1,956 matches
-
am strigat mai tare: Doamne ajută și bună dimineața, bade! Atunci omul s-a ferit într-o parte, vrând parcă să treacă, ținându-și de mână și copilul de 10-12 anișori. El să fi avut 30-35 de ani. Ochii îi luceau. Unde mergi? La Roica, mi-a răspuns înfundat și iar a tăcut. De unde ești?, insistam cu întrebările. Din Galda de Jos! Și eu tot din Galda de Jos vin. Și merg tot la Roica. Vom fi deci tovarăși de drum
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
să descopăr, în măsura în care mi-era cu putință, cum era în realitate acest mariaj și ce însemnau cei doi unul pentru celălalt. Luna, strălucind din mare, făcea ca umbrele parilor de lemn să se aștearnă peste pajiștea înclinată de la Nibletts. Iarba lucea de parcă se lăsase bruma asupr\-i. Descoperisem încă de jos că „fereastra panoramică“ a camerei de zi, acoperită de o perdea, era puternic iluminată. Am pășit peste sârma lăsată în jos și am început să urc, foarte încet, pajiștea, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
foarte scurt, peste o rochie foarte scurtă. Arăta ridicol de tânără, și avea acel aer de școlăriță îngrijorată și prostuță, pe care-l arbora uneori. Perry ședea cu picioarele întinse sub masă și coatele proptite pe tăblie. Fața lui mare lucea de transpirație [i ochii îi erau sticloși. Se poate să fi fost beat. James spuse doar atât: — Peregrine! Peregrine, fără să se miște, cu ochii sticloși ațintiți drept în față, vorbi: — Dacă ați discutat despre cine l-a ucis pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
STAR - S.R.L. Vâlcea 54. 60 DISTILERIILE REGUN - S.R.L. Mureș 55. 61 SALIX - S.R.L. Bistrița-Năsăud 56. 62 ROAIM PRODUCT CARE - S.R.L. Brașov 57. 63 DO DO - S.R.L. Ilfov 58. 64 SAMIFLOR - S.R.L. Cluj 59. 65 FARES DRINKS - S.R.L. Hunedoara 60. 66 LUCI PROD - S.R.L. Satu Mare 61. 67 PRODESCARN - S.R.L. Bihor 62. 68 ALCORADU - S.R.L. Sibiu 63. 69 INDAGRA PROD - S.R.L. Ialomița 64. 70 CIQUITA EXIM - S.R.L. Hunedoara 65. 71 DANDRINA - S.R.L. Satu Mare 66. 72 DALBERA COM - S.R.L. Botoșani 67. 73 PRISMA PROD
LISTA din 2001 cuprinzând autorizaţiile de comercializare în vigoare la data de 31 decembrie 2000, eliberate de Ministerul Finanţelor agenţilor economici producători interni şi importatori de alcool brut şi de alcool etilic rafinat*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131982_a_133311]
-
al nostru, știm cel mai bine locul și patima și rostul, știm cel mai bine legea și mersul înainte, suntem după nevoie și lacrimă și dinte. Noi suntem în picioare, sub noi străbunii sunt. De-aceea poate-n libertate să lucească, deasupra noastră, universala boltă albastră.” Voi încheia elogiul limbii române reproducând crezul și testamentul lui Nichita Stănescu: <reflist> Bibliografie 1. Bălăceanu, C., Nicolau - „Personalitatea umană, o interpretare cibernetică”, Cap. XII Limbajul, Ed. Junimea, Iași, 1972. 2. Golu, M., Dicu, A
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
aș vrea să te înduplec.” (M. Eminescu, I, p. 116), condițional (rar): În caz de urgență, se iese pe ușa a doua., concesiv (rar): Împotriva voinței lui, l-au propus pentru premiu., limitativ (referențial): „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, p. 171); • complement corelativ, sociativ: „Cu sfetnici vechi de zile mă-ntâmpinași în cale.” (Idem, p. 91), cumulativ: „În afară de frig, mai e și întuneric.”, de excepție: „Afară de ochii, care erau ai ei, era el întreg
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de dublă dependență: „El vine trist și gânditor/Și palid e la față.” (M.Eminescu, I, p. 172) Adjectivul nu este însă incompatibil nici cu poziția de regent. Unele adjective pot fi determinate de adverbe: „Dar ochii mari și minunați/ Lucesc adânc himeric.” (M. Eminescu, I, p. 172), iar altele cer substantive (pronume) în dativ: favorabil, necesar (încă o hotărâre defavorabilă oamenilor), în dativ sau acuzativ: folositor, util (folositor la ceva/cuiva). Aceste adjective pot fi determinate și de adverbe care
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
