3,668 matches
-
o sursă a înțelegerii condițiilor generale ale societății la un moment dat, precum și a structurilor nevoilor, comportamentelor și fanteziilor consumatorilor. Pentru această etapă a operei sale, noul sistem al obiectelor lumii cotidiene moderne este analizat în special cu mijloacele teoriei marxiste, ale semiologiei și ale structuralismului. De altfel, obiectele sunt grupate în sisteme de semnificație, iar logica lor este înțeleasă atât economic și funcțional, cât și (mai ales) cultural. Explicația sistemului cotidian al obiectelor este realizată pe fundalul relației dialectice dintre
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
semnelor și integrarea grupului: este în același timp o morală (un sistem de valori ideologice) și un sistem de comunicare, o structură de schimb. Ca logică socială, sistemul consumului se instituie pe baza unui refuz al plăcerii"356. Deși cadrele marxiste revin în conceperea acestui subiect (de pildă în această afirmare a centralității producției: "Întreaga ideologie a consumului vrea să ne facă să credem că am intrat într-o nouă eră și că o "revoluție" umană definitivă separă vârsta dureroasă și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Consumul reprezintă un singur și mare proces logic de reproducere lărgită a forțelor productive și de control al acestora"357 [s. a.]), accentul pus pe valoare, semnificații și semne comută reperele acestei problematici spre alte filtre interpretative. Intuiția conform căreia analiza marxistă asupra producției de bunuri este oarecum depășită de situația în care societatea se preocupă mai mult de producerea de semne și imagini decât de cea a bunurilor propriu-zise se va constitui ulterior în încă un motiv al distanțării de acest
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
teoretizată", care conferă însă o perspectivă specială însuși modului baudrillardian de construcție a propriului text. Codul presupune o matrice programatoare care generează în funcție de un model. În cazul lucrărilor de început ale lui Jean Baudrillard, acest cod dominant este modelul teoretic marxist și semiotic, care îi trasează principalele cadre de interpretare a multiplelor fenomene, indiferent de aria lor principală de situare și înțelegere. Putem astfel vorbi despre un adevărat filtru hermeneutic de receptare și explicare a fenomenelor culturale, filtru alcătuit din schema
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
îi trasează principalele cadre de interpretare a multiplelor fenomene, indiferent de aria lor principală de situare și înțelegere. Putem astfel vorbi despre un adevărat filtru hermeneutic de receptare și explicare a fenomenelor culturale, filtru alcătuit din schema noțiunilor și ierarhiilor marxiste. Într-o metafizică a codului, valoarea este pur tactică, având și ea structura unui cod care deține operațiile de comandă și de control, devenind un simplu semnal printre alte semnale. Din moment ce finalitatea unui sistem este înscrisă încă de la început în
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
precum și "deconstruirea" unui personaj-cheie în conceperea modernității vin să contureze desprinderea de modernism și intrarea într-un stadiu discursiv nou, în care, cel mai adesea, a fost etichetat drept postmodern. Baudrillard critică absolutizarea economicului și a procesului său dialectic, obsesia marxistă care a transformat latura economică într-o instanță fantastică, ridicând-o la nivelul unui principiu de realitate. Atât Marx, cât și Freud se fac "vinovați" de nesesizarea îngustării și a separației (la coupure) teoretice pe care au provocat-o. Cei
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și desăvârșirea ideologică a primeia"401. La fel ca în mișcarea derridariană de reinstaurare a importanței scrisului în raport cu vorbirea în cadrul criticii logocentrismului, Baudrillard intenționează să schimbe opoziția dintre schimb și valoarea de întrebuințare; pentru acest lucru a introdus pe lângă distincția marxistă dintre valoare de schimb și valoare de întrebuințare și conceptul de valoare-semn, care vrea să arate că mărfurile sunt evaluate și în funcție de cât prestigiu sau semnificație socială conferă cumpărătorului. Mike Gane comentează raportarea lui Baudrillard la conceptele dominante de valoare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
