2,304 matches
-
iar Thaw se strecură printre umerii și spinările celor de-acolo. Drummond îi întinse un pahar mare cu whisky și-i spuse să-l dea pe gît. O blondă și o brunetă se lipiră zîmbind de Thaw și blonda zise: — Mămica ta știe că ești aici? Poate, răspunse el. E moartă. Și se răsuci mulțumit de duritatea lui. Drummond aduse două trabuce. Le aprinseră și o porniră în pas de marș pe Sauchiehall Street, scoțînd fum ca niște hornuri. începu să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
mîngîieri pricepute, și întrebă: — Janet! Tu ești prietena lui Marjory. E cuplată cu altcineva? — Nu cred, Duncan. Atunci ce-i cu ea? Ce-i cu ea? Cred că se simte prea bine acasă, Duncan. E foarte fericită alături de tăticul și mămica ei. — Așa, deci. E îndrăgostită de părinții ei. în loc să învețe să fie adultă, arătîndu-mi mie cum să mă port ca un adult, ea se răsfață acasă. O, Dumnezeule, dacă exiști, fă-i ceva, rănește-o cumva, Doamne, fă-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
văzu, apoi se aplecă peste Rima cu un zîmbet neobișnuit de larg. — Deci o să aveți un bebeluș mic-mic! zise ea cu vocea tare și lentă cu care vorbesc unii cînd se adresează idioțiolor. Un bebeluș la fel cu a avut mămica ta cînd te-a născut! Nu-i așa că-i drăguț? — Nu intenționez să vorbesc cu ea, îi spuse Rima lui Lanark, apoi respiră adînc și păru că se concentrează asupra unui lucru. — în regulă! zise sora pe un ton consolator
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
complicității fetei, ori D.N. a susținut permanent că aceasta nu era acasă și nici nu Așaflat ulterior de vizita amicului ei. Și așAșa rămas, căci implicarea fetei nu a fost dorită nici de anchetatori, mai ales că acum era deja mămică. Întâlnirea celor doi s-a lăsat cu o încăierare în urma căreia Culică a fost catapultat cu capul într-un perete al încăperii, producând acea fractură, prin tasare a vertebrelor a căror dislocare a survenit abia după ce acesta s-a culcat
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ușile deschise și un doctor în halat alb așteptând în spate. Lui Alex îi veni să urle. Nu mai simțise niciodată asta până atunci. Lumea devenise alb-verzuie. Îi era rău, de frică. Alergă pe lângă ambulanță și intră în curtea școlii. Mămica de serviciu de la recepție spuse: — Pot să vă ajut ... Dar Alex știa unde era clasa lui Jamie, la parter, în curtea din spate. Se îndreptă direct spre ea. Îi sună telefonul. Era învățătoarea lui Jamie, domnișoara Holloway. — Femeia aceea așteaptă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
colorat. I-a făcut clovnului costumul portocaliu și dinții verzi. Tocmai când era pe cale să-i coloreze pantofii Într-un roșu aprins, s-a oprit și a Început s-o imite pe bunică-sa. — Draga mea, draga mea! Pământul e mămica ta, apa e tăticul tău. Bunica Gülsüm s-a făcut că nu observă. Încurajată de indiferența ei, Asya și-a continuat parodia. Era rândul violetei africane să fie udată. Preferata bunicii Gülsüm. Aceasta a gângurit spre floare: — Ce mai faci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
mea Bénédicte se găsea pe atunci În Statele-Unite. I-am trimis o telegramă. Mi-a răspuns: „Te felicit din toată inima pentru nașterea fetiței tale și mă bucur alături de tine. Cum e, cît cîntărește, unde s-a născut, cine e mămica? Ai anunțat nașterea ei celorlalți din familie? Dacă nu, fă-o“. În septembrie 1968, În departamentul Basses-Alpes, devenit departamentul Alpes-de-Haute-Provence, am petrecut vreo zece zile delicioase În compania părinților mei. Îmi fusese de ajuns să pricep că nu mai trebuia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
plîng, dă fuga la maică-sa și aia mă ia la rangă că i-am supărat „puișorul cel drag“. Ce zici de asta? — Oh, știu cum e, spune prietena dînd din cap și privindu-și ceasul. Toți rămîn băiețeii lu’ mămica! Studiile de arhitectură ale lui Wakefield nu se concentraseră pe partea tehnică; matematica presupusă de partea inginerească era de puterile lui, iar la desen era o catastrofă. Interesul lui major era atras de aberații arhitecturale precum castelul contopit de fier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
