3,184 matches
-
bula lui Ioan al XXII-lea, este documentul cel mai important în materie de muzică sacră. Atentă la fenomenele timpului său, enciclica este o descriere interesantă a situației liturgice-muzicale a barocului târziu, în care sunt tratate diferite teme de muzicologie liturgică și este prezentată o analiză istorică, în vederea unor concluzii serioase și echilibrate. Problemele muzicale diagnosticate sunt cele care au ieșit deja la iveală și în perioadele precedente, acum adăugându-se și noile instanțe legate de noua sensibilitate muzicală. Sintetizăm prevederile
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
asupra valabilității sau nu a noului tip de muzică, „nu există nimeni care să nu dorească o diferențiere între cântecul bisericesc și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat, cu condiția de a convinge adunarea liturgică și de a fi proporționat în baza actului de cult; - textele motetelor trebuiau să fie luate din Scriptură, din tradiția liturgică și din operele Sfinților Părinți ai bisericii, inclusiv Sf. Toma de Aquino, pentru textele euharistice; - muzica trebuia să fie
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și melodiile teatrale”; - cântecul polifonic și instrumental sub formă de motet este acceptat, cu condiția de a convinge adunarea liturgică și de a fi proporționat în baza actului de cult; - textele motetelor trebuiau să fie luate din Scriptură, din tradiția liturgică și din operele Sfinților Părinți ai bisericii, inclusiv Sf. Toma de Aquino, pentru textele euharistice; - muzica trebuia să fie adecvată textului și să corespundă momentului ritual și nu invers, cum se întâmpla în teatru: „Melodiile din teatru sunt astfel compuse
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
artei înțeleasă ca o „autocelebrare”. Sunt rezultatul unei religiozități bazate mai mult pe emoția artistică decât pe adevărata spiritualitate. Chiar dacă operele fac parte dintre capodoperele producției romantice și au o înaltă valoare estetică și umană, sunt aproape în totalitate a-liturgice, fie datorită dimensiunii lor, fie datorită motivului ce a stat la baza inspirației, acesta tinzând, de obicei, spre grandios, celebrativ, eroic sau angoasă. Textul sacru, deseori, constituie exterioritatea prin care compozitorul, sub forma materialului sonor, își exprimă propria interioritate și
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
grandios, celebrativ, eroic sau angoasă. Textul sacru, deseori, constituie exterioritatea prin care compozitorul, sub forma materialului sonor, își exprimă propria interioritate și subiectivitate. Compozițiile romantice sunt monumente poetice-literare-muzicale fascinante, dar nu se pretează la momentele rituale ale unei adevărate celebrări liturgice. Acest lucru nu a însemnat că epoca romantică a rămas străină de căutarea unui ideal și a unei reforme a muzicii sacre. Ea s-a manifestat în două direcții: prima și-a îndreptat privirea spre viitor, stimulând compozitorii să caute
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
spre viitor, nu a favorizat drumul muzicii sacre, trebuie recunoscut faptul că ea a îmbogățit, oricum, limbajul muzical și modalitățile expresive. Limbajul muzical romantic a dat expresie tuturor sentimentelor din inima omului, deci și dimensiunii religioase. În acest sens, muzica liturgică de astăzi poate să se îmbogățească cu tot produsul artistic ce a fost elaborat în acea perioadă, bogată în pasiuni sincere și autentice, dar și plină de contradicții. 6.1 Mișcarea ceciliană În contextul muzical romantic, a luat naștere o
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a cunoscut o largă răspândire și a interesat întreaga Europă catolică, reușind să influențeze și muzicieni care nu se recunoșteau în mod direct în ideologia și sensibilitatea mișcării. Activitatea acestei mișcări, care în acțiunea sa reformatoare își propunea și reeducarea liturgică a clerului și a credincioșilor, coincide cu acțiunea Mișcării liturgice de factură romantică, ce și-a găsit în Gueranger, superiorul abației de Solesmes, în Sailer, episcopul de Ratisbona și în Newman, din Anglia, exponenții ei cei mai prestigioși. Trăsăturile Mișcării
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
catolică, reușind să influențeze și muzicieni care nu se recunoșteau în mod direct în ideologia și sensibilitatea mișcării. Activitatea acestei mișcări, care în acțiunea sa reformatoare își propunea și reeducarea liturgică a clerului și a credincioșilor, coincide cu acțiunea Mișcării liturgice de factură romantică, ce și-a găsit în Gueranger, superiorul abației de Solesmes, în Sailer, episcopul de Ratisbona și în Newman, din Anglia, exponenții ei cei mai prestigioși. Trăsăturile Mișcării liturgice erau: recunoașterea tradiției și menținerea legăturii cu aceasta, reîntoarcerea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
