9,370 matches
-
sfârșitul pătrarului (subdiviziune a anului școlar pe atunci, după model sovietic), adică prin decembrie, iarăși în cel mai neașteptat mod. Profesorul ne dăduse o temă de casă ciudată: să desenăm toate florile amintite de Vasile Alecsandri în poezia „Concertul în luncă”. Cum nu se prea găseau atlase botanice pe atunci, întreaga clasă a căzut într-o explicabilă stare depresivă. Mai puțin eu, care găsisem soluția salvatoare. În biblioteca familiei era păstrat la loc de cinste dicționarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu, pe
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
biblioteca familiei era păstrat la loc de cinste dicționarul enciclopedic ilustrat Candrea - Adamescu, pe care îl răsfoiam cu multă plăcere, mai cu seamă datorită imaginilor care însoțeau cuvintele glosate. Acolo am dat peste ilustrațiile tuturor plantelor pomenite în „Concertul în luncă”, pe care le-am copiat cu hârtie indigo în caiet, colorându-le apoi după cum m-a tăiat capul. Profesorul Roman s-a arătat impresionat de modul în care mă achitasem de datorie: „Bine, berbecule, mi-a spus, vezi că se
ROMAN ŞI BOLOGA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 1889 din 03 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363626_a_364955]
-
Acasa > Poezie > Oglindire > BALADA TOPORAȘULUI Autor: Gabriela Docuță Publicat în: Ediția nr. 1908 din 22 martie 2016 Toate Articolele Autorului In luncă,pâlc de toporași S-au imbrăcat de gala primăverii Dar nimeni nu-i observă, Striviți sub pași Jertfesc iubire violet. Uitați acum,erau cândva Floarea Afroditei Din care fetele făceau cununi, Tristă violeta încă-și găsește puterea Zâmbind,mai face
BALADA TOPORAŞULUI de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363695_a_365024]
-
lasă în păstrare sub razele de lună pătrunse prin frunzișuri pe buze-namorate în taină să le pună... Aș vrea să fiu pământul pe care-aleargă apa ce crește în vâltoare săpând prin defileu ca stropi să ude floare crescută-n larga luncă și să-mi hrănească gândul ades cu dor de ducă... Aș vrea să fiu pământul pe care calci să-ți prind desculț piciorul și să-l sărut în iarbă când sprinten saltă și lasă-n urmă dorul acelor dulci idile
DACĂ MĂ CAUŢI... AŞ VREA de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 248 din 05 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364645_a_365974]
-
știu Că sunt sau că nu sunt, o oază-ntr-un pustiu! Mă doare umbra asta ce-mi stă mereu în spate! Desprinde-o de durere și-aruncă-mă departe! Printre tăcute chipuri ascunse-n come-adânci Să plângă macii roșii , rătăcitori prin lunci. Să strig că sunt copilul uitat de Dumnezeu În nemurirea morții, cum i-am cerut chiar eu... Centrul Atentiei Modifica Referință Bibliografică: Cameleonică / Violetta Petre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 230, Anul I, 18 august 2011. Drepturi de Autor
CAMELEONICĂ de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 230 din 18 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364744_a_366073]
-
sfinții,/ Ca în veci să-mi fii slăvit,/ Fiindcă timpul ai oprit”. Și doina se jelește odată cu mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar: „Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți am oftat.../ Fată duce, mi-ai plecat,/ Cu durere m-ai lăsat,/ În anii care-au trecut ... / Fată dragă, n-am trăit!” Cascada sunetelor armonic-unduitoare
GHEORGHE ZAMFIR PREAMĂRIND PE EMINESCU de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1319 din 11 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349438_a_350767]
-
