389,862 matches
-
fel, îl reciteam pe Rousseau, cu al său Contract social... Iată, deci, cum se înscria istoria în structurile tradiționale... Ea se insinuează, fiindcă e repetată în fiecare an, contractul social e reînnoit an de an, se reactualizează, și tocmai acest lucru contribuie la asigurarea vitalității sale... Bineînțeles, aveam de observat și altceva, cu totul diferit. în 1970, ne aflam sub regim comunist, cea mai mare parte a teritoriului României fusese colectivizată, reguli complet diferite organizau relația dintre proprietatea publică și proprietatea
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
un compromis, - iar acest compromis a fost următorul: voi fi instalat într-un sat care e și un loc de pelerinaj, care are deci o anumită tradiție, în sensul că putea primi și găzdui străini. Mi s-a părut că lucrurile nu erau tocmai în ordine, însă mi-am spus că, decât să mă întorc la Paris, voi încerca să fac această experiență. Am fost introdus acolo, - mai întâi la Sucevița, o mare mănăstire, deci un loc de pelerinaj. La început
Jean Cuisenier - "NU PUTEM PROIECTA ÎîN VIITOR INTEGRALITATEA CULTURILOR VECHI" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15028_a_16353]
-
mai descuiat ca alții. A publicat recent o carte de memorii, oferindu-i lui Diaconescu prilejul să-l expună pe micul ecran. Ce am văzut și auzit a fost șocant. Nu în sensul că Mizil era primul care spunea aceste lucruri, dar în acela că era cel de la care ne-am fi așteptat cel mai puțin și în acela că tonul calm, potolit, "obiectiv" pe care vorbea făcea credibile unele din afirmații. Grav a fost că Mizil a spus ce a
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
care e asigurat de preoți, de diaconi, - și nu poporul însuși e cel ce inventează, creează poezia ori și-o extrage dintr-un fond tradițional; el delegă, oarecum, aceste sarcini, unor personaje specializate. în ce privește bocetele de la înmormântări, am observat același lucru la Sucevița - femeile din familie nu bocesc, practic, ci delegă funcția lamentației unui personaj specializat, bocitoarea, astfel încât am observat că atunci când o femeie din familie bocește totuși, o face pe bază de texte melodice variate cu scurte texte poetice în
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
generațiile s-au succedat, titlurile de proprietate au putut fi împărțite sau au devenit nesigure ori s-au pierdut, deci recuperarea pământurilor, a locuințelor de la oraș a devenit un pericol economic și social, generator de conflicte în cadrul familiilor. Uneori, acest lucru s-a efectuat în mod pașnic, alteori nu. Iar aceasta a contribuit mult la introducerea unui climat de competiție și de contestare în multe părți ale României. A doua schimbare: în întreaga perioadă a regimului comunist, bunurile Bisericii Greco-Catolice au
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
care mai rămâne astfel doar fragmentar în comportamente, ritualuri etc. E ceva care trebuie acceptat, vă întristează asemenea fenomene? Nu sunt deloc trist și nu am nici un fel de nostalgie, nici pentru Franța, nici pentru România. Fiindcă este vorba de lucruri inevitabile, și ele trebuie luate ca atare. Am greși grav dacă am supravaloriza multe dintre aspectele culturii vechi. Căci această cultură veche e însoțită și de condiții de viață cu totul dificile, de o închidere între limite strâmte, de un
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
viitor. Dar nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi, ci numai anumite aspecte ale acestor culturi. Prin urmare, avem de făcut, prin această cercetare a memoriei, o selecție, această selecție e legitimă, nu trebuie să ezităm să spunem acest lucru; ea e legitimă, iar dacă neglijăm această cercetare a memoriei și acest exercițiu al selectării vom rata misinea de a construi un proiect de viitor. Eu nu pot construi proiecte de viitor pentru români în locul lor, e datoria lor să
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
legitimă, iar dacă neglijăm această cercetare a memoriei și acest exercițiu al selectării vom rata misinea de a construi un proiect de viitor. Eu nu pot construi proiecte de viitor pentru români în locul lor, e datoria lor să facă acest lucru. în măsura în care, în Franța, sunt solidar cu concetățenii mei, am încercat, într-un anume fel, să le dau concursul. Aceasta înseamnă să redefinim raportul dintre cetățenie, naționalitate și etnicitate. Și să redefinim, poate, și raportul dintre muzeu și viață... Pentru că aveți
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
a sensului. Aceasta e funcția fundamentală, primordială, a Muzeelor Artelor și Tradițiilor Populare, dacă aceste muzee sunt concepute altfel decât niște antrepozite a tot soiul de obiecte provenite din viața cotidiană. Este vorba, deci, de obiecte. Când vorbim despre practici, lucrurile stau cu totul altfel. E limpede că muzeul nu are cum să conserve niște practici ca atare. Caracteristică pentru o practică este contribuția sa la funcționarea societății și, prin urmare, la menținerea transformărilor care regizează această funcționare. Practicile sociale, artistice
