3,340 matches
-
anii 1960... În acest context, au fost făcute eforturi de solidaritate națională și de mobilizare financiară în favoarea teritoriilor aflate în dificultate. Introducerea contractului a început cu crearea fondurilor de amenajare urbană (FAU), destinate susținerii reamenajării centrelor orașelor, a sporirii confortului locuirii, a construirii de echipamente care să amelioreze funcționarea serviciilor publice în cartiere etc. Până în 1989, politicile au fost centrate cu precădere pe cartier (resorbția habitatului insalubru, reabilitarea clădirilor etc.), folosindu-se "instrumente" care teritorializau politicile de luptă contra excluderii (zonele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
analizate avantajele și limitele: Planurilor privind Deplasarea în Oraș (PDU), Planurilor privind Căile de Comunicație în Marile Aglomerații Urbane (DVA), Directivelor Teritoriale de Amenajare (DTA), Planurilor Locale de Urbanism (PLU), Programelor Locale privind Habitatul (PLH), ale conferințelor intercomunale privind condițiile locuirii etc. Sunt monitorizate diferitele strategii adoptate recent și incidența ultimelor legi în vigoare în acest domeniu: Legea Voinet (privind dezvoltarea durabilă), Legea Chevènement (care a creat comunitățile aglomerațiilor urbane, a redistribuit competențele actorilor astfel încât să facă "corp" cu instituțiile financiare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exigențe, se cere organizarea de formări, obținerea de diplome, concursuri pentru ocuparea unor funcții publice legate de politicile orașului. Cei care lucrează în domeniu au de respectat limite profesionale legate de etică, dar în primul rând legate de: urbanism, arhitectură, locuire, securitate publică, transport, servicii publice, asistență socială, cercetare sociologică. Nu pot fi evitate întâlnirile permanente între politicieni, profesioniști și cetățeni, toți în manieră proprie autori ai devenirii urbane durabile. Orice demers în acest sens cere analiza spațiului, întocmirea de planuri
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
să se deplaseze spre est. Renovarea haussmaniană a agravat condiția populației dezmoștenite, mediocre, a Parisului. Alain Cottereau sublinia că dispersia activităților muncitorești generată de politica lui Haussmann era la fel de nefastă ca și organizarea strategică antirevoluționară a orașului. Disocierea ariilor de locuire și de muncă ce coexistau altădată în oraș a impus deplasarea pe distanțe mari a celor care voiau să vină în Paris să se angajeze. În consecință, a fost diminuată forța de rezistență a muncitorilor, care, pentru că nu mai locuiau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema locuințelor nu s-a pus cu adevărat în Franța decât în cursul secolului al XIX-lea, deși mai fusese evocată în timpul Revoluției franceze. Luarea la cunoștință a problemelor puse de insalubritatea locuinței populare nu a împiedicat burghezii și muncitorii
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
lui precise nu a fost populară"3. Abia către sfârșitul secolului al XIX-lea este recunoscută necesitatea ca poporul să aibă locuințe. Industrializarea Franței a determinat exodul populațiilor înspre orașe; acest fapt a provocat o criză permanentă a locuințelor. Problema locuirii a fost mai întâi preocuparea filantropilor, apoi a marilor proprietari industriali, înainte ca statul să fie somat, la începutul secolului al XX-lea, să facă față responsabilităților sale în această privință. Îngroziți de amploarea prejudiciilor cauzate de epidemiile care făcuseră
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
exemplu de degenerare a unui proiect experimental ambițios de rezolvare a problemei locuinței sociale, expus unor greșeli de calcul, economice și bugetare. La origine, orașele-grădină au fost concepute de către inițiatorul lor francez, Henri Sellier 12, "ca niște centre perfecționate de locuire", al căror scop nu era acela de a răspunde "problemei locuinței în sensul restrâns al cuvântului", ci "tuturor nevoilor individului, între care cele de relaționare cu comunitatea"13. Acest program viza astfel instituirea unei noi sociabilități populare urbane, prin dotarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
electorală a primăriilor. Încă de la alegerile municipale din 1892, curentul guedist își manifestase interesul pentru acest subiect. Mai multe date contribuiseră la atenuarea rigidității inițiale a guediștilor față de implicarea în gestionarea locală. Mai întâi, dezvoltarea industrială și preocupările patronale pentru locuire fixaseră o parte a populației muncitorești, pe care curentul guedist intenționa să o atragă în viitor de partea lui. Apoi, a descoperit că primarul unei localități poate fi un sprijin important în perioada grevelor. Pe lângă acestea moștenirea Secolului Luminilor obligă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sechelelor patologice provocate de îngrămădirea populației, și anume bolile și crimele. Discursul constructorilor nu mai era unul al comunicării sociale, al informării, ci vorbea despre contagiune"5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