să arate că mărfurile sunt evaluate și în funcție de cât prestigiu sau semnificație socială conferă cumpărătorului. Mike Gane comentează raportarea lui Baudrillard la conceptele dominante de valoare de întrebuințare și de schimb ca o critică la adresa lipsei de radicalitate a teoriilor marxiste, încă încapsulate în presupozițiile gândirii occidentale: "poziția lui Baudrillard este aceea că întreaga teorie a valorii de întrebuințare și a valorii de schimb este prinsă în presupozițiile culturale ale capitalismului: Marx nu a fost suficient de radical"402. În aceeași
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
În funcție de tipul de logică după care este ordonat (logica utilității, a pieței, a darului, a statutului), un obiect va avea poziția de instrument, marfă, simbol sau semn. Logica producției este doar una dintre ele, iar Baudrillard va arăta că teoria marxistă este limitată în raport cu celelalte tipuri de logică expuse, dintre care una dintre cele mai interesante i se pare a fi aceea a schimbului simbolic, care valorifică ideile despre dar și potlatch ale lui Mauss și Bataille. Baudrillard se va distanța
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
expuse, dintre care una dintre cele mai interesante i se pare a fi aceea a schimbului simbolic, care valorifică ideile despre dar și potlatch ale lui Mauss și Bataille. Baudrillard se va distanța apoi de teoriile, dar și de vocabularul marxist pe care îl utiliza consecvent și va respinge distincțiile consacrate dintre bază și suprastructură, economie și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Mauss și Bataille. Baudrillard se va distanța apoi de teoriile, dar și de vocabularul marxist pe care îl utiliza consecvent și va respinge distincțiile consacrate dintre bază și suprastructură, economie și ideologie etc., polemizând pe marginea multor concepte ale teoriei marxiste. În Le Miroir de la production va cataloga categoriile și teoriile utilizate de marxism drept mult prea conservatoare pentru a putea fi utilizate în construirea unei teorii revoluționare sau în alcătuirea unei noi ordini sociale, dar și inadecvate descrierii unor societăți
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
această impregnare a postulatelor tradiției în însăși gândirea lui Marx, care, de pildă, reține conceptul de "Natură" din ideologia Iluminismului: "el rămâne în fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Iluminismului: "el rămâne în fantasma moralizatoare a unei Naturi care trebuie cucerită"404. În aceeași măsură, și alte presupoziții ale teoriei marxiste își pot regăsi rădăcinile în acest tip de raționalism, astfel încât, deși "radicală în analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
analizele logice ale capitalului, teoria marxistă menține un consens antropologic cu opțiunile raționalismului occidental în forma sa definitivă pe care a dobândit-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a raționalizării și a capitalismului industrial. Această ruptură de modelul marxist de scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
-o în gândirea burgheză a secolului al VIII-lea"405. Devine evident astfel cum o dată cu distanțarea de teoria marxistă se produce și distanțarea de modernitate, concepută ca epocă a producției, a raționalizării și a capitalismului industrial. Această ruptură de modelul marxist de scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
scriitură și de problematizare a fost diferit percepută de către criticii care s-au ocupat de opera lui Baudrillard. Astfel, dacă o mare parte observă în Le Miroir de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în această condamnare a marxismului ca oglindă a procesului de producție existența unui subtext, acela al prezervării de către Baudrillard a formei fundamentale a criticii marxiste (Mike Gane). Douglas Kellner, care realizează o interpretare din perspectiva ideologiei de stânga
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
de la production, de pildă, o expunere în forță a punctelor slabe ale teoriei marxiste, alții citesc în această condamnare a marxismului ca oglindă a procesului de producție existența unui subtext, acela al prezervării de către Baudrillard a formei fundamentale a criticii marxiste (Mike Gane). Douglas Kellner, care realizează o interpretare din perspectiva ideologiei de stânga, fie deplânge distanțarea lui Baudrillard de temele abordate în prima parte a operei sale, fie, atunci când obiecțiile aduse de Baudrillard i se par întemeiate, consideră că teoria
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