I, p. 168), dar în planul discursiv, al dialogului dintre luceafăr și fata de împărat - pronumele eu (mă) și tu (tău) stau pentru aceleași substantive, care nu pot, însă, ocupa pozițiile protagoniștilor actului lingvistic: „Străin la vorbă și la port,/Lucești fără de viață,/ Căci eu sunt vie, tu ești mort,/Și ochiul tău mă-ngheață.” (Ibidem, p. 171) În ambele situații, esențială, definitorie rămâne natura de reprezentant a pronumelui; pronumele este reprezentantul numelui în enunț, (a) ca unică expresie lingvistică a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de forme ale pronumelui de persoana a III-a, se rezolvă la nivel sintactic: • prin intermediul recțiunii prepoziționale; genitivul este impus de prepoziții (locuțiuni prepoziționale) a căror structură se termină într-un „articol” definit, masculin sau feminin: în juru-mi, în juru-i: „Lucesc în juru-i ziduri ca tuciul lustruite.” (M.Eminescu, I, p. 93); „Din jurul lui dispăruse lumea cea obișnuită a tinerilor.” (M.Eminescu, Proză literară, p. 62); dativul este cerut de prepoziții fără „articol” în structura lor, cele mai multe de natură verbală: conform
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în planul paradigmatic al limbii: zborul lin/zboară lin. Dar adverbul se subordonează și numelui (substantiv sau adjectiv) și pronumelui, precum și unui alt adverb: omul de aici, toți de acolo, albastru intens, adânc mirositoare etc.: „Dar ochii mari și minunați/ Lucesc adânc himeric.” (M. Eminescu, I, p. 172) Când determină substantive sau pronume, adverbul se diferențiază de adjective morfologic și sintactic; adverbul rămâne indiferent la sensurile gramaticale sau lexico-gramaticale ale regentului: băiatul/fata/tinerii de astăzi, în timp ce adjectivul i se subordonează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
făcut?... Nu ți-am spus să te-astâmperi?” (I.L. Caragiale) Subiectul gramatical primește expresie pronominală când îl încarcă vorbitorul cu o anumită valoare stilistică, cu rol activ în dezvoltarea semnificației poetice în enunțuri artistice: „Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață, Căci eu sunt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață.” (M. Eminescu) Când verbul este la imperativ, subiectul rămâne totdeauna inclus: „Încearcă acum, dacă zici că nu ți-e frică, reluă cea dintâi. Ghicește. Care-i
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Amândouă să mă plângeți / Și să vă cerniți năframa.” (O. Goga) „Se iubesc... și ce departe sunt deolaltă amândoi!” (M. Eminescu) Subiectul simplu realizat prin pronume personal impune predicatului (sau numai verbului copulativ) să se sincronizeze cu el în persoană: „Lucești fără de viață Căci eu sunt vie, tu ești mort Și ochiul tău mă-ngheață.” (M. Eminescu) În enunțurile cu subiect multiplu, desfășurarea acordului este orientată de pronume: • Pronumele personal domină substantivul (sau pronumele nepersonal) din alcătuirea subiectului, impunând verbului-predicat poziția
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
cu deosebire a doua zi, după ce pierdeau la cărți.” (T.Arghezi, IX, 184) • durata sau limitele temporale ale desfășurării unei acțiuni (ale existenței sau manifestării unei stări sau însușiri): „De copil încă, el admira ochii cei frumoși ai portretului ce luceau ca vii în orbitele lor.” (M. Eminescu, P.L., 31), „De dimineață până seara el nu se mișca de acasă, nu se ridica de la masa de lucru dintre cărți și hârtii, citea, scria fără răgaz.” (M. Caragiale, 109) • frecvența repetării unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
pentru a fi frumos orbul trebuie să fie liniștit.” (M. Eminescu, Despre cultură, 113) d. complex: Pentru a rămâne cum a fost toată viața a trebuit să facă multe sacrificii și să suporte cumplite lovituri. e. propozițional (circumstanțiala de scop): „Lucește c-un amor nespus, / Durerea să-mi alunge, Dar se înalță tot mai sus, / Ca să nu-l pot ajunge.” (M. Eminescu, I, 175) f. multiplu: „De ce nu voi pentru nume, pentru glorie să scriu? Oare glorie să fie a vorbi
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
folos.” (G.Călinescu, C.O., 40) c. propozițional (circumstanțiala de referință): „Omul nu trebuie să-și piardă niciodată răbdarea în ceea ce știe că este după legile firii.” (G. Călinescu, C.O., 152) d. multiplu: „Străin la vorbă și la port/ Lucești fără de viață.” (M. Eminescu), „Nu mai încăpea îndoială că băiatul a găsit pe Națl și că amândoi o așteptau în dosul Sărăriei.” (I. Slavici, Mara, 197) Marcarea identității specificetc "Marcarea identit\]ii specifice" Rămâne implicită în planul semantic al relației
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dorul.” (I. Creangă, 204), „Și totuși nemțoaica «cu cap și dinți de cal» crește singură fetița pe care Fibula o naște, păstrând o discreție eroică în jurul întâmplării.” (Șt. Bănulescu) • acuzativ: celelalte prepoziții (locuțiuni prepoziționale): „Străin la vorbă și la port Lucești fără de viață.” (M. Eminescu, I, 171) „Pentru Epicur fericirea era să fii ca pietrele, insensibil la suferință.” (O. Paler, Galilei, 21), „- Doamnă, cred că faceți o confuzie... Vă prețuiesc nesfârșit ca inteligență...” (C. Petrescu, Procust, 289), „E minune oare că