nr. 1305 din 28 iulie 2014 Toate Articolele Autorului SFÂRȘIT DE APRILIE La sfârșit de aprilie Verdele din câmpie E acoperit cu petale Și puf de păpădie. Presuri și mierle, Privighetori și cuci Cântă-n vâlcele Și-n aninii din lunci. În livezile cu pruni Zumzet de albine, Roi de fluturi și tăuni Zboară-n cercuri line. În tarlaua dinspre Șasa Ară un tractor. Tata bate în câmp coasa Sub un strop de nor. Ziua se înalță plină Pe raze de
SFÂRŞIT DE APRILIE de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349522_a_350851]
-
anume măsură. Cunoștințele vechilor egipteni erau și ele înmagazinate în papirusurile bibliotecii alexandrine. Egiptul, fiind un dar al Nilului, făurise un calendar de trei sute șaizeci și cinci de zile bazat pe apariția constelațiilor în anumite poziții pe firmament. Iar revărsarea Nilului în luncile sale fertile apărea odată cu răsăritul stelei Sirius. Iar vechile cunoștințe astronomice asiro-babiloniene îmbogățiseră știința alexandrinilor cu informații despre eclipsele solare și lunare care putea fi prezise cu mare acuratețe, și foloseau în calcule astronomice cercul de 360 de grade, sistem
AL ZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1302 din 25 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349509_a_350838]
-
sfinții,/ Ca în veci să-mi fii slăvit, / Fiindcă timpul ai oprit”. Și doina se jelește odată cu mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar:„Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți am oftat.../ Fată duce, mi-ai plecat,/Cu durere m-ai lăsat,/ În anii care-au trecut.../ Fată dragă, n-am trăit!” Cascada sunetelor armonic-unduitoare
„DOINA DE JALE” DE GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1305 din 28 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349514_a_350843]
-
sfinții,/ Ca în veci să-mi fii slăvit, / Fiindcă timpul ai oprit”. Și doina se jelește odată cu mama care și-a pierdut fata, lumina sufletului ei, iar viața pentru ea, de-acum înainte, este un greu calvar: „Ghiocel crescut pe luncă,/ Floricica mamei!.../ Dorul tău, simt, mă usucă./ Draga mea, te-am așteptat, /Zile și nopți am oftat.../ Fată duce, mi-ai plecat,/ Cu durere m-ai lăsat,/ În anii care-au trecut.../ Fată dragă, n-am trăit!” Cascada sunetelor armonic-unduitoare
GHEORGHE ZAMFIR de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1308 din 31 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349563_a_350892]
-
născut în Bucovina - un loc de vis), emigraseră la 19 ani în Canada, fără a lua cu ei copilul ce nu avea nici un an, lăsându-l bunicii. Iar părinții dinspre mamă, se mutaseră în București, după ce comuna Piua Petri, din Lunca Dunării a fost inundată, desființată de pe hartă. Așa că nu aveam bunici la țară. „Mi-am umplut sufletul cu înțelepciunea bătrânilor și cu tradițiile locului” - De aici nevoia de mai târziu, de „fugă” în mijlocul naturii. E o coincidență faptul că ați
DIALOGUL CU ASCULTATORUL E PROVOCATOR de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 124 din 04 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/349616_a_350945]
-
la drum lung, zi de vară până-n seară, la peste 300 de kilometri de Târgu-Mureș? - mă întreabă unii cunoscuți, mai cu seamă neprieteni. Și nu mă feresc să răspund! „Mă dusei să trec la Olt” - vorba cântecului - în miez de luncă strașnic ascunsă de pădure, la granița Teleormanului, ca să îngenunchiez la sfintele moaște de la Mănăstirea Plăviceni (Aluniș), ctitorită de Doamna Stanca, soția Viteazului Mihai, în vremi de restriște, urgisită și azi de o nenorocită sârmă electrică mărginind, ilegal, moșia de vânătoare
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 957 din 14 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/350304_a_351633]
-