a clerului și a credincioșilor, coincide cu acțiunea Mișcării liturgice de factură romantică, ce și-a găsit în Gueranger, superiorul abației de Solesmes, în Sailer, episcopul de Ratisbona și în Newman, din Anglia, exponenții ei cei mai prestigioși. Trăsăturile Mișcării liturgice erau: recunoașterea tradiției și menținerea legăturii cu aceasta, reîntoarcerea la izvoarele credinței, adică la Sfânta Scriptură, interpretată în sensul tradițional al teologiei Sfinților Părinți, și fidelitatea absolută față de magisteriul bisericii. Nu este greu de recunoscut că cecilianismul a fost influențat
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
solemne, participă la scopul general al acesteia, care este gloria lui Dumnezeu, sanctificarea și edificarea credincioșilor. Ea contribuie la mărirea cadrului și a splendorii ceremoniilor ecleziastice și, așa cum datoria sa principală este de a ornamenta cu o melodie adecvată textul liturgic care este propus înțelegerii credincioșilor, tot astfel scopul ei principal este acela de a adăuga o mai mare eficacitate textului însuși, în așa fel încât credincioșii, prin intermediul ei, să fie mai ușor ajutați la devoțiune și să fie mai bine
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
expuse „se întâlnesc în cel mai înalt grad în cântul gregorian, cântul propriu al Bisericii romane, singurul cântec pe care l-a moștenit de la strămoși și pe care l-a păstrat cu fidelitate de-a lungul secolelor în codicele sale liturgice și pe care îl propune credincioșilor ... și pe care, din fericire, studiile cele mai recente l-au restituit în integritatea și puritatea sa. Din aceste motive, cântul gregorian a fost dintotdeauna considerat ca fiind modelul suprem al muzicii sacre, putându
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în integritatea și puritatea sa. Din aceste motive, cântul gregorian a fost dintotdeauna considerat ca fiind modelul suprem al muzicii sacre, putându-se stabili, pe bună dreptate, următoarea lege generală: o compoziție bisericească este cu atât mai sacră și mai liturgică, cu cât, în dezvoltare, în inspirație și în gust, se apropie mai mult de melodia gregoriană, și este cu atât mai puțin demnă de lăcașul de cult, cu cât se îndepărtează mai mult de modelul suprem. Vechiul cânt gregorian tradițional
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
și în polifonia clasică, în special a Școlii Romane, care, în secolul al XVI-lea, a obținut maximul perfecțiunii sale, prin opera lui Pier Luigi da Palestrina, și a continuat apoi să producă și alte compoziții de o excelentă valoare liturgică și muzicală. Polifonia clasică se apropie destul de bine de supremul model al oricărei muzici sacre, care este cântul gregorian, și, pentru acest motiv, merită să fie primită, împreună cu cântul gregorian, în funcțiunile cele mai solemne ale Bisericii, precum sunt cele
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
în seminarii și celelalte institute ecleziastice, unde mijloacele necesare, de obicei, nu lipsesc”. Documentul ia în considerație orice moment al celebrării: „Nu este permis, din cauza cântecului sau a sunetului, ca preotul să aștepte la altar mai mult decât necesită ceremonia liturgică (...). În general, este de condamnat, ca un abuz grav, dacă în funcțiunile religioase liturgia apare ca secundară și în serviciul muzicii; muzica este doar o parte din liturgie, în serviciul căreia ea se află”. Pentru realizarea acestor obiective sunt necesare
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
ci să fie accesibile și corurilor mai mici și să favorizeze participarea activă a întregii adunări a credincioșilor”. Textele destinate cântului sacru vor fi conforme cu doctrina catolică și vor fi luate de preferință din Sfânta Scriptură și din izvoarele liturgice. Conciliul Vatican al II-lea a indicat doar directivele generale, urmând ca acestea să fie explicitate ulterior, într-un alt document mai amănunțit. De fapt, după o lungă dezbatere, animată de tendințe diferite și polemice, în anul 1967, s-a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
sinagoga ebraică, chiar dacă nu sunt excluse influențe din lumea muzicală greacă sau romană. Odată cu libertatea de exprimare religioasă (313, Edictul de la Milano) și construirea lăcașurilor de cult, al căror spațiu arhitectonic permitea rezonanțe sonore inedite, se dezvoltă și primele forme liturgice muzicale care vor alcătui repertoriul Bisericii Catolice, așa-numitul cânt gregorian. Inițial, fiind unicul cânt admis de autoritățile bisericești, compozitorii au fost încorsetați de regulile impuse de către magisteriul bisericesc. Însă flacăra artistică nu poate fi stinsă niciodată. Dornici de a
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
parte integrantă a liturgiei solemne. Biserica recunoaște în continuare cântul gregorian ca fiind propriu liturgiei romane, însă fără a exclude câtuși de puțin din celebrarea slujbelor divine celelalte genuri de muzică sacră, cu condiția să fie conforme cu spiritul acțiunii liturgice și să corespundă formelor de artă adevărată.
