5,029 matches
-
adoptă obiceiurile, legile locului. Ceva îl deosebește totuși de ceilalți. Simte că pe umerii săi apasă cu putere misiunea civilizării popoarelor băștinașe din regiune. Îndemnat de această provocare, Ovidiu călătorește de unul singur prin împrejurimi și poartă discuții savante cu localnicii nedumeriți. Îndeletnicirea, foarte ciudată pentru cei din jur, îl transformă pe eroul lui M. în caricatura modelului său arhetipal. Tot despre exil, dar într-o cu totul altă manieră vorbește piesa Idoli de lut. Aici predomină tonul grav și situațiile
MIRON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288174_a_289503]
-
verificau prin sondaj starea tehnică a mașinilor, un mijloc de a mai diminua fenomenul cărăușiei din zonă. Multe dintre autovehiculele destinate acestei activități par a fi de mult ieșite din uz, dar sunt folosite totuși pentru a suplimenta veniturile câtorva localnici mai întreprinzători. O astfel de mașină a fost principalul nostru mijloc de transport de fiecare dată atunci când a trebuit să „legăm” Iașul de satul Trifești, locul pe care s-a focalizat interesul nostru de cercetare pentru o perioadă de timp
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
și chiar primele case ale satului. Drumul era mărginit pe ambele părți de un fel de pietre de hotar pereche, asemănătoare cu bornele kilometrice, dar dispuse una lângă alta, formând un fel de perete continuu. Vom afla ulterior, din poveștile localnicilor, că aici, de multe generații, stau seara tinerii îndrăgostiți și își fac jurăminte pentru toată viața. Foto 1. La intrarea în satul Trifești Trecem cu viteză pe lângă toate acestea și intrăm în inima comunei, satul Trifești, care la prima vedere
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Sănătatea Noastră, Formula As, Casa Mea, Convorbiri Literare, Draga mea (pentru copii), Avantaje, Tabu, Practic în bucătărie și Practic pentru casă și grădină). Pentru toate aceste publicații s-au înregistrat în primul trimestru 374 de consultări. Pentru petrecerea timpului liber localnicii beneficiază de mai multe baruri și o discotecă amenajată într-o clădire a fostului CAP, la intrarea în sat. Satul dispune și de un teren de sport pe care își desfășoară activitatea echipa de fotbal care reprezintă satul Trifești. Nu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
asistență socială. Inițiativă locală, spirit comunitar și întrajutorare Activismul local ca măsură a implicării populației se „mișcă” undeva pe o axă imaginară între: a. eforturile minime ale administrației de a atrage fonduri și de a mobiliza resursele autohtone, b. încercările localnicilor, puține la număr, de a prospera realizând pe lângă activitățile tradiționale micro-proiecte economice profitabile și c. inerția care îl împiedică pe țăranul rămas tributar vremurilor „colectivului” să se asocieze și să își construiască motivația pentru a participa voluntar la acțiuni comune
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
investiții oricând prospere. Pe de o parte, se apreciază că aceia care au reușit aici nu sunt de fapt localnici, ci sunt veniți din afară. Pe de altă parte, inițiativa și reușita în afaceri se asociază aproape permanent în reprezentările localnicilor cu hoția sau cu încălcarea legii. „Aici s-a putut și cu idei, dar și cu susținere din partea poliției” (lider local, 54 de ani), care le-a trecut cu vederea sau le-a facilitat anumite activități ilegale sau la limita
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
între oamenii din sat, acesta, atunci când există, se manifestă mai mult în virtutea relației de rudenie pe criteriul „vin eu la tine și vii și tu la mine” și, mult mai puțin, în virtutea relației de vecinătate. Răceala, indiferența în relațiile dintre localnici, pare a-și avea rădăcinile, în opinia unora, în experiența tragică a colectivizării pe care a traversat-o satul românesc: „Populația s-a mai schimbat. Cei care se distrau, se împăcau, comunicau... Așa era până în anii ’70. După această perioadă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
cea mai bună: „Până la urmă mă gândesc ce ne trebuie nouă UE. Nu zic că nu o să fie bine, dar când?Peste vreo zece ani? Și în ăștia zece ani ce facem?” (bărbat, 47 de ani salariat). Speranțele și îngrijorările localnicilor se nasc în contextul unei informări deficitare cu privire la reglementările pe care le presupune aderarea. Oamenii au anumite informații, dar puțin specifice în legătură cu subiectele care îi interesează. În funcție de gradul de interes al localnicilor și de nivelul la care este abordată problema
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
bărbat, 47 de ani salariat). Speranțele și îngrijorările localnicilor se nasc în contextul unei informări deficitare cu privire la reglementările pe care le presupune aderarea. Oamenii au anumite informații, dar puțin specifice în legătură cu subiectele care îi interesează. În funcție de gradul de interes al localnicilor și de nivelul la care este abordată problema se pot distinge două categorii de populație. Unii sunt neinformați: este vorba despre cei dezinteresați și cei care nu înțeleg ce presupune integrarea în Uniunea Europeană („Discută, dar nu înțeleg cum vine. Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
