1,841 matches
-
sens în jocuri de cuvinte paralele. Oricum, scrisul lui Blaga este intens particularizat și apreciat, atît ca stil, cît și ca fond ideatic, așa cum a remarcat George C ă l i-n e s c u, în primul rînd de literați. Dezideratele și posibilitățile rostirii filozofice În scrierile lui Lucian B l a g a se găsesc uneori observații în legătură cu terminologia filozofică realizată de înaintași și cu direcțiile evolutive ale românei literare în epoca modernă. Ocupîndu-se de activitatea reprezentanților Școlii ardelene
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
termenii din filozofia universală, de o apreciere deosebită bucurîndu-se Dimitrie Cantemir (prin calcurile sale pentru traducerea categoriilor lui Aristotel: ceință, feldeință etc.), dar și alți învățați din vechime, precum Eufrosin Poteca (la care remarcă pe estime). Atitudinea aceasta este specifică literaților, "împămîntenirea" noțiunilor filozofice prin cuvin-te analizabile nefiind, de fapt, cum crede Noica, o reconstrucție a filozofiei, ceea ce ar presupune și reconstrucția noțiunilor, ci numai o reconstrucție de forme lingvistice predispuse la interpretări intuitive. Dar, printr-o asemenea atitudine nu
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
M. Bochenski, op. cit., p. 104. 234 Există slujitori ai catedrei, de exemplu, care, din incultură și din servilism, pronunță [sunt] în loc de [sînt]. 235 Din păcate, în cazul românilor, opinia argumentată a lingvistului este deseori nesocotită în problemele normării limbii, agresiunea literaților, îndeosebi a criticilor literari, producînd deseori dificultăți în stabilirea normelor limbii și favorizînd afirmarea impostorilor. Aceasta a făcut ca, intrarea în secolul al XXI-lea să-i găsească pe români în situația de a nu avea o limbă literară fixată
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
și la Roma, L. vine în Craiova ca profesor de desen și caligrafie la Școala Centrală (aici îl are elev pe Theodor Aman, viitorul pictor). Realizează portrete ale boierilor localnici și decorația bisericii Madona Dudu. Face parte din cercul de literați din jurul lui Ioan Maiorescu, preocupați de ridicarea culturală a orașului. În 1837, sprijinit de Petrache Poenaru, cu care se înrudea prin soția sa, Victoria Otetelișanu, înființează, „pentru cultura limbii române”, o tipografie, prima în Craiova, iar în 1838 și 1839
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
Fiica lui, actrița Cleopatra Poenaru, i-ar fi inspirat poetului Mihai Eminescu o iubire ale cărei ecouri au putut fi recunoscute în elegia Pe lângă plopii fără soț. Pictor care exaltă și poetizează trecutul național, mare portretist, L. este și ca literat reprezentativ pentru climatul romantic premergător anului 1848. „Mozaicul”, publicație în paginile căreia apar numai traduceri (majoritatea îi aparțin lui L., dar sunt fie nesemnate, fie trecute sub pseudonime precum Scumpescu sau Gr. Canuș), arată o preferință marcată pentru romanesc. Influențat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287766_a_289095]
-
în cadrul internațional este cu totul altul. S-a dovedit în nenumărate rânduri că drepturile popoarelor nu impun sancțiuni cu adevărat eficiente împotriva actelor care vin să lezeze drepturile omului. Idealul Renașterii îl găsim descris în chip pitoresc din utopia unui literat al Renașterii, Rabelais, în Mănăstirea din Theleme pe frontispiciul căreia stă scris ” fă tot ce vrei”. Așadar idealul Renașterii este libertatea față de autoritățile tradiționale, libertatea în știință, în artă, în viața morală, dezvoltarea omului întreg, ca suflet și corp, împotriva
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
Omar Khayyam, Saadi, Hafez și Rumi). O face cu acribie, respectând formele tehnice ale liricii persane (robaiul, gazelul) până la subtilități de rimă precum păstrarea radifului (cuvânt ce se repetă după rimă), redând cu fidelitate prozodia originalului. În prefețe și glose, literatul atrage atenția asupra deosebirilor dintre poezia arabă și cea persana a marilor clasici, aceasta din urmă înclinând spre trăirea sceptic-hedonistă a vieții, si evidențiază motive orientale care vor pătrunde ulterior în lirica europeană. Tălmăcirile sale reușesc să reconstituie, îndeosebi în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289883_a_291212]
-
și să fi început să se dărîme această parte din Soarele Consolator. Dar numai ca o dreaptă încercare a închinătorilor Feței înșelătoare. Cei vrednici de harul inalienabil al poeziei vor învia în și mai înalte lumi". Avem și astăzi destui literați care clamează moartea poeziei, cu totul spre paguba lor. Neîncrezător în statutul liric al diverselor curente ce bîntuiau epoca, futurism, dadaism etc., se delimitează: "Poezia e contrariul stării permanente de revoluție, cum o definea mai deunăzi unul dintre acești esteți
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
