzeul Literaturii Române, 2003. Cristescu, Maria-Luiza, Hortensia Papadat-Bengescu, portret de romancier, București, Editura Albatros, 1976. de Saussure, Ferdinand, Curs de lingvistică generală, publicat de Charles Bally și Albert Sechehaye, în colaborare cu Albert Riedlinger, ediție critică de Tullio De Mauro, traducere și cuvânt înainte de Irina Izverna Tarabac, Iași, Editura Polirom, 1988. Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
1. 77 Max Blecher, Întâmplări în irealitatea imediată, ed. cit., p. 28. 78 Gilbert Durand, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia generală, traducere de Corina Popescu și Dan Petrescu, București, Editura Univers, 1977. 79 Ferdinand de Saussure, Curs de lingvistică generală., publicat de Charles Bally și Albert Sechehaye, în colaborare cu Albert Riedlinger, ediție critică de Tullio De Mauro, traducere și cuvânt înainte de Irina Izverna Tarabac, Iași, Editura Polirom, 1988. 80 Gilbert Durand, op. cit., p. 38. 81 Ibidem, pp. 54
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
educaționale, atât la nivelul comunității în care trăiesc cat si în cadrul familiei de origine. Problema cea mai perceptibila a acestor elevi este handicapul lingvistic, realitate pe care sociologul Basil Bernstein o desemnează cu ajutorul termenului generic de cod restrâns : o realitate lingvistica precara, subdezvoltare vădită a limbajului, întârziere în dezvoltarea generala si mai ales în dezvoltarea gândirii, impregnare a limbajului cu elemente nonverbale, expresivitate exagerata, gestica expresiva. Teoria codurilor sociolingvistice asociază codurile restrânse cu o structura sociala locala și apreciază că aceste
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3140]
-
pentru tinerii săi studenți. Îi apare în 1932 la Paris volumul al doilea la Histoire de la langue roumaine. Refuză să țină în 1933 o serie de conferințe la Sorbona și să ia parte la Congresul al IV-lea internațional de Lingvistică. La 60 de ani este sărbătorit numai de elevii săi, e din ce în ce mai singur. În 1935 ar dori să călătorească în Danemarca și în Suedia. Scoate în 1936 revista „Înălțarea” care apare lunar pe parcursul întregului an. A părăsit arena politică, pe la
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
din 1901: Poezia română în secolul al XlX lea imprimă o concepție nouă și o direcție nouă în istoriografia românească de până atunci. Ca profesor la catedra de filologie romanică, după 1901 noul titular nu va ține numai cursuri de lingvistică. Până la intrarea în primul război mondial, Ovid Densusianu, în câte o oră pe săptămână de cele mai multe ori lunea, vorbește auditorilor despre însemnătatea pa care a avut-o simbolismul în regenerarea literaturii după 1880, cum și despre caracterul lui eminamente latin
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Despre misiunea criticului comentează în articolul „Critici și scriitori”, 13 criticul, după Ovid Densusianu, trebuie să arate dacă opera criticată aduce ceva nou și dacă este însemnată din punct de vedere artistic, În ultimii ani ai vieții, pe lângă cursurile de lingvistică propriu-zisă, să nu uităm că ține și un curs de analiză stilistică: Evoluția estetică a limbii române. Deși are și unele erori, în ceea ce privește unele afirmații în legătură cu simbolismul, totuși poate fi calificat datorită, acțiunii inițiate de el în favoarea simbolismului, drept principalul
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
Densusianu chiar în ultimul său an de învățământ 1937-1938 tratează, în cursul Evoluția estetică a limbii române limba scriitorilor contemporani fiind primul care vorbea de la o catedră universitară despre întreaga literatură a contemporanilor săi. „În aproape toate domeniile abordate - literatură, lingvistică, folclor, istorie literară - scrie Ovidiu Bîrlea el înscrie noi puncte de vedere care se vor dovedi fructuoase, cu totul înnoitoare ca metodă și cuprindere a problematicii, În folcloristică contribuția sa cea mai de seamă după aceea a lui B.P. Hașdeu
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
studiile de filologie să dea loc și studiilor și culegerilor folclorice. Această revistă este „Grai și suflet”. Precizările sunt publicate într-un articol programatic, Orientări nouă în cercetările folclorice în care motivează astfel: Folklorul are numeroase puncte de contact cu lingvistica, prin faptul că ceea ce este propriu celor de jos a lăsat urme caracteristice și limba lor Alterări în aspectul cuvintelor, schimbări de înțeles, păstrarea unor forme etc. sunt datorate în multe cazuri unor asocieri proprii minții celor simpli, unor particularități
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