pregătise deja gustările pentru oaspetele lui Susan: prăjitură, roșii, lichior, brînză și o cană de apă rece ca gheața. Brînza de capră, cu un miros pătrunzător, tronează În mijlocul unui fund de lemn cu un cuțit Înfipt În ea. — Asta e mămica mea, Aleișa Petrovici. Mami, el e domnul Wakefield. Doamna Petrovici nu Întinde mîna către Wakefield, ca să i-o strîngă, dar face un gest larg de invitație, către canapea. — Ia loc, ia loc. O adevărată rușine, omul ăla al meu. Zi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
o iubești, și din promisiunea mea se vede, și la dosarul meu se vede. Hai, Doamne, că viața fără mama mea n-o pot imagina. E femeie la cincizeci și patru de ani, frumoasă, suflet bun, acum e distrusă, dar mămica mea e frumoasă ca femeie, foarte înțelegătoare, mă ajuta la lecții și îmi punea bani la CEC fără să știu, și eram singurul din șase copii și am dezamăgit-o. Mi-e rușine de frații mei. Mămica mea îmi lua
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
e distrusă, dar mămica mea e frumoasă ca femeie, foarte înțelegătoare, mă ajuta la lecții și îmi punea bani la CEC fără să știu, și eram singurul din șase copii și am dezamăgit-o. Mi-e rușine de frații mei. Mămica mea îmi lua cămăși, pantofi, de ziua mea făcea mâncăruri, iulie anul ăsta am făcut 31 de ani. Orice face mama e bun, nu sunt mofturos. Sunt și eu lipicios de mama. Și vreau să transmit la toate mamele din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ochii pe copilașii lor, că de fapt, când ajung adolescenți, atunci trebuie mai mult supravegheați. Pachetul de la mama e dragostea mea. Păi, n-am primit niciodată colet, ea vine, face ce-mi place, uite, îi spun să facă mămăligă, sarmale, mămică, vreau și eu pește, nu mult, așa, puțin, prăjit, ciorbiță făcută din mâna lui mama, și i-am cerut să-mi aducă apă de acasă. Apă de la puț mi-a adus... și a zis, hai, mamă, ți-a fost dor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
încălțăminte și lucruri ce putem primi. Am poză cu ea și o port cu mine. Și mai vreau să fac cerere la domnul comandant Stancu să fac poză cu mama și cu frații aici pe Rahova. Ea mi-a zis, mămică, să fii cuminte, și i-am promis lui mămica că voi fi cuminte. „Acum îmi iese o măsea de minte“ - Gavrilă Este cel din cazul Mihalea. Cu Păun. Întâi m-a uimit cu play station. Apoi, a dat totul pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
ea și o port cu mine. Și mai vreau să fac cerere la domnul comandant Stancu să fac poză cu mama și cu frații aici pe Rahova. Ea mi-a zis, mămică, să fii cuminte, și i-am promis lui mămica că voi fi cuminte. „Acum îmi iese o măsea de minte“ - Gavrilă Este cel din cazul Mihalea. Cu Păun. Întâi m-a uimit cu play station. Apoi, a dat totul pe computer. Dialogul cu el e ciudat. Se impune: nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2286_a_3611]
-
dar stilurile noastre de viață sînt foarte diferite. Mie nu mi-ar păsa nici cît negru sub unghie de o cină la Embassy sau de ultimul model de haină de la Gucci sau să apar Într-un articol din Tatler, despre „mămici sexy“, deși acesta din urmă mi-a dat, prin asociere, un oarecare sentiment de satisfacție. Dar nu se poate nega faptul că lui Trish, Gregory, Dan și mie nu ne pasă de același lucruri de care Îi pasă Lisei. Inevitabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
strecurat într-un vecin care priponea toată ziua poarta casei și făcea conversație cu Giulia ori de câte ori trecea pe lângă el: - Săru’ mâna, domnișoara Giulica, ce mai faci, domnișoara Giulica? Da’ părinții matale ce-o face ei acuș în Italia, tăticu’ și mămica matale? - Bine, și eu, și părinții mei. Dar tu, Gingirică, tot nu te-ai dus la școală! - Nu m-am dus, domnișoara, spunea el mâhnit, da’ la toamnă sigur mă duc. - Ce faci toată ziua aici, pironit în poartă? - Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
