4,819 matches
-
grupe naționale principale și anume: românii, ucrainenii, germanii și polonii, întreaga provincie fiind împărțită într-o veritabilă rețea de circumscripții electorale naționale. Grupurile etnice mai mici urmau a fi incluse în cadrul listelor electorale a uneia din „națiunile principale“ (spre exemplu maghiarii în cea românească, iar lipovenii în cea ucraineană) sau în lista alegătorilor acelei naționalități ce deținea majoritatea într-o comună dată39. Astfel, din totalul celor 28 de deputați ai colegiului electoral al comunelor, câte 10 reveneau românilor și ucrainenilor, șapte
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dușmanului”. Chiar dacă societatea comunistă a dispărut, reflexul de negare a alterității a rămas Încă activ, dacă ne gândim, În România actuală, la diverse forme de incomprehensiune sau de lipsă de acceptare a celuilalt, la nivelul minorităților, fie ele etnice (țigani, maghiari, evrei), fie profesionale (aduceți-vă aminte de strigătul „Moarte intelectualilor!” ce răsuna În iunie 1990 În timpul celei mai dure mineriade, slogan specific pentru o mentalitate de tip unic, agonal, care combate „dușmanul de clasă”, programată În noi de ideologia comunistă
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
dominantă. Modificarea radicală a atitudinii statului față de minoritățile de orice fel - etnice, lingvistice, religioase, sexuale, culturale etc. - nu a fost neapărat însoțită de modificarea corespunzătoare a atitudinii populației. Iar politicile de egalitate sau chiar de discriminare pozitivă a unor minorități - maghiarii și rromii, homosexualii, catolicii și cultele protestante etc. - au trezit, din partea categoriilor majoritare, reacții de respingere care au ajuns până la nivel politic. Această lipsă de perspectivă a unor mari categorii sociale ale actualei societăți în tranziție în condițiile occidentalizării societății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această ocazie, că poate foarte bine suporta o provocare politico-diplomatică fără să reacționeze isteric la aceasta. Dintr-o înțelegere politică suplimentară sau din simplu instict politic (sau poate din noroc), politicienii români reușiseră deja să facă în anii ’60 ceea ce maghiarii, cu un deceniu mai devreme, și cehoslovacii, cu un deceniu mai târziu, nu au reușit fără să provoace o reacție militară și de orgoliu a Uniuniii Sovetice: obținerea autonomiei față de Moscova și deschiderea față de Occident. Deschiderea față de capitalismul occidental a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
au fost nevoiți să cedeze în fața presiunilor occidentale, în Constituția din 1923. După 1989, s-au opus din nou recunoașterii sau retrocedărilor în materie de drepturi și avantaje față de minoritățile religioase (mai ales față de Biserica Catolică), etnice (mai ales față de maghiari și rromi) și sexuale (toate). Ideea fundamentală a teoriei lui Manoilescu era cuprinsă în conceptul de „valoare adăugată”, net superioară în industrie, față de agricultură și comerț. Această idee a fost preluată de teoreticienii și politicienii sistemului economic comunist, care au
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
împăratu alb. Poveștile lui Teodor Șimonca (1982), include 17 texte din repertoriul povestitorului, ale cărui povești - după cum le caracterizează Agnes Kovács, cea care adnotează ambele volume - nu au variante apropiate nici în tezaurul de basme populare românești, nici în cel maghiar, fiind reprezentative pentru un strat arhaic al basmului fantastic. Folcloristul are o contribuție prețioasă și la semnalarea specificului local al jocurilor populare românești din Ungaria. Nefiind coregraf și nici muzicolog, el tratează jocul din perspectiva obiceiurilor, și de aceea culege
HOŢOPAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287458_a_288787]
-