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
mai mult decât învățarea scrisului și a cititului și că ea privește ființa umană în totalitatea aspectelor sale. Educația e un sistem de ansamblu care regizează întregul existenței umane - și obiectele pe care le conservăm în muzee ne reamintesc acest lucru, de pildă secvențele de film pe care le-am putut surprinde odinioară, imaginile fotografice, înregistrarea discursurilor de la distribuirea premiilor etc. Astăzi, foarte adesea, se refuză clasificarea elevilor, pentru a nu provoca anumite reacții și tensiuni. Ne puteam întreba dacă această
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
rămîne un contemporan al nostru plin de umor. Andrei Cornea și-a adunat de curînd într-o carte articolele apărute în Observator cultural în rubrica Cuvintelnic fără frontiere. Că aceste articole cîștigă prin adunarea în volum mi se pare un lucru cert. Cititorul grăbit de reviste, fie ele și culturale, trece în goană peste asemenea subtilități. Adunate în carte și citite în tihnă, articolele lui Andrei Cornea își arată adevărata față. În mod neașteptat, ceea ce frapează în primul rînd este accesibilitatea
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
care nu se uită ușor și care poate fi aplicată ecclesiei creștine, dar și, de pildă, grupurilor de terapie americane: "cristalizarea și "ecclesia" au apărut ca urmare a unei imposibilități "tehnice" de a armoniza lumea cu omul. Cum face acest lucru am văzut: trece cu vederea lumea, creînd, prin intermediul grupului, o lume secundă, prin definiție armonizată cu omul... acest "cosmos" al "ecclesiei" preia, s-ar părea, asupră-i contradicțiile dintre om și lume... Ecclesiocrația, deși salvează la un moment dat civilizația
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
apoi începutul articolului lui Andrei Cornea: Apoi a urmat Greșeala. De traducere, de interpretare, de înțelegere." Oricît de ironic ar fi și oricîte argumente științifice ar avea, Andrei Cornea nu e niciodată alarmist: Toate acestea sînt adevărate, dar de un lucru nu sînt așa de sigur - că fenomenul se poate caracteriza prin alarma: "se strică limba". Ce se întîmplă sînt diferite transformări lingvistice naturale, cerute de legea lenei universale; aceeași lege a acționat și în trecut cînd, să zicem, latina clasică
Rafinament și umor by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15043_a_16368]
-
cînd ești îndrăgostit/ da bani cerșetorilor" (învățăturile lui șam către fiul său benedict). Mai putem constată și alte deșchideri ale autoarei către realul cotidian, practicate în chiar materia absurdului care devine familiar, "decade" într-o coabitare cu ordinea habituala a lucrurilor. Se complace în nămolul "prozei". De fapt, intervine o dezumflare a absurdului (serios în esență să), înțepat de acele ironiei, pe care le mînuiesc cu virtuozitate și barzii în blugi: "șam vede două muște pe geam/ se gîndește la europa
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
Cronicar Dialog În publicația cu acest nume pe care o scoate dl Ion Solacolu la München de ani buni (avîndu-l, la un moment dat, coredactor pe Ion Negoițescu), au apărut, în ultimele numere sosite (unele, cu întîrziere) la redacție cîteva lucruri foarte interesante. Ca de obicei, DIALOG face numere așa-zicînd tematice, pe o problemă sau un autor. Numărul din dec.-iulie 1999, de exemplu, intitulat Destine, e consacrat unei extrem de utile discuții dintre Matei Gall și Andrei Goldner. Cel dintîi a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
dl Neagu Djuvara, conferințe, dialoguri, mese rotunde, scrisori publicate în revista d-lui Solacolu în decursul anilor referitoare la teme istorice: 23 august, Yalta, procesul Antonescu, rolul Regelui Mihai între 1944 și 1947 etc. Cît se poate de binevenite aceste lucruri pe care patina timpului nu s-a așternut aproape deloc. Amintiri despre Streinu În LUCEAFĂRUL nr. 23, dl Alexandru George, ostil, în general, cum spune, aniversărilor, le cedează totuși fiind vorba de Vladimir Streinu, al cărui centenar l-am sărbătorit
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15058_a_16383]
-
primul rând, de tine,/ Să nu mai poți fugi pe nicăieri."( Balada imposibilei reclădiri) Cartea cu elegii a lui G. Țărnea merită totuși citită măcar pe sărite. Nu știu cine o va face (cartea se găsește doar în librăriile vâlcene), dar un lucru e sigur: poetul are acel "ceva", păcat că n-a găsit și formula cu care să-i câștige iremediabil pe cititori. George Țărnea - Cartea cu ele, cele din elegii..., 101 poeme anto logice, prefață de Eugen Negrici, Editura Conphys, Rm.