ridicată în cinstea lui. PETRACHE LUPU devenise celebru după ce avusese o viziune în care i-a vorbit Bunul Dumnezeu. Am aflat că era un cioban modest, bâlbâit și stingher. Într-o zi când se afla cu oile la păscut în Lunca Dunării, a avut o viziune în care i-a apărut Bunul Dumnezeu sub forma unui MOȘ - după cum a povestit dânsul mai târziu - care i-a spus să meargă în satul lui și să le spună oamenilor de acolo ca să se
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
care afla zilnic din telegramele aduse de jandarmi despre sacrificiul celor căzuți eroic pe FRONT. Organizatorii Bisericii l-au dus pe PETRACHE LUPU și pe FRONT ca să-i binecuvânteze pe militari și să le ridice moralul. Până la Locul Sfânt din Lunca Dunării unde era STÂNA și TROIȚA am trecut prin niște lanuri mari de orez și bumbac, recolte din care localnicii câștigau bani frumoși. Ne-am întors la casa miresei unde începuseră să se adune nuntașii. Noi am fost invitați la
FRAGMENTE DIN MEMORIILE UNUI OFIŢER DE ARTILERIE de CONSTANTIN ZAVATI în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350333_a_351662]
-
reprezintă o mare excepție de la regulă în acest sens, știut fiind faptul că forul academic respectiv acordă unui autor doar un singur premiu pe parcursul întregii sale activități științifice), „Bilanțul apei în solurile irigate” (teza sa de doctorat), „Verificarea hidroameliorativă a Luncii Dunării românești și a Deltei” sau lucrări care abordează și alte teme conexe acestui domeniu științific deosebit de vast, cum ar fi „Apele în viața poporului român”, „Hidronimie românească sau botezul apelor”, „Corectarea mediului și umanizarea naturii”, „Zeu și fluviu Dunărea
ÎNCOTRO E ŢARA, DOMNULE SUBLOCOTENENT?! de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 68 din 09 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350444_a_351773]
-
CE DACĂ... Autor: Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1287 din 10 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Sufletul meu ce va zbura în sus Va fi demult, demult apus. Numai plopii vor mai foșni atunci, Peste umbrele mele pe lunci. Așa e viața, se-ntoarce mereu Mai aproape de Dumnezeu. Ce dacă cobor în lutul sfânt Printre demoni și sfinți. Voi căuta trecutul sub pietre Și-mi voi găsi părinții din părinți. Va bate-n veci de veci doar vântul Și
CE DACĂ... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349202_a_350531]
-
mă trezeam în lumi celeste... ...trecură ani din roată vieții ... ...covorul toamnei iar mă poartă... ...ajunsă-n floarea tinereții ... ... cu dragostea îmi croiesc soarta... ...o, și ce basm trăiam atunci... ...romanțele-mi cântau pe strune... ...urcam pe munți... mergeam prin lunci... ...cuvintele nu pot a spune... ... ce fericire era-n noi... ...era povestea de iubire ... ...privesc trecutul cu ochi goi... ...îl trec pe foaie-n amintire... ...te-ai dus cu toamna și-ai lăsat... ...în urma ta... toamnă eternă... ...covorul plastic colorat
MELANCOLIE de MARA EMERRALDI în ediţia nr. 1641 din 29 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348564_a_349893]
-
Război în casă îi uitat, / Iar animalele-s puține, / Că ciurdă nu-i la noi în sat. // Biserica-i aproape goală / Bătrânii-s duși în țintirim, / Se-nchide școală după școală, / Copiii-s rari și nu mai vin. // Se umple lunca cu rogozul, / Ce-mi crește îndesat, în pace, / Și-n loc de grâu iese mohorul, / Că brazdă n-are cine-ntoarce. Să hâie-o șură, cade-un gard, / Să mai astupe o fântână, / Stă drumul țării desfundat / Și n-are câini
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