fiind compoziția națională a PCR În momentul confirmării sale că forța politică legală În România - august-septembrie 1944 - și numărul redus al aderenților, desemnarea unui prim-secretar de origine română - predecesorii lor fuseseră, În ordine, un polonez, un bulgar și un maghiar - indică În mod evident dorința de adaptare la caracteristicile statului român și la tradiția să naționalistă. Deschiderea primului așezământ de Învătământ politic al PCR În martie 1945 urmează cu câteva zile instaurării primului guvern prosovietic la București (6 martie 1945
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
În bagaje titlurile de noblețe pierdute de organizațiile scriitoricești rivale. În mai multe țări socialiste, uniunile scriitorilor au coexistat cu centrele PEN, uneori după ce mai mulți ani acestea din urmă fuseseră Închise. Cu exceptia PEN-Clubului polonez - dar e și cazul celui maghiar și a celui iugoslav -, ele funcționau În fapt că simple secții de relații internaționale ale uniunilor scriitoirlor, sub controul sectorului de propagandă al comitetului central, În dezacord cu unul dintre punctele importante ale Cartei: „PEN apară principiul liberei circulații a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
poziție politică fără ambiguitate, chiar atunci când statutul lor intelectual și profesional nu era Întotdeauna bine stabilit. Referință la modelul altor asociații intelectuale care existaseră În alte țări comuniste Înainte de 1989 era foarte puternica În spiritul unora dintre membri: «cercul Petöfi» maghiar, care jucase un rol determinant În revoluția magiară din 1956, Carta 77, care reunise intelectualii cehoslovaci ce se opuseseră ocupării țării lor de trupele Pactului de la Varșovia În 1968, sau KOR, grupul intelectuali consilieri ai Solidarnosc, mișcarea poloneză care sfidase
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
operante apar ele. Cercetarea menționată, efectuată pe registrele matrimoniale ale Consiliului Municipal Cluj-Napoca, ce urmărea și căsătoriile intrași interetnice în perioada 1980-1985, demonstrează și ea acest fapt (vezi tabelul 4). Tabelul indică o centrare etnică clară în cazul românilor și maghiarilor. Curioasă este oarecum situația germanilor, unde peste 51% dintre bărbați s-au căsătorit cu românce, peste 25% cu maghiare și 23% cu germane. Întrucât însă din 8.732 de bărbați, cei de naționalitate germană reprezintă doar 0,44%, adică 39
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
și, fără o bază factuală concretă (luarea în considerare a cât mai multor indicatori materiali și socioculturali), ele rămân, în ultimă instanță, simple speculații. La nivel global, configurația căsătoriilor mixte dintre cele mai numeroase două etnii din România, românii și maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
maghiarii, arăta în 1992 astfel: din totalul de 407.509de familii în care capul de familie era maghiar, 45.444 erau căsătoriți cu o româncă, iar din totalul unguroaicelor căsătorite, 48.969 aveau soți români. Așadar, aproape 100.000 de maghiari trăiau în căsătorii mixte cu români. În anul 2002, cifrele nu diferă prea mult: cap de familie maghiar, 45.847, cap de familie român, 46.372. Dar dincolo de cifre și acuratețea lor, se ridică o întrebare fundamentală în legătură cu mariajele interetnice
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
frecvent medalioane și texte comemorative consacrate unor personalități ca Ioan Inocențiu Micu-Klein, George Coșbuc, Vasile Pârvan, Andrei Mureșanu, Paul Zarifopol, G. Ibrăileanu, Gib I. Mihăescu, G. Bogdan-Duică, Liviu Rebreanu, Cincinat Pavelescu ș.a. Se dezbate problema relațiilor interculturale dintre români și maghiari, cehi, polonezi, francezi, se comentează poezia populară, se abordează cu pertinență, uneori și cu o pornire polemică, tema raportului dintre tradiție și actualitate. Între publiciștii culturali ai R.n. foarte activi sunt Titus Bunea, I.C. Mălin, Olimpiu Boitoș, care folosește și