5. A face ca orașul să devină locuibil consta, în principal, în reducerea problemelor locuirii, adică problema participării la viața socială, la aceea a habitatului. Criza morală a populațiilor urbane (beție, adulter, delincvență etc.) era raportată la neajunsurile condițiilor de locuire. Prin această reducere a orașului la o simplă concentrare de locuințe 6 se viza combaterea promiscuității maghernițelor și favorizarea vieții intime a familiei. Căci, după cum subliniază Michelle Perrot, dacă familia, care este, fără îndoială, "una dintre primele și cele mai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Monique Dagnaud 86 asupra ideologiei urbane a elitei tehnocratice și politice confirmă această stare de spirit; ea caracterizează perioada 1945-1955 tot prin pregnanța mitului patologiei sociale urbane. Această resurgență a igienismului este o expresie a lipsei unei politici efective a locuirii, înlocuită de lamentări privind situația habitatului. Ea alimenta o viziune fantasmagorică a orașului. Eugène Claudius-Petit ne dă un exemplu în faimoasa sa comunicare ministerială: "În marile aglomerații, pe lângă loturile pentru locuințe, pe care mișună o populație atrasă de industrie și
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a trăi invita neourbanii locuitori ai marilor ansambluri să rupă legătura atât cu trecutul lor rural, cât și cu orașul de odinioară. În această perioadă în care, în general, anchetele sociologice înregistrau predominanța culturii urbane asupra culturii rurale 132, raționalitatea locuirii în marile ansambluri însemna promovarea unui mod de viață urban care condamna obiceiurile moștenite din mediul rural. Dulapul normand și supa de varză (care îi displăcea atât de mult lui Marcel Lods) nu-și mai aflau locul în locuința modernă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pe care îl afișa față de aspirațiile locuitorilor; apoi, din cauza subterfugiului care îl prezenta pretenția sa de a întruchipa progresul tehnologic. Nerecunoașterea dorințelor locuitorilor transpare în trei aspecte: efectele emergente ale standardizării noilor construcții, și în particular a marilor ansambluri destinate locuirii și vieții sociale; tensiunile generate de ideologia amestecului social; contradicția între construcția de mari ansambluri și preferința francezilor pentru locuința individuală. Standardizarea construcțiilor colective moderne face dificilă 192 aproprierea orașului de către locuitorii săi. Urbanismul progresist nu-și disimula autoritarismul. În numele
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
naturii". Primii erau cei mai expuși disprețului celorlalți, ceilalți erau nerăbdători să plece. Opiniile culese în marile ansambluri prin anchete sociologice arătau o sociabilitate raportată la constrângerile obiective care "defineau pentru fiecare grup social posibilul și imposibilul în materie de locuire"198. Opinia favorabilă a unui subiect provenit din clasele populare ținea mai mult de gust decât de acceptarea rațională a unei constrângeri. Marele ansamblu întruchipa pentru el o soluție la lipsa locuinței, a cărei duritate o resimțise. Trecerea de la o
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
a Cadrului de Viață, apoi, începând cu 1974, de Atelierul Popular de Urbanism, avea să facă din amenajarea acestui cartier o miză celebră a luptelor urbane. Acestea nu se mai reduceau la problema amenajării urbane, ci vizau și condițiile de locuire ale muncitorilor imigranți. În diferite cămine insalubre, fără ca aceste lupte să fie coordonate între ele, muncitorii imigranți au început să combată insalubritatea, chiriile mari, severitatea reglementărilor polițienești etc. Au fost ridicate și probleme legate de locuințele sociale, de costul mare
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de opinie subliniază cât sunt de convinși locuitorii de necesitatea dezvoltării transportului public în detrimentul automobilului, dar previziunile anunță că în 2010-2020 se va dubla numărul de mașini și se va aglomera circulația 356. Cât despre examinarea impactului descentralizării asupra politicilor locuirii, sunt clare ca lumina zilei dificultățile cu care se confruntă primarii atunci când vor să combine practic căutarea competitivității economice cu dezvoltarea solidarității, în timp ce în discursuri afișează mereu complementaritatea lor. Marea frică de săraci și de imigranți Situația locuințelor gospodăriilor modeste
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
locuință socială dispuneau de mai puține resurse și de un nivel mai scăzut de siguranță a locului de muncă decât toți locatarii parcului HLM. Acest fenomen se explică prin accesul masiv la proprietate individuală a păturilor sociale mijlocii, care percepuseră locuirea în HLM-uri ca pe o etapă provizorie a parcursului lor rezidențial. Cei care reușeau să plece erau adesea înlocuiți de o populație alungată din locuințele din centrul orașelor în timpul operațiunilor de reabilitare sau renovare, fiindcă exista o convenție prin