istoriei". Context în care Virgil Nemoianu își afirmă regretul, unul în apropierea resentimentului, că autorul lui Așa grăit-a Zarathustra a fost adoptat drept călăuză socio-istorică și nu autorul Esenței filosofiei, asigurîndu-se astfel cale liberă antiformalismului. Sînt numeroși filosofi și literați care cred cu tărie în nevoia de frumos. În argumentația etalată în favoarea formalismului estetic apelează la unul dintre cei mai importanți filosofi politici conservatori, Michael Oakeshott, bun observator al ideologiei comuniste, care urmărea simplificarea, la maximum a tuturor activităților: "Ostilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
mai plăcut, i se adăpostește persoana și i se apără interesele". Și pe același ton persiflant la adresa omului cultivat, sîntem avertizați: Timpul și puterile trebuiesc economisite, iar obligațiile de cultură nu ne iartă să rămînem în urmă cu ideile. Datoria literaților e să ușureze publicului această economisire în așa chip, încît acesta să nu-și pună în primejdie cultivarea anuală, lunară, săptămînală sau zilnică". Între materiile obligatorii ce intră în sfera de preocupări ale unui astfel de ins enumeră: politica, morala
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
de colectare a unui fișier biobibliografic ce tinde la exhaustivitate, cuprinzând informații despre scriitorii și publiciștii din Iași care au activat în perioada postbelică, cu influențe, valori și ecouri inevitabil, diferite, dar care formează, fără nicio îndoială, marea familie a literaților din județul nostru. Este o operă monumentală, fără îndoială perfectibilă și supusă completării, dar care marchează acum, la o a treia ediție, mult augmentată și revizuită, un moment fast pentru breasla scriitorilor ieșeni. Rod al unui efort de un deceniu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
efortul editorilor și un salut pentru un instrument de lucru bine-venit care acoperă un gol și care poate oferi, cu argumente, motive de mândrie că Iașul este, cu adevărat, o capitală literară și culturală de valoare, că oferă, prin contribuția literaților antologați aici cel puțin, motive să fie considerat un centru de iradiere culturală demn de a fi luat în seamă și de respectat în acest colț de Europă. Sunt prezentate aici, relativ sintetic, fișele a 550 de autori, marea majoritate
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
ca și în cazul meritoriei reconstrucții simbolice realizate de Varujan Vosganian, Cartea șoaptelor, lipsit de un editor tăios, hotărât cu vedetele mediatice, care să scoată balastul ce împovărează inutil manuscrise altfel interesante. Ei bine, oricâtă stupoare aș provoca în rândul literaților cu prejudecăți puritane, cu eticisme de paradă, romanul Pompe funebre scris de domnul Iacoban este o reușită cu atât mai provocatoare, cu cât ea aparține unui personaj controversat, invidiat, urât și hulit de lumea literară județeană pentru pricini mai curând
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
descrisă decât În ansamblu, căci părțile ei sunt indescriptibile. E adevărat? Dar ai o problemă, Faulques. Una serioasă. Nici o fotografie nu poate face asta. Eu sunt mai practică și mă mărginesc să colecționez verigi rupte: ruine cu antecedente clasice, găselnița literaților romantici imbecili, revizitate de artiști și mai imbecili. Dar eu nu caut parfumul trecutului. Nu vreau să Învăț, nici să-mi amintesc, ci să rup legături. Sau, În jargonul tău de psihopat, locurile pustii, mecansimele și obiectele sparte sunt formulele
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
de azi, București, 1971; Sfera, București, 1973; Zaharia Stancu, București, 1974; Dispariția unui contabil, Cluj-Napoca, 1977; Patria și cuvântul poetic, București, 1977; Balaban și statuia, Cluj-Napoca, 1981; Lumea lui Als-Ob, București, 1981; Analogon, București, 1981; Cuvintele unei călătorii, Iași, 1981; Literații se amuzau, București, 1983; Curajul, București, 1985; Coborâre în ape, București, 1986; Platforma, București, 1988; August-decembrie, București, 1990; Un Casanova călătorește spre iad, 1992; Zeul apatiei, Timișoara, 1998; Animalul de beton, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Voicu Bugariu, „Vocile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
București, 1988; August-decembrie, București, 1990; Un Casanova călătorește spre iad, 1992; Zeul apatiei, Timișoara, 1998; Animalul de beton, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, Voicu Bugariu, „Vocile vikingilor”, F, 1971, 2; Gabriel Gafița, „Sfera”, VR, 1974, 1; Valentin F. Mihăescu, „Literații se amuzau”, LCF, 1983, 46; Laurențiu Ulici, SF, RL, 1987, 23; Nicoleta Ghinea, Realitate și simbol, RL, 1989, 2; Cornel Robu, Voicu Bugariu, în Timpul este umbra noastră, Cluj-Napoca, 1991, 206-209; Ulici, Lit. rom., I, 423-424; Dicț. scriit. rom., I, 400-402
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285916_a_287245]
-