în învățământul nostru superior. Afilierea folclorului la filologie i se pare lui Ovid Densusianu necesară, deoarece în cercetările privitoare la producțiile populare trebuie să se introducă alt spirit decât cel care a stăpânit până acuma”. De fapt legătura interdisciplinară dintre lingvistică și folcloristică constituie una din trăsăturile fundamentale ale concepției lui Ovid Densusianu. El consideră că filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată „folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie, dar crede de asemenea, că filologia trebuie să
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
face nici una nici alta, și ca urmare ajunge la creații în care „Lipsa de unitate și incoherența” și elementele ce se exclud sunt prea bătătoare la ochi. Una din trăsăturile fundamentale ale concepției lui Ovid Densusianu este legătura interdisciplinara dintre lingvistică și folcloristică. Consideră că, filologia fiind o disciplină cu metodă științifică mai precis conturată, folcloristul trebuie să învețe metoda din filologie dar să folosească și toate datele pe care i le pune la dispoziție folclorul. Ovid Densusianu pornește de la principii
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a pune în evidență sustratul lor sufletesc, spune Ovid Densusianue iarăși una din concepțiile care, introduse în filologie, va face să privim într-o lumină nouă evoluția limbilor. Pentru psihologia generală, ca și pentru cea a colectivităților, pentru psihologia etnică, lingvistică înțeleasă astfel va aduce contribuții prețioase și va arăta totodată marea distanță parcursă de la preocupările filologilor de altă dată" Prin urmare ar fi o consecință firească a tendințelor inovatoare în filologie și folclor să fie luată în considerare tot mai
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
universul filologilor epocii (faimoasa teorie bazată pe opoziția dintre apolinic și dionisiac devenise un loc comun pentru diverse discuții despre poezie, mai ales la asistenții fără fler în analiza stilistică sau prea comozi pentru a urmări procedurile stricte derivate din lingvistica structurală), valorificarea "sportivului" din filosoful german (fie el și numai la nivelul discursului) era surprinzătoare. Să trecem însă peste aceste elemente insolite pentru orizontul de așteptare al epocii din partea unui formator de profi destinați pregătirii "forței de muncă" din marile
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
s.m., s.f, adj. (jur) (Persoană fizică sau juridică) care este proprietarul unui bun mobil sau imobil, al unui contract, al unei tutele etc. ♦ pl. -ori, oare. /aparține + -ător. 17 Poate să pară oximoronică alăturarea dar ne-am inspirat din lingvistică, mai precis din gramatica generativă. 18 Vom introduce sub acest indicativ referințele la Documentele antume ale "Grupului de la Iași", ediția a treia, Editura Opera Magna, 2012. 19 Pentru orice amator de diferențieri de gen, s-ar putea sublinia o componentă
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
elation, consultată p ell decembrie 2015). 79 "Din punct de vedere teoretic, se poate considera ca un caz limită de bilingvism chiar folosirea ocazională a unui singur semn care aparține altui sistem lingvistic" susține Coșeriu/Coserio într-o Introducere în lingvistică destinată profesorilor din învățământul secundar dintr-o țară latino-americană, apărută la noi în traducere după mai bine de patru decenii (Cluj, Editura Echinox, 1995; vezi ediția din 1999, pag. 80). 80 Nicolae Ceaușescu, fragment reprodus în antologia versiunii românești a
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
cercetare explicită cu privire la forma corectă a unei teorii a semnificației.“ Într-un interviu ulterior, Dummet a insistat asupra respingerii unui punct de vedere central în gândirea târzie a lui Wittgenstein, acela „că filozofia nu poate modifica practica lingvistică“. „Practica noastră lingvistică poate fi greșită, evidențieze acest lucru.“ Dummet apreciază drept dăunătoare ideea căreia i-a conferit autoritate autorul Cercetărilor, aceea că străduința de a formula teorii filozofice nu poate fi justificată.20 Argumente convingătoare în favoarea susținerii existenței unei reorientări radicale a
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
of Law. Studies and Research Felicia Dumas, Olivier Dumas, Iași et la Moldavie dans leș relations franco-roumanies. Histoire chronologique du XIV-e au Xxe siècle Virgil Mihailescu-Bîrliba, The Great Medieval Coin Hoard of Iași Iulian Popescu, Timp și limbaj. Introducere în lingvistică lui Gustave Guillaumne Redactor: Evagrina Dîrțu Tehnoredactor: Mihaela Mârza Bun de tipar: 2006 • Apărut: 2006 • Format 1/16 (61 ( 86) INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Cronicar Mustea nr. 17 • O.P. 1 • C.P. 161 • cod 700198 Țel. Difuzare: 0232/233731 • Țel
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