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
gestului mâinii de la dreapta la stânga ori de la stânga la dreapta, de sus în jos și modul în care liturghia gestului reprezintă un omagiu, o memorie, o atitudine, o interpretare, precum este aceea a celor zece degete. POSTURI cu MÂINILE! Gestul liturgic înseamnă în spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
omagiu, o memorie, o atitudine, o interpretare, precum este aceea a celor zece degete. POSTURI cu MÂINILE! Gestul liturgic înseamnă în spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
POSTURI cu MÂINILE! Gestul liturgic înseamnă în spațiul bisericii sau în afară o mimodramă simbolică, amplificată de posturi și de limbaj, replicile generând și orientând gestul liturgic ortodox, însemnând cu semnul fricii secvențele simbolice, care trimit spre număr. Unele gesturi liturgice sunt legate și de spațiul profan (luminarea cu ajutorul lumânării), iar alte elemente pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare, închinarea) trec de la profan spre gesturile sacre, dar trebuie
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
pragmatice depind de daruri, mai ales în prima parte pregătitoare, daruri purtate la altar. Unele gesturi (ridicarea în picioare, închinarea) trec de la profan spre gesturile sacre, dar trebuie să ținem seama de: a) spațiul bisericii, vas transcendent ecleziast; b) timpul liturgic, în care trupul primește valori simbolice; c) comunicarea de tip simbolic; d) curățirea sufletului prin sacru cu gesturi simple (ridicarea mâinilor, implorarea), cu poziții ale corpului (rugăciunea în genunchi) și cu gesturi inventate de credincioși, care se schimbă în funcție de variantele
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
în mod necesar prezența unui cleric, dar Biserica nu este prezentă numai acolo unde se află episcopul sau preotul. În orice caz, Biserica primelor secole nu s-a dezinteresat de căsătorie, nici din punct de vedere juridic, nici dintr-unul liturgic, și nici dintr-unul teologic, deoarece asupra ei au reflectat mai toți Părinții, începând cu Clement și Tertulian, uneori chiar într-un mod original. 4. Atunci când Părinții vorbesc de „ruptura” căsătoriei prin adulter, ei înțeleg, ca și în dreptul roman, a
Divorţaţi "recăsătoriţi" : practica Bisericii primare by Henri Crouzel S.J. () [Corola-publishinghouse/Science/100979_a_102271]
-
cei morți. De fapt, Isus Cristos a dărâmat zidurile morții. Din comunitatea celor care sunt încă pe drum, fac parte și cei care deja au ajuns la sosire: sfinții. Inima Bisericii este însuși Isus Cristos. El este prezent în celebrările liturgice, prin puterea Duhului Sfânt în mod miraculos. De aceea, putem traduce cuvintele profesiunii de credință în acest fel: împărtășirea sfinților. Biserica este comunitatea celor care trăiesc pornind de la celebrarea sfântului sacrament. Prin urmare, Biserica este opera Fiului. Duhul Sfânt o
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
nostru este chemat să fie primit în cer și, de aceea, trebuie să-i purtăm de grijă. Și noi vom fi înviați cu trupul și cu sufletul și preamăriți, dacă vom rămâne în comuniune cu Cristos. SENSUL LITURGHIEI ȘI ANUL LITURGIC Liturghia și viața cotidiană constituie o unitate. Sărbătorile creștine exprimă înaintea lui Dumnezeu, ce anume încearcă creștinul să realizeze zi după zi: întrepătrunderea întregii sale vieți cu realitatea Domnului înviat. La orice sărbătoare creștină are loc amintirea mântuirii, întâlnirea cu
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]
-
Săptămâna Sfântă); este sărbătoarea cea mai solemnă. Pe parcursul anului, Biserica explică întregul mister al lui Cristos, începând de la întrupare și naștere (Crăciunul), până la Înălțare și Rusalii, în așteptarea fericitei împliniri a speranței noastre: venirea Domnului (cf. Tit 2,13). Culorile liturgice Anul liturgic s-ar putea compara cu doi munți: unul mai mic, Crăciunul, iar celălalt mai mare, Paștele. Timpul Paștelui este mai important, pentru că Isus a înviat; de aceea, timpul sărbătoririi durează mai mult. Timpul de pregătire al Crăciunului (Adventul
Micul catehism pentru familie by Christoph Casetti () [Corola-publishinghouse/Science/100995_a_102287]