Occident s-a bazat pe studiul documentelor contemporane sau aproape contemporane cu evenimentele pe care le descriu. În Est, această tradiție datează cel puțin dintr-un timp la fel de îndepărtat. În toate zonele din lume unde a existat o elită de literați, percepțiile populare asupra trecutului au fost influențate de ceea ce s-a scris în cărțile de istorie, deși nu în totalitate. Într-o mai mică măsură, viziunea noastră asupra trecutului este influențată de lucrări prezentate ca ficțiuni, fără a avea pretenția
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
loc, cărțile trebuie falsificate în mod deliberat. În capitolul 9 vom discuta legătura între romane și înșelătorie. Pe de altă parte, absența cărților care induc în eroare nu înlătură posibilitatea de a păcăli; popoarele care nu au o elită de literați au, totuși, în schimb, o anumită percepție a trecutului și poate interveni o oarecare desincronizare între punctul lor de vedere și ceea ce s-a întîmplat cu adevărat, inclusiv datorită unei înșelătorii intenționate. În multe societăți lipsite de scriere existența anumitor
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lipsa totală de relații în domeniul editorial, publicistic și didactic-universitar, pentru care au fost acreditați, se agravează brusc, în împrejurări nu mai puțin tipice. înainte de 1989, aceste posturi de acoperire, sau pur și simplu parazitar-sinecuriste, ocupate în genere de vagi literați sau de și mai aproximativi oameni de cultură, pur și simplu blocau sau se dezinteresau total de eforturile depuse de unii (entuziaști, naivi, don-quijoți, iluzioniști etc.), care încă se mai încăpățânau să întreprindă efectiv ceva. Și, uneori, culmea ! chiar și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
trezirea conștiinței naționale în fața "duhului negru-galben" ce "stăpânia pretutindeni, cultivând sistematic ura și disprețul față de tot ce venia de dincolo de Molna"32. Încă de la început, prin această revistă s-a urmărit crearea unei adevărate mișcări literare la care au aderat literați consacrați, precum I. G. Sbiera, Simion Florea Marian, T. V. Stefanelli, Sextil Pușcariu, dar și mai tinerii Victor Morariu, Gavril Rotică, Ion Grămadă, Traian Brăileanu, Dimitrie Marmeliuc, Ioan Bilețchi ș.a. Publicațiile acestora au fost completate de conferințe și serbări adresate
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Th. D. Speranția, mai ales de Aron Boca Velchereanu, N. A. Bogdan și Petre Dulfu, apar și schițe cu un umor de calitate (Civilizație la sate), unele iscălite de I. I. Schiopul. Ce și cum trebuie să lucreze omul ca să devină literat cunoscut de toată românimea este o „rețetă” de succes rapid nu atât în literatură, cât în societate. În V. Sebastian Stanca traduce Batrachomyomachia sau Broscoșoreciada de Homer, iar un Don Prisăcan tălmăcește din scrierile umoristice ale lui M. G. Saphir
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290673_a_292002]
-
dimensiune feminină a scrisului, dar cu siguranță nu doar atât, căci modelul acesta frecventat odinioară și de contele Keyserling, iar mai de curând de politologul american Robert Kaplan marchează și adeziunea la o modalitate specifică de tratare a meseriei de literat. Ceea ce pare să ocupe atenția autoarei este spațiul extensiv și intensiv al francezei, rolul anti-Babel al acesteia, darul de a întâmpina, adăposti și exprima sensibilități și identități diverse, din tre cele mai felurite, aduse de destin ori de întâmplare sub
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
modeste, se inaugurează aici poezia de specific etnic și sugestie folclorică. Cu ironie, se folosesc motivele fantastice și în satiră, când poetul imaginează că „ascunsa știință” a ielelor și-a pus pecetea pe răul care a acaparat țara și pe literații ei: „Mulți limbi-n loc a-i da folos,/ Dau șchioapă Românie”. Figură emblematică a vieții culturale din epocă, la ale cărei principale evenimente a avut o participare hotărâtoare, V., autor al primelor încercări în lirica de concepție și în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
moravurilor din epocă și mai ales de notarea superstițiilor și a incuriei ce stăpâneau încă lumea satului românesc în prima jumătate a secolului al XX-lea. Însemnările... sunt diarium-ul unui om de două ori înzestrat, ca medic-apostol și ca „fin literat amator” (Alexandru Piru), din generoasa stirpe de medici-scriitori întâlnită în toate literaturile lumii. Asumată necondiționat în 1948 de oficialitățile culturale ale noii puteri prin tipărirea în colecția „Cartea poporului”, scrierea lui U. a avut o carieră de invidiat în anii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290328_a_291657]
-
termenul nautic Roza vânturilor, înțelege "în bătaia tuturor curentelor", și privește mefistofelic discordia dintre semiții și antisemiții de sub aripa sa, care îl cred deopotrivă de al lor, neînțelegînd sofistica subțire a acestui brăilean. Ecoul acestei doctrine a fost mare printre literați. Mircea Eliade în Soliloquii, căci nu-și permite studiul, nu se teme de contradicție și se satisface cu experiența creșterii sale interioare. Toate aventurile îi sunt îngăduite și vârsta sa și a seriei sale are caracterul unui moment absolut, ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]