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
logicilor segregării urbane / 75 Nașterea politicilor urbane / 78 Inițiativa responsabililor municipali și a unei elite reformiste aflate de partea industrializării / 78 Planificarea urbană pusă la proba proprietății funciare / 81 Inventarea ideologiei politicii locuinței / 83 Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii / 83 Aplicarea principiilor solidariste / 89 Promovarea unei elite muncitorești urbane / 91 O inflație a reglementări puțin constrângătoare / 96 Capitolul 2. Urbanizarea chestiunii sociale / 103 Depolitizarea guvernării orașelor / 103 De la socialismul municipal la municipalismul social / 103 Statul ca fondator al socialului
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
acestea sunt răstălmăcite ca-n perioadele de anomie socială? Sociologii încă nu au deschis "cutiile negre" ale acestor realități spațiale și sociale. Este vorba de "spații informe"? Fără coeziune? Există coeziune? Tensiuni există (între voința de a alege zona de locuire și constrângerile impuse de piața funciară și imobiliară, între voința rezidenților de a se bucura de toate echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
informe"? Fără coeziune? Există coeziune? Tensiuni există (între voința de a alege zona de locuire și constrângerile impuse de piața funciară și imobiliară, între voința rezidenților de a se bucura de toate echipamentele urbane și repulsia față de condițiile și valorile locuirii în oraș, între dorința de a avea la îndemână servicii, școli, spații comerciale, culturale, dar nu alături de ei (să fie amplasate oriunde, numai alături de mine nu!), între exigențele actuale de asociativitate pentru promovarea dezvoltării comunităților și tendința egoistă de repliere
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
7 4,2 Organizații religioase sau bisericești 8,1 6,3 Educație, artă, muzică sau activități culturale 5,7 4,3 Sindicate 5,3 2,1 Grupuri sau partide politice 3,5 2,4 Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică 1,5 2,0 Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului 1,7 2,0 Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor 3,0 3,6 Asociații profesionale 4,1 2,6 Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de organizații voluntare și să-mi spuneți cărora dintre ele le aparțineți? Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci. Organizații religioase sau bisericești. Educație, artă, muzică sau activități culturale. Sindicate. Grupuri sau partide politice. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor. Asociații profesionale. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc.. Sport sau recreere. Asociații ale femeilor. Mișcări pacifiste. Organizații voluntare care se ocupă de sănătate. Alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
voluntare și să-mi spuneți pentru care dintre acestea faceți muncă voluntară? Servicii sociale pentru bătrâni, handicapați sau săraci. Organizații religioase sau bisericești. Educație, artă, muzică sau activități culturale. Sindicate. Grupuri sau partide politice. Acțiuni ale comunității privind: sărăcia, șomajul, locuirea, inegalitatea etnică. Dezvoltarea lumii a treia sau drepturile omului. Mediul înconjurător, ecologie, drepturile animalelor. Asociații profesionale. Cercetași, echipe de ghizi, cluburi de tineri etc. Sport sau recreere. Asociații ale femeilor . Mișcări pacifiste. Organizații voluntare care se ocupă de sănătate. Alte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
al., 2003). Starea de sănătate a persoanelor care emigrează poate fi afectată însă chiar pe parcursul procesului de migrație, prin incidența unor riscuri epidemiologice în zonele de tranzit sau chiar în cele de destinație. Riscuri ridicate de îmbolnăvire apar și din cauza locuirii în comun a imigranților (cu alte persoane aflate într-o condiție similară) ori din cauza separării de familie pe intervale lungi de timp. Nu este lipsit de importanță nici accesul limitat la serviciile de sănătate de care beneficiază diverse categorii de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
ci și pentru noile științe umane, începând cu Jean-Jacques Rousseau. În timp, observă Moley, noțiuni precum corp intermediar (Tocqueville), comunitate (Tönnies), atașament la grupurile sociale (Durkheim), loc și mediu local (Vidal de la Blanche), vecinătate (sociologia americană), grup de localitate și locuire (R. Maunier) sau solidaritate locală (L. J. Lebret) încearcă succesiv, în diferite contexte ale gândirii, să delimiteze o astfel de scară microsocială cuprinsă între cea a orașului și cea a spațiului domestic. Astăzi conceptul spațiu intermediar, constată Moley, se utilizează
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]