-ți cumperi tanga cu mătase în ei, cum să-ți faci ochii cu creionul și cu tușul. Orice știa și era și respectată. Când venea pe scara lor, se întreceau toate babele s-o întrebe ce mai face fă, Elizo, mămică-ta? Am auzit că v-ați luat altă mașină, ori îi pipăiau hainele și se uitau la ea intimidați. Eliza mai avea opt frați, majoritatea mai mari, și toți erau îmbrăcați bine și se uitau de sus la toată lumea. Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
toți oameni fini, băieți tineri. Dragonul deschisese un internet-cafe pe lângă Biserica Icoanei. Apoi, prin cablul lui, oferise unor amatori din cartier acces la Internet și, pe lângă el, și abonament la video-chat-ul cu fete. - Cum ai ajuns acolo? - Mi-a aranjat mămica, nu ți-am spus. Ea are tot felul de relații, nu e nimic să nu rezolve, de-aia zic și cu tine, tot ea... Și cu chestia asta, dar poate îți aranjează să vii și tu să filmezi, tot voiai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
cu gunoi până-n gât. Și-a cumpărat niște ampicilină și a așteptat. După aceea a sunat-o pe Eliza pe mobil: - Nu mi se-ntâmplă nimic, femeia aia nu mi-a făcut nimic. - Stai liniștită, c-o întreb eu pe mămica, da nu acum, mâine, când se-ntoarce de la Roma. În sfârșit, după alte zile, tot Eliza i-a adus două pastile verzi, 20 de euro bucata. - Dacă nu iese nici cu ăsta, e nasol, dar mai vedem noi, nu te
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
Laura-Mădălina Jocurile și jucăriile copilăriei Aș vrea, la vârsta ce o am, Să pot și eu să fac minuni Păpușilor să le dau grai Și ursuleților de pluș. Păpușile cu păr bălai sau brun Și cu rochițe fel de fel Mămica mea îmi cumpăra Pentru că prea mult mă iubea. Cu lopățica și găleata Adesea la nisip eu mă jucam Pentru păpuși și ursuleți Prăjiturele pregăteam. Ca joaca să îmi fie mai frumoasă Bunica o păpușă-mi înfășa: „Să știi, fetito, ce
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
frumoasa mea măicuță Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să mă iubești Și cu drag să mă-ngrijești
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
Și în inimioara mea, Ai depus cu sârguință Ca pe cea mai dulce miere Faguri din iubirea ta. O, prea buna mea măicuță, Îți ofer ca mărțișor, Inimioara mea micuță Ca să știi că te ador! Draga mea mămică... Draga mea mămică, Ești o rândunică, O rază de soare Pe-o-ntinsă mare... Ești o ciocârlie Pe-o verde câmpie... O, draga mea mamă, Inima te-ndeamnă Să mă crești, Să mă iubești Și cu drag să mă-ngrijești! Vestitor al primăverii
Antologie: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a. In: ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
se păru a fi un urlet. Îi trebuiră câteva secunde ca să-și reorganizeze percepțiile auditive, apoi trecu rapid În camera de alături. Așezat lângă pat, Bruno cânta cât Îl țineau bojocii: I-a adunat pe toți aici Chemarea scumpei looor mămici, Căci e pe moarte, Maammaaaaaaa... Nestatornici; nestatornici, ușuratici și bufoni, așa sunt oamenii. Ridicându-se, Bruno cântă și mai tare strofa următoare: Da, au venit, sunt toți aici, Și ăia mari și ăia mici, Până și fiul blestemat, Veni cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
am să te fac să mai mănânci greață din aia... (Începe să urce treptele.) Mai bine curăță niște cartofi. PARASCHIV (Începe să dea semne de frică.): Nu te du! MACABEUS: Ți-e frică pentru mine? Zău? (Rânjind.) Te temi pentru mămica ta? PARASCHIV: Nu te du, Maco... Zău.... Mai stai... MACABEUS: Ia te uită! (Urcă.) Nu, că azi am chef să omor un om. Am un chef nebun. Dacă nu omor azi un om îmi pierd mințile. PARASCHIV: Dă-l dracului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
început să se topească, țurțurii sunt primejdioși și femeile se duc la ghicitoare la Plumbuita, pe ulița din dreapta lacului de viplă în parcul unde umblă cai morți. La ora amiezii, călduță și însorită, la care se plimbă prin parcul rectiliniu mămici cu bebeluși. Sub prelatele lor în bătaia soarelui și a vântului, vânzătorii de ziare, semne ale prezentului care nu trece, stau cu ochii pe lume și totodată practică indiferența la ea. Iar pe bănci risipiți în visare trei pensionari, două
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]