ROMANIA NOUA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289330_a_290659]
-
responsabil este I. Salusinsky. În articolul-program, Lumina, publicația afirmă că își propune să militeze pentru apropierea româno-maghiară și luminarea românilor din Ungaria. Sunt publicate numeroase articole pe această temă, unele semnate de personalități politice maghiare, precum Fr. Kossuth (Românii și maghiarii), Albert Apponyi (Frățietate), Alved Teleki (Să ne înțelegem!), Farkashazy Zsigmond (Să dăm mână cu mână!), Szatmari Mór (Pentru popor) ș.a. Asemenea afirmații chemând la frățietate și concordie sunt de cele mai multe ori doar propagandistice, neavând acoperire reală. De aceea, publicația nu
LUMINA-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287907_a_289236]
-
ale Uniunii Europene, se "remarcă" printr-o submediocră calitate artistică. La limită, ceea ce șochează în acel film e nu atât mesajul, oricum de ordin ficțional, ci mai ales execrabila susținere formală. Practic, realizatorii "au mințit" neconvingător, în ciuda eficienței lobby-ului maghiar care a determinat postul TV5 să reia pelicula de trei ori în două zile, fapt destul de atipic pentru politica de programe a canalului respectiv. Prin urmare, nu intenția malefică a părții franco-maghiare de a defăima imaginea României este de condamnat
Condiția de victimă by Valentin Protopopescu () [Corola-journal/Journalistic/17172_a_18497]
-
după o Biblie maghiară tradusă de predicatorul clujean Gáspár Heltai, elev al lui Philip Melanchton. Ca și prima tipăritură coresiană în limba română, Întrebare creștinească (1559), Palia de la Orăștie decurge și ea dintr-o inițiativă a reformaților ardeleni (sași și maghiari, deopotrivă), de a calviniza sau luteraniza majoritatea ortodoxă românească a Principatului, spre a crea o contrapondere catolicismului, care găsea mai lesne un limbaj comun cu ortodocșii. Faptul acesta (al inițiativei reformate) nu știrbește cu nimic importanța celor două demersuri cărturărești
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
Die Rumänen in Ungarn, Siebenbürgen und der Bukowina (1881), Ardealul (1893) și Românii din Ardeal (1910). Cunoscând ideile școlii etnopsihologice germane și opiniile lui Max Müller, el le aplică folclorului românesc. Face și câteva încercări de folclor comparat (Studie asupra maghiarilor, 1871). Cel mai mare interes i-l suscită basmele, pe care le-a cules încă elev fiind, cercetându-le apoi cu atenție. Are în vedere existența variantelor, explicată atât prin diferențele geografice și de timp, cât și prin temperamentul fiecărui
SLAVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289719_a_291048]
-
Se înscrie la Facultatea de Drept. Mai mult decât la Budapesta, el devine acum liderul studențimii române, apărând interesele românești împotriva stăpânirii austro-ungare. Încoronarea cu flori a mormântului lui Avram Iancu de la Țebea și, mai ales, victoria morală obținută asupra maghiarilor la Congresul Federației Internaționale a Studenților de la Paris, organizat de Asociația Corda Fratres (impunând constituirea în secții a participanților pe naționalități și nu pe țări), determină excluderea sa din Universitate și intentarea unui proces pentru „agitație împotriva statului”, încheiat cu
SCURTU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289585_a_290914]
-
2001, 21-24; Manolescu, Lista, III, 351-353; Petraș, Panorama, 625-628; Popa, Ist. lit. II, 1 119; Mircea Ghițulescu, Amintiri din teatru, CL, 2002, 3; Victor Cubleșan, Pâine, circ, sistemul culturii și jurnal, ST, 2002, 7; Alexandra Olivotto, De la Mara la evrei & maghiari, RL, 2003, 2; [Cornel Ungureanu], O, 2003, 8 (număr omagial); Alex. Ștefănescu, Cornel Ungureanu, RL, 2003, 39; Dan Mănucă, Geografie literară II: Kakania rediviva, CL, 2003, 11; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 357-360. A. Tr.