care anticipează un eventual război, are o serie de investiții în țară, unde să pregătească rezervele pentru front.De aceea, în aproprierea marilor centre cerealiere ale țării, construiesc silozuri în care să se păstreze cereale, majoritatea fiind lângă câmpiile din lunca Dunării, unde există porturi cu posibilități de magazinaj și transport. - Mâine îți spun exact locurile în care Ministerul Apărării caută diriginți de șantier. Ziua următoare, prietenul lui Vasile veni cu lista locurilor unde Ministerul Apărării caută diriginți de șantier. Cei
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
Apărării caută diriginți de șantier. Cei interesați vor trebui să meargă acolo, la început pentru testare, timp de o lună, iar dacă ei corespund, le vor face angajare până la finalizarea investiției.Vasile se uită pe listă și observă că în lunca Dunării din Oltenia, erau două investiții la distanță de cca 50 km. între ele, cu termen de finalizare ce depășea peste trei ani.Îi conveni acest termen deoarece se gândi că fiind o perioada lungă s-ar putea ca finalizarea
MOȘ MACHE..CONTINUARE de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1624 din 12 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348572_a_349901]
-
a comportat mieluța. A zburdat pe imaș la iarbă verde? era curios Andrei. - Da, s-a simțit bine și chiar mi-a plăcut dezinvolturaei. Și nu era, măi, imaș, ci cărări umbroase de pădure, am fost la Gârboavele, nu pe lunca Dunării. - Am zis și eu metaforic, craiule. Hai..., intră în amănunte, dă din casă. S-a lăsat și ea pipăită pe ici pe colo prin părțile esențiale? făcu mai departe pe curiosul Andrei. - Ce pot să-ți spun decât că
PARTEA I A de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349352_a_350681]
-
Istorisire > COMOARA BLESTEMATĂ - V. CĂUTĂTORII DE COMORI Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1387 din 18 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Într-una din seri apărură în sat două perechi de tineri cu rucsacurile în spate și poposiră în lunca pârâiașului din apropiere. Noii sosiți își instalară două corturi, strânseră vreascuri din zăvoi și aprinseră un foc să-și pregătească de-ale gurii. Câțiva săteni îi observară și se întrebară nedumeriți ce-i cu acei musafiri nepoftiți pe meleagurile lor
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
și du-le o jumătate! Zis și făcut! Costache al lui Turcu puse într-o papornița țărănească o pită din țest, o ulcea de pământ cu lapte de vacă, o sticlă de țuică și o luă agale pe cărăruie până în luncă. Acolo se opri la câțiva pași de corturi și grăi: - Bine ați venit în ținuturile noastre. - Bine te-am găsit, tataie! - Nu sunteți de prin zona noastră!? - Venim din metropolă, zise una din fete zâmbind îmbietor. - Și dacă nu vă
V. CĂUTĂTORII DE COMORI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1387 din 18 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349384_a_350713]
-
se dădea de cinci ori pe săptămână. Sigur, mai mult subproduse, căpățâni, gheare, dar aveau în farfurie miros de carne. Odată, mi-a fost adus de la Jilava un lot. Erau prăpădiți rău de tot. Bătuți. Gălbejiți. M-am dus la Lunca Dunării personal să-i primesc, venise un tren cu ei. M-am dus cu două camioane și i-am încolonat cu gardă, să-i aducem la Giurgeni, era o distanță de vreo 7-8 kilometri. Dom'le, erau atât de prăpădiți
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
române. Timotei Pleșca și Toma Jalbă au organizat batalionul românesc, ostașii primind echipament, armament, cazarmă. Cadrele didactice nu au fost silite să urmeze cercurile de vară în limba ucraineană, ci 30 dintre ele au urmat cursuri la Chișinău. În satul Lunca s-a jucat chiar „Piatra din casă” de V. Alecsandri. Până ce teroarea bolșevică va pătrunde peste tot, pe alocuri, în școli și în 1919 se mai cânta „Deșteaptă-te române”. În 9 ianuarie 1918 Ion Precul, moldovean din stânga Nistrului în calitate de
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]