în prima parte a operei sale, fie, atunci când obiecțiile aduse de Baudrillard i se par întemeiate, consideră că teoria sa se încadrează într-un cadru neomarxist (în special în primele sale trei lucrări) care îmbunătățește și aduce la zi critica marxistă. Arthur Kroker radicalizează și mai mult această relație; în viziunea sa, Baudrillard este "magicianul marxismului occidental", care a realizat o completare a teoriei marxiste și care "poate fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
cadru neomarxist (în special în primele sale trei lucrări) care îmbunătățește și aduce la zi critica marxistă. Arthur Kroker radicalizează și mai mult această relație; în viziunea sa, Baudrillard este "magicianul marxismului occidental", care a realizat o completare a teoriei marxiste și care "poate fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul formei-marfă în cultura modernă", sau, introducându-l pe Nietzsche în interpretările sale, "Baudrillard a făcut imposibilul. Într-o inversare a efectelor cu lumina fulgerului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și aduce la zi critica marxistă. Arthur Kroker radicalizează și mai mult această relație; în viziunea sa, Baudrillard este "magicianul marxismului occidental", care a realizat o completare a teoriei marxiste și care "poate fi chiar ultimul și cel mai bun marxist doar pentru că a spart codul formei-marfă în cultura modernă", sau, introducându-l pe Nietzsche în interpretările sale, "Baudrillard a făcut imposibilul. Într-o inversare a efectelor cu lumina fulgerului, a reușit să radicalizeze Capitalul, și să-l facă pe Marx
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
schimb economic, guvernat de legile producției, ale echivalenței și controlului. Schimbul simbolic este cel care introduce ambivalența în interiorul relațiilor și scapă astfel constrângerilor determinate de către cod; în acest sens, este nu doar un exemplu favorit pentru a arăta că teoria marxistă eșuează în a descrie corect alte tipuri de societăți, precum cele arhaice, construite în jurul ritualurilor, sărbătorilor, potlatch-ului, dar reprezintă, prin caracteristicile sale, și propria atracție către un alt tip de teorie, care să se fundamenteze pe o ambiguitate radicală, pe
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
radicale ale depășirii economiei discursive, care se bazează pe un demers linear de la premise la concluzii, spre o economie discursivă a risipei și potlatch-ului, în care teoria exprimată provoacă realitatea, iar concluziile exced legitimitatea premiselor. Incapacitatea economiei fondate pe teoria marxistă de a schimba societățile contemporane și de a produce o revoluție este transferată și în planul discursivității; de altfel, o miză a lucrării Le Miroir de la production este și aceea de a arăta cum teoriile se transformă în ideologii și
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
între natura umană și capitalism. Caracteristicile intrinseci și "naturale" ale omului sunt considerate a fi în relație cu sărbătoarea, excesul, cheltuirea energiei, în timp ce imperativele muncii, efortului, utilității, economiei sunt văzute ca fiind împotriva firii omenești; prin urmare, Baudrillard respinge primatul marxist al producției, considerând că toate formele de schimb simbolic sunt mult mai apropiate naturii umane decât producția. Într-o recenzie la Operele complete ale lui Bataille, Jean Baudrillard critică teoria marxistă, în timp ce afilierea cu ideile lui Georges Bataille este evidentă
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
fiind împotriva firii omenești; prin urmare, Baudrillard respinge primatul marxist al producției, considerând că toate formele de schimb simbolic sunt mult mai apropiate naturii umane decât producția. Într-o recenzie la Operele complete ale lui Bataille, Jean Baudrillard critică teoria marxistă, în timp ce afilierea cu ideile lui Georges Bataille este evidentă: "marxismul este totuși o critică mic burgheză limitată ("petit bourgeios critique"), încă un pas în banalizarea vieții către "buna utilizare" a socialului! Bataille, dimpotrivă, mătură toată această dialectică de sclav dintr-
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
individualizat printr-o manieră proprie de a se alcătui, și care și-a apropiat chiar prin stil sau formă elemente ale schimbului simbolic. 4.3.2.2. Cultură și micropolitici Statutul de suprastructură pe care o deținea cultura în teoria marxistă a făcut, de fapt, ca această problemă să fie negjijată în analize și cercetări. Mai mult decât atât, cultura a fost, în genere, separată de economie și politică, care au fost investite cu puterea de schimbare socială. În acest context
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]