din propria gospodărie și indiferența față de problemele celorlalți și ale comunității devine un mod de viață pentru țăranul din România. Pe de altă parte, globalizarea este percepută ca un factor de anihilare a specificului național. În acest context, în discursul localnicilor, păstrarea tradițiilor, a obiceiurilor și a credinței apare ca un factor de rezistență în calea uniformizării culturale. Concluzii Aderarea României la UE așează satul românesc în fața unor provocări care determină atât sentimente de speranță în legătură cu creșterea nivelului de trai, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dintre centrul de comună cu orașul Săveni și municipiul Botoșani este asigurată prin trei curse de transport public. Alternativa utilizării autoturismelor personale nu este deloc agreată de către proprietari din cauza stării precare a drumurilor. Cele aproximativ 50 de autoturisme deținute de localnici sunt rareori folosite, fiind preferat transportul public, datorită costurilor mai reduse: „Drumuri infernale; eu am avut o mașină pe care am făcut-o zob mergând numai câte 10 kilometri până la Săveni și am fost nevoită să o vând” (femeie, 77
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
folosită pentru consumul populației, celelalte surse de apă fiind contaminate. Aceasta nu-i împiedică însă pe săteni să le folosească în consumul zilnic. Comunicarea telefonică este asigurată de o centrală automată cu un număr de 180 de abonați. Deși unii localnici dețin și telefoane mobile, utilizarea acestora este dificilă din cauza ariei de acoperire redusă în zona comunei. Clădirile instituțiilor publice nu fac notă discordantă aspectului general al satului, având o vechime mai mare de 30-40 de ani și nefiind vizibile lucrări
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de ani. Singura construcție nouă și cu adevărat impunătoare este biserica din sat (numită de preot și „Voroneț de Botoșani”). Dar, cu toate că preotul a menționat că este ridicată prin contribuția sătenilor (bani și forță de muncă), nici unul dintre subiecții intervievați - localnici sau autorități - nu a făcut vreo referire la aceasta. De altfel, preotul a prezentat construcția bisericii mai degrabă ca o realizare personală decât ca pe una colectivă. Cele 1.100 de locuințe din comună sunt, în marea lor majoritate, formate
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
potențiali consumatori cu o putere redusă de cumpărare. Produsele aflate la vânzare sunt de strictă necesitate, opțiunile de alegere în cadrul unui sortiment fiind limitate. Pentru creșterea profitului, pe lângă magazinul alimentar, funcționează și un bar, iar numărul lor este apreciat de localnici ca fiind mai mult decât suficient: „Sunt o mulțime de baruri în sat dar nu este un atelier de croitorie, de cizmărie, fierărie la care să se ducă omul” (femeie, 77 de ani). Pentru comercianții din Hănești, activitatea din comerț
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
lei/litru). Banii astfel obținuți sunt folosiți pentru cheltuielile curente ale gospodăriei, investițiile pentru îmbunătățirea activității agricole fiind aproape inexistente. De asemenea, distanța mare față de municipiul Botoșani, unde ar putea fi vândute produsele agricole, și costurile mari pentru transport descurajează localnicii să-și vândă produsele direct în piețele orașului. De cele mai multe ori, acestea sunt achiziționate în sat de către intermediari sau procesatori. Asocierea în activitatea agricolă este o alternativă în care localnicii nu au mare încredere. Falimentarea celei mai mari asociații agricole
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
fi vândute produsele agricole, și costurile mari pentru transport descurajează localnicii să-și vândă produsele direct în piețele orașului. De cele mai multe ori, acestea sunt achiziționate în sat de către intermediari sau procesatori. Asocierea în activitatea agricolă este o alternativă în care localnicii nu au mare încredere. Falimentarea celei mai mari asociații agricole familiale care a funcționat până de curând în sat (fostul proprietar are și în prezent de achitat împrumuturile din bănci) a descurajat orice inițiativă în acest sens. Majoritatea sătenilor, mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
toată comuna o combină agricolă” (femeie, 40 de ani). Orice altă activitate de tip antreprenorial lipsește din localitate, crescând puternic dependența comunității de performanța agricolă și de suportul venit din partea statului. Veniturile Agricultura asigură cea mai mare parte din veniturile localnicilor. Numai 68 dintre aceștia sunt salariați, ponderea cea mai mare având-o angajații administrației locale și cei ai serviciilor publice (învățământ și ordine publică). Pentru că municipiul Botoșani se află la o distanță mare, iar orașul Săveni este falimentar din punct