Aură nedefinita, vaporasă și ambigua conferă astfel vorbelor calitatea de vag pentru a folosi un termen leopardian și afectează cuvântul și referentul deopotrivă, transmițând impresia că acestea se întrepătrund. Studiile dedicate conceptului de vag nu au o istorie îndelungată în lingvistică și semiotica. Unul dintre cele mai recente îi aparține Sabrinei Machetti și este intitulat Părăsirea ambiguității, o analiză lingvistică a ambiguității limbajului. Opera oferă o panoramă completă a cercetărilor semiotice și lingvistice în cauză, discută diferențele ce separă conceptul de
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
o analiză lingvistică a ambiguității limbajului. Opera oferă o panoramă completă a cercetărilor semiotice și lingvistice în cauză, discută diferențele ce separă conceptul de vag de altele apropiate că semnificație (ex. ambiguitate) și prezintă modul în care acesta depășește barierele lingvisticii.260 Se considera astfel că se poate atribui trăsătură de vag nu doar limbajului, ci și obiectelor fie acestea clădiri, animale sau coline: există o concepție conform căreia entitățile ce populează această lume pot suferi de o lipsă de determinare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
moderni. Poeții greci, Vergiliu, Homer, Eschil, Ovidiu, Evanghelia după Ioan, Shakespeare au fost interlocutorii întâlnirilor poetice din mulți ani de muncă. Ani de lecturi lente, ca să ajung să frâng tăria filologiei prin filologie; adică să trec de la prima aproximare literala, lingvistică a cuvântului la valoarea să intensă, poetica. Nu în cadrul unei poetici a cuvântului, ci în toată concretețea să, prin reprezentarea vizuală (nu prin aluzie) a obiectului evocat. Deoarece eu nu am înțeles puritatea poeziei, despre care s-a vorbit atât
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
revistă editată de Uniunea Scriitorilor din România) ITEM = Institut des Textes & Manuscrits Modernes MER = Mitul Eternei Reîntoarceri (Mircea Eliade) RLit = România Literară (apare săptămânal sub egida Uniunii Scriitorilor din România). SCIAM = Scientific American SCL = Studii și cercetări lingvistice, Institutul de Lingvistică al Academiei Române "Iorgu Iordan-Al. Rosetti" VRom = Viața Românească (revistă literară și științifică editată de Uniunea Scriitorilor din România) Cuvânt înainte Prezenta cercetare s-a născut din interesul pentru intertext/intertextualitate (generic spus, intertextual) și din pasiunea pentru opera eminesciană
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
și demersul nostru. 1. Intertext / intertextualitate. Intratextualitatea Spre deosebire de practica literară pe care o descrie, cuvântul intertextualitate redă un concept tânăr, propus de Julia Kristeva în 1967. Noțiune deosebit de atractivă, intertextualitatea nu a fost asociată unei singure științe a limbajului (literatură, lingvistică, semiotică, analiza discursului), ceea ce explică, poate, paradoxul ei fascinant (Gignoux: 2005, 5): rareori un concept atât de tânăr a primit un sens atât de puțin sau atât de divers definit 1. Foarte la modă, așa cum o demonstrează nenumăratele colocvii, articole
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
sau inspirație voluntară. Citat, aluzie, referință, pastișă, parodie, plagiat, colaje de tot felul, practicile intertextualității se repertoriază ușor și se lasă descrise 34 (Samoyault: 2001, 5). Autoarea studiului asupra intertextualității apreciază rolul jucat de Gérard Genette în trecerea noțiunii din lingvistică în poetică. Scriitorul Palimpsestului a diferențiat două tipuri de relații altădată indistincte și confuze, conform celor două categorii, de intertextualitate și hipertextualitate, separate pe considerentul că prima desemnează coprezența a două texte, iar cealaltă arată când un text derivă din
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
un efort de revizuire a versiunii românești din Teoria estetică, pentru conferirea de organicitate noțională și formală demersului filozofic de ansamblu. Adorno poate comunica diferit (și nu, în chip necesar, eronat sau confuz) pentru doi specialiști cu expertiză ideologică și lingvistică similară. E în această flexibilitate a discursului un simptom din nou postmo dern, anticipator pentru pluralitatea semiotică, propovăduită ulterior de poststructuraliști. Revizitînd, ca să spun așa, după mai bine de zece ani, Teoria estetică (prima dată în traducere englezească, acum în
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
este distribuită în trei părți principale, dispuse pe parcursul a trei capitole. Primul dintre ele, constituind și primul obiectiv al studiului, își propune să traseze coordonatele teoretice ale deconstructivismului, într-o privire generală, stabilindu-i direcțiile impuse în filosofie și în lingvistică, după o cronologizare prealabilă a acestuia. Pornind de la ideea de canon, considerat element etalon-static, despre care discutăm în capitole cu titluri sugestive, precum: Canonul, Definiție, Tipuri de canon: canonul epistemologic, canonul ideologic, canonul textual-lingvistic (estetic), încercăm o definire a conceptului
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]