Tot poezia de dragoste by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15063_a_16388]
-
jocul americanilor. E ca și cum i-ai fi cerut unui anticomunist înveterat să militeze pentru intrarea României în alianța sovietică. Probabil că destui inși din administrația americană au studiat dosarul actualului ministru al apărării român și cu siguranță vor fi descoperit lucruri dizgrațioase privind întâmplarea din 1989. La rândul său, dl. Pașcu știe ce știe și continuă să tacă apăsat. Dar să-i lăsăm pe americani. Problema e că dl. Pașcu a adunat în interior o asemenea cantitate de antipatie, încât n-
Între celular și celulită by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15060_a_16385]
-
fraze, auzite, citite, întâmplător, și pe care le-am consemnat în vederea unor pagini de roman, de mai târziu, probabil, mă gândesc eu acum; deși există în mine, veche, și o manie de a fotografia pe loc și gratuit orice (însemnând lucrul pe hârtie) - nu se știe niciodată, presupun, la ce-mi va folosi... De pildă, această replică a lui G. Călinescu, cine știe cum însușită: Fugi de-aici că-mi infirmi ipotezele!"- în paranteză: despre Veronica Porumbacu. Dumnezeu s-o odihnească. Sau: I
Fel de fel by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15070_a_16395]
-
în sud, dintre tîrgoveți, adică exact din păturile din care proveneau cei mai mulți scriitori și artiști. O generație de scriitori a redescoperit, cu prilejul evenimentelor anului 1848, drumul spre politică și spre civism. Dacă privim cu atenție istoria, observăm că acest lucru se petrece mai ales în împrejurări excepționale. De pildă, în anii '60-'70 ai secolului XIX, cînd mișcarea conservatoare trebuia întărită contra supremației "roșilor", care prelungeau artificial și ineficient spiritul pașoptist, au intrat în politică junimiștii, scriitori, cei mai mulți. Sau după
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
de ei. Se retrag însă, de obicei, tot așa de rapid cum se implică. Ambițiile lor rămîn totuși de altă natură. Politica fiind pentru ei o problemă de conștiință și nu o profesie, sînt regretați moralmente, dar nu rechemați după ce lucrurile intră pe un făgaș cît de cît firesc. În general, nu-i cheamă nimeni: vin singuri. Cînd se simt necesari. Și nu sînt dați afară. Cedează singuri locul, întorcîndu-se la uneltele lor.
Esteți și militanți by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15059_a_16384]
-
care pare nouă doar pentru că nu a fost exploatată - o idee, mai exact, din categoria celor semnalate și clasificate (dar nu clarificate) doar pentru a fi mai bine ignorate și clasate. Modul în care cei doi autori o pun la lucru este unul al documentării minuțioase - cel puțin în două planuri: al teoriilor integratoare, susținute de o bibliografie riguroasă, și al particularizărilor prin fapte, cifre și statistici, preluate din variate surse ori întocmite chiar de autori (a se vedea anexele). Tudor
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
Cronicar Salata În trei numere consecutive din revista 22 (26, 27, 28), d-na Marta Petreu supune cartea dnei Lavastine Uitarea fascismului, la care ne-am mai referit, unuia dintre cele mai minuțioase și avizate examene critice. Am prevăzut acest lucru, atunci cînd am semnalat, în paginile de față, o notă din APOSTROF care enumera titlurile cărților și studiilor românești despre tinerețea legionară a lui Eliade și Cioran. Lavastine, ți se pregătește ceva! Într-adevăr, dna Petreu vine acum cu observații
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
titlurile cărților și studiilor românești despre tinerețea legionară a lui Eliade și Cioran. Lavastine, ți se pregătește ceva! Într-adevăr, dna Petreu vine acum cu observații foarte amănunțite și precise despre carte, unele compromițătopare, altele doar alarmante. Cu un singur lucru nu ne împăcăm din studiul întreprins de dna Petreu: cu introducerea intitulată Nota de plată. Autoarea studiului este cea mai bine situată dintre istoricii actuali ai ideilor de la noi ca să știe că "nota de plată" nu e atît de încărcată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
nu obosesc să respingă părerea răspîndită tot de români, de la care au preluat-o străinii care s-au ocupat de noi și anume că dominanta ideologică în România interbelică n-a fost dată de fascismul intelectual. Să trecem! Mai multe lucruri juste remarcă dna Petreu în Uitarea fascismului. Cel mai important e acela că autoarea cărții n-a consultat în mod nemijlocit sursele, luînd de la alții, cu greșeli cu tot, informația. Sub raport științific, această metodă de a acorda credit surselor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]