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
dacă sunt, nu au fost aduse la cunoștința cetățenilor. Am auzit în alte comune, dar la noi nu am auzit” - femeie, 77 de ani). Pe de altă parte, autoritățile locale, dar și ceilalți inițiatori ai proiectelor acuză slaba implicare a localnicilor în derularea proiectelor. Adesea, inițiativa aparține unui lider din afara grupului direct interesat de beneficiile proiectului, problema fiind întotdeauna mobilizarea celorlalți: „Oamenii așteaptă ca altcineva să aibă inițiativă și să-i lămurească dacă e bine sau nu” (cadru didactic). Comunicarea deficitară
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ca altcineva să aibă inițiativă și să-i lămurească dacă e bine sau nu” (cadru didactic). Comunicarea deficitară cu sătenii și insuficienta informare despre proiectele derulate de autoritatea locală stau la baza conflictului dintre intențiile acesteia și nevoile exprimate de localnici. Autoritățile declară că nu întotdeauna proiectele derulate au răspuns celor mai importante priorități ale momentului, însă au țintit beneficiile pe termen lung: „Sătenii noștri trăiesc cu grija zilei de mâine, astfel încât nu-i prea interesează probleme de perspectivă” (ales local
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
nivel județean. Festivalul local de teatru „Teofil Vâlcu”, un concurs al formațiilor de teatru din comună, face parte din acest program. Școala, fie ca partener, fie ca organizator, găzduiește periodic evenimente culturale care au și scopul de a facilita informarea localnicilor. Strategiile de consum media Sursele predilecte de informații ale localnicilor sunt televiziunea și radioul. Preferințele pentru un anumit post de televiziune/radio sunt condiționate de accesul la rețeaua de cablu recent instalată în comună și de tipul activităților în care
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
al formațiilor de teatru din comună, face parte din acest program. Școala, fie ca partener, fie ca organizator, găzduiește periodic evenimente culturale care au și scopul de a facilita informarea localnicilor. Strategiile de consum media Sursele predilecte de informații ale localnicilor sunt televiziunea și radioul. Preferințele pentru un anumit post de televiziune/radio sunt condiționate de accesul la rețeaua de cablu recent instalată în comună și de tipul activităților în care sunt implicați sătenii. Pătrunderea televiziunii prin cablu a determinat modificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
care recepționează numai postul public de televiziune. Radioul este principala sursă de informație a persoanelor vârstnice (care, de regulă, nu au aparat TV). Consumul de presă scrisă este mai redus și din cauza costurilor mai ridicate. Numai o mică parte a localnicilor au abonamente la diverse cotidiane sau publicații periodice însă acestea sunt adesea împrumutate de către abonați și vecinilor. „Cu presa mai puțin, este și destul de scumpă, cred că așa-zișii intelectuali din sat au abonamente” (ales local). Centri de difuzare a
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
ajutăm la munca câmpului, la semănat. Mi-au aruncat ovăz cu mâna, mi-au bătut pari, mi-au curățat via... S-au oferit chiar ei.” (grup de săteni) Un alt important centru de mediere a difuzării informației este crâșma. Adesea, localnicii se intersectează în barurile satului (deloc puține ca număr), unde discută situația politică a țării sau comentează evenimente importante redate în buletinele de știri: „Pe mine ce mă dărâmă complet este imposibilitatea comunicării... Lipsa de comunicare este îngrozitoare. Și mai
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
în condițiile impuse de UE, calitatea laptelui, una, alta.” Cauza deficitului de informare este localizată de către săteni în neadecvarea mesajelor transmise prin mass-media la nevoile satului. Programele derulate pe tema integrării nu reușit să răspundă întrebărilor și temerilor exprimate de localnici. Informația prezentată într-un limbaj inaccesibil sau lipsa exemplelor concrete despre modul în care vor fi integrate noile reguli europene sunt parte a nemulțumirilor menționate deopotrivă de săteni și autorități. Caseta 3. Grup de săteni despre procesul integrării „Nu că
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
corupției sau includerea zonei într-un plan regional de dezvoltare sunt principalele așteptări exprimate: „Eu o văd foarte bună șintegrareaț, din toate punctele de vedere. Și un comerț general, aranjarea drumurilor în sat...” (preot). Unul dintre principalele beneficii așteptate de către localnici în urma integrării este reducerea corupției. „O să dispară șmecheriile astea... corupția. O să apară niște legi. Declar tot, dar să trăiesc bine. Eu degeaba sunt corect dacă cei de lângă mine merg aiurea. Îți plătești impozitul, dai statului, că și statul îți dă
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]