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
despre oameni din Bihor, pref. edit., introd. Ioan Chira, Oradea, 1979; Iosif Vulcan, Publicistica, pref. edit., Timișoara, 1983; Onisifor Ghibu, Un plan secret al guvernului unguresc din 1907 privitor la maghiarizarea românilor din Transilvania (Cartea neagră de la Budapesta), pref. Teodor Maghiar, Oradea, 2000. Repere bibliografice: Ionuț Niculescu, „Eminescu, student la Viena”, TTR, 1975, 3; Cocora, Privitor, II, 194-195; Ionuț Niculescu, „Iancu, Domnul moților”, TTR, 1978, 10; Miron Blaga, „În panteonul celor mai vrednici bărbați ai neamului”, F, 1983, 19; Traian Ștef
VASILESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290455_a_291784]
-
pe care o propunem este cea a tipurilor de migrație definite prin prisma contextului plecării. În mod sintetic, vom încerca să facem referire la fiecare dintre tipurile de deplasări care s-au dezvoltat în România după 1989. Migrația etnicilor germani, maghiari și evrei către statele-națiune a dominat primii ani de după 1989. Plecările legale, definitive în bună parte, s-au derulat în cadrul unor politici active de încurajare a migrației din partea statelor de destinație (Germania, Ungaria, Israel) și au marcat stadiul final al
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fond - scria ministrul de externe, Alexandru Lahovari, În decembrie 1894, la scurtă vreme după explozia cvasi sincronă a iredentismului român În Transilvania și a celui italian În Istria - toate acestea sunt o poveste ridicolă. Eu nu sunt prea supărat că maghiarii o primesc peste degete; dar cred că acești excelenți italieni caută mai degrabă să-l enerveze pe Crispi și să zguduie Tripla Alianță, și mai puțin să ne fie nouă utili și agreabili. Ori Tripla Alianță garantează securitatea noastră mult
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
XIX, problema transilvăneană a dispărut pentru câțiva ani din agenda oficială a relațiilor româno - austro-ungare. Condițiile structurale, ce generaseră problema românilor transilvăneni, au rămas totuși neschimbate. Ele au fost numai pentru un anumit timp acoperite de alte probleme. „Aversiunea Împotriva maghiarilor era Însă adânc Înrădăcinată” În rândurile elitei românești, iar „evoluția viitoare a raporturilor interne din Austro-Ungaria nu putea fi calculată” <ref id="38"> 38 Ibidem, S 19(42)/DCCCLIX, Memoriu secret asupra promovării mai ample și a importanței relațiilor germano
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
române (predat... la 4 mai 1898). </ref>, Întrevăzută cu certitudine. Sarcina principală a diplomației austro-ungare la București părea să se rezume În mod real la un unic obiectiv: să preîntâmpine o modificare de percepție ce ar făcut ca ura față de maghiari a românilor să devină mai puternică decât frica lor de Rusia! Or, În această privință Aehrenthal estima, În 1896, mai cinic decât decidenții români că, fără o schimbare radicală a politicii ungare În Transilvania, monarhia risca să piardă ultimul său
DIPLOMAȚIA VECHIULUI REGAT, 1878-1914: MANAGEMENT, OBIECTIVE, EVOLUȚIE. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by RUDOLF DINU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1260]
-
Dă Doamne să fie și la noi magazinele pline de marfă!”: experiența din Ungaria Călătoriile, dar mai ales șederea propriu-zisă a celor ce practicau micul trafic provocau curiozitate și, în egală măsură, admirație entuziastă față de ceea ce vedea acolo și față de maghiari. Obiectul admirației era determinat de înțelegerea fiecăruia a situației din Ungaria. Cei mai mulți erau uimiți de standardul de viață și de relativa afluență din magazine. Opersoană cu care am vorbit, absolventă de liceu, ne-a spus: Cum să zic... Când am
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]