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
dreptul să vorbesc despre ea.” (G. Bogza, 314) • o acțiune secundară, simultană cu acțiunea principală exprimată prin verbul regent și care este atribuită, ca o caracteristică dinamică, subiectului sau complementului: „Casele cresc în pădurea de pini / albe sau ca șofranul, / lucind pe coline.” (L. Blaga, 181), „Și ieșind iute cu dânsa afară din chilie îl auzii descuind ceva, încuind ceva, și iute se întoarse cu ea plină...” (C. Hogaș, 238) În legătură cu acest conținut semantic, complementul predicativ prezintă două variante: • complement predicativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
împletirea dimensiunii semantice cu dimensiunea sintactică a textului: „Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul.” (M. Eminescu, I, 147), „Cântam în iarbă și-n mohor tainele ascunse tuturor”. (M. Isanos, 227), „Ea se uită... Păru-i galben, Fața ei lucesc în lună, Iar în ochii ei albaștri Toate basmele s-adună.” (M. Eminescu, I, 73), „Mi-am dat seama că era nu numai inutil ci și primejdios să mai adaug ceva...” (O.Paler, Galilei, 134), „Am scris cu bunăvoință, după ce
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
voioși, voinici. Iubește curățenia de Florin Cristescu Vezi tu mică pisicuța Vezi micuțul porumbel? De la aste mici fapturi Cum tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să-ți îngrijești Ea se spală, draga mea. Draga mea, el se păzește. Trupul să ți-l curățești. 107 Culori de Ion Țîrlea Într-o intersecție, Învățăm o lecție Dacă-i roșu, ne-am oprit, Răbdător și liniștit; Iar
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mi pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
miroase a cozonac și a colaci aromați, rumeniți. Se aud zurgălăii săniilor cu cai. Copiii îl așteaptă pe moș Crăciun, pe care îl iubesc foarte mult. Vuiet surd se încovoaie de după dealuri și se pierde în văi și stânci. Gheața lucește ca oglinda, iar brazii par niște uriași care străjuiesc drumul. Așezat la gura sobei, noaptea pe când viscolește, privești flacăra albastră a vreascurilor și spui minunate povești. Privesc pe geam afară la dansul amețitor al steluțelor de nea, în lumina unui
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
Traian Băsescu devenea ridicol. Când se făceau acele fotografii de grup, fie cu șefei de state din Uniunea Europeană, fie cu conducători a organismului continental, președintele României prezenta o imagine grotescă, fie înghesuindu-se între aceștia, fie râzând fără rost și lucindu-i chelia, ca un far călăuzitor. O mare pacoste pe capul acestui personaj, care conduce destinele unei țări este pronunția și exprimare în limba oficială a Uniunii Europene. În Antichitate, cei care n-aveau dar oratoric și doreau acest lucru
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
a aspira catre cunoasterea absoluta, adica aflarea formulelor magice pe care Dumnezeu le-ar fi rostit la Facerea lumii. Ruben isi recapătă fizionomia satanică, "se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două bărbi de țap, ochii îi luceau a jeratic, nasul i se strâmba si se usca ca un ciotur de copac și, scărpinându-se în capul lățos si cornut începu a râde hâd si strambandu-se: [...] inca un suflet nimicit cu total!”. Ruben, sub înfațișarea liniștită și
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
a aspira către cunoașterea absolută, adică aflarea formulelor magice pe care Dumnezeu le-ar fi rostit la Facerea lumii. Ruben iși recapătă fizionomia satanică, „se zbârci, barba-i deveni lățoasă și-n furculițe ca două barbi de țap, ochii ii luceau a jeratic, nasul i se strâmbă și se uscă ca un ciotur de copac si scărpinându-se în capul lațos și cornut incepu a râde hâd și strâmbându-se: [...] încă un suflet nimicit cu totul!”. Desăvârșirea cunoașterii se realizează doar
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Din a valurilor sfadă prorociri se aridic.” Egipetul întrunește în cele din urmă formele metamorfice ale argintului, devenit nisip (pământ), piramidă, râu, cântec. Florile „sclipesc” „ca argintul de ninsoare”, zidire uriașă, Memphis, pare învelit „cu-argint ca-n soare să lucească într-un lanț”; același oraș mort, „se ridică, argintos gând al pustiei”, din „nisipuri argintoase”; preoții fantastici din templele de marmoră „sună-n arfe de argint”. Sinteză a viziunii metalului lunar c-un corespondentul firesc în „oglinda galben clara” a
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]