5,675 matches
-
și ”restul lumii.” Nu mai este firul ăla nevăzut ce lega om cu om , necaz cu necaz și bucurie cu bucurie. Parcă au murit vremurile alea... S-au mirat doar cînd au văzut cum munceau cei doi, la casa, alături de meșteri și cum își săpau singuri pământul din curte. Și așa,dintr-odată, le-au devenit dragi. Unde mai pui că aveau câte o vorbă pentru toată lumea și câte un sfat bun. Chiar Ion a lu'Ciucu a zis că Domnu
PARFUM DE GUTUI de MIRELA PENU în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377734_a_379063]
-
peste program, Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am! Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi, După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun, Alții spun că e prostie, cei de-aici cred că-i nebun. Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel, Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel! De cinci ani, fără oprire, niciodată n-
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
peste program,Drepturi multe ,,dânșii are” dar eu. . . nu pot ca să am!Eu, întruna, ca măgarul, nu am timp nici de-a gândi,După ce-am trecut hotarul, zi și noapte aș munci! Unii spun că-i hărnicie, că românu-i meșter bun,Alții spun că e prostie, cei de-aici cred că-i nebun.Ce să zic, luat de valuri, deseori pățesc la fel,Mă zbat între două maluri:îs tâmpit sau îs tembel!De cinci ani, fără oprire, niciodată n-
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]
-
de dor Poate e o umbră de pană de vultur rămasă țintuită pe portative de stele o adiere de vânt sideral lumânare ardendă vivace columnă ca o baghetă sceptru titanic un Gănd sonor distilat din paleta nespuselor culori a MARELUI MEȘTER Cel ce sculptează tainic prin oameni Muzica Magna Melosul Universal doar Lui închinat Celui a.dor.at plămădit cu Patos sublim din ne.materia Sa preferată Lumina lină a Sfintei Slave... Foto tehnica - Art Colaj Media- realizat de autor din
POEM HIERATIC XXXVII SIMF.EONICA(SIMFONIA ÎNTRU DEVENIRE) de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377792_a_379121]
-
XV a fost demonstrată de Matei Cazacu și Anca Dumitrescu, care au pus în evidență asemănarea dintre picturile murale ale Voronețului în Moldova și cele ale bisericii valahe Sfîntul Nicolae de la Argeș, pictată la începutul secolului al XV-lea de către meșteri sîrbi. Or, în aceeași epocă, inscripțiile așezămintelor religioase ale lui Ștefan cel Mare exprimă o trimitere clară la tradiția bizantină: ascendența domnitorului este numită, grația divină este menționată în titulatură, este numit "domn prin voia lui Dumnezeu și iubitor de
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
poet, Blaga este apreciat încă de la apariția, în 1919, a primului său volum de versuri. Poemele luminii. Piesele sale de teatru, scrise începînd din 1920-1923, sînt jucate la Cluj, Sibiu și București. Este vorba de Zamolxe, Cruciada copiilor, Avram lancu, Meșterul Manole... Între 1935-1937, Blaga scrie trei texte esențiale Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii -, care introduc, în dezbaterile din jurul lui Crainic și a gîndirismului, o linie de referință. Blaga, pe care Lovinescu îl consideră creatorul imaginilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
d. Lahovari prin capitaluri fictive opuse capitalurilor reale. Ignoranța ce pare că organul marelui om de stat aruncă asupra oratorilor din opozițiune, ar putea să recază pe însuși învățatul organ. Căci, în adevăr, naivă cestiune din partea unor oameni atât de meșteri în cele financiare! Cine nu știe ce se înțelege prin capitaluri fictive? Capitalurile fictive sânt toate acele pretinse reprezentațiuni ale bogăției, ale tranzacțiunilor, precum acțiuni, obligațiuni, polițe, hârtii de credit, cari nu reprezintă o valoare reală sau serioasă. Așa sânt
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nu vor fi mai desperate decât acum, căci de la o vreme încoace prea și-au arătat arama adevărații patrioți. De atunci veniră răscumpărarea de drum de fier, lefuri create pentru deosebiții Stătești, Bilcești și Costinești, ba însuși bătrânul maistru, din meșter subțire al sfănțuirii pieții prin subscripții, s-au mai îngroșat în cogemite pensionar reversibil cu tot tacâmul. Aceasta ca un fel de abecedar al constituționalismului în România, pus anume pe răzoare, in usum Delphini, pentru a i se demonstra viitorului
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
parcă o sinteză a arhitecturii ei: "Și-n cetatea cea zidită din a stâncii coaste sure ... Ce se vede un vis de piatră ridicat dintr-o pădure..." Îmbinarea piatră trunchi de stejar este o operă de dulgherie nu străină de meșterii de mănăstiri din ținutul Moldovei, dar și ai artei "nodului dacic" cu "îmbrățișări repetate, dinamice"49, cu prelungiri ("streașini") care eliberează propria lui putere "repezind-o" din vectori în vectori arce, colonade, bolți. Nu mai e vorba aici de natura
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pentru că Eminescu și Borges pun cartea sub pecetea unui mister accesibil doar inițiaților. "Cifrele de maur" (Memento mori), "cu semnele strâmbe întoarse arăbește" (Povestea magului...) sau "proverb cu literele strâmbe ale întunecatei Arabii" (Sărmanul Dionis), felul de a citi cartea "meșterului" Ruben, din 7 în 7, spun suficient despre "ars regia" (G. Călinescu), arta alchimiștilor și a științelor ezoterice pentru care Eminescu dovedea interes. Această "filieră" ezoterică a Arabiei, patrie a Kabbalei, va fi proprie și textelor borgesiene ("... În colțul de
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
ale secolului, cu o paletă de o sobrietate impunătoare, în care verdele, brunul, roșul, ocrul cîntă într-o surdină umbroasă, fresca impune ca o rugă adîncă și demnă. Dar cum să te închini acestor sfinți eterni, ieșiți de sub mîna unui meșter care a păcătuit atît de amarnic, slujind monstruosul ateism? Nu știu. Mergeți în singurătatea conacului de la Bîrnova, recuperat acum de fiii marelui basaraben, intrați în marea capelă și veți găsi singuri răspunsul. De-o fi existînd vreunul. 30 decembrie Să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sîntem, cum altfel? alături de acel tînăr pictor de promițător talent care, căutîndu-și cu înfrigurare, cu "răutate" drumul, avea de înfruntat mîrșăviile momentului. Dar... dar... și că ne vine greu să uităm, să trecem peste nonșalanța cu care de-acum încărunțitul meșter Pil avea să curteze, harnic și neîntrerupt, puterea comunistă. De ieri și de azi. De ieri, cînd, într-o grotesc-supradimensionată pînză, pictorul temeinic reeducat atunci, în 1960, îl plasa pe Ceaușescu între voievozii și domnitorii neamului. Și azi, cînd, fără
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mai apucat. În tinerețe, dactilografă, îi cunoscuse pe Sadoveanu, pe Topîrceanu ș.a. Deasupra patului, portretul ei, frumoasă! făcut de un maestru al picturii, Nicolae Popa, pe alt perete, niște "flori" de Alupi, în care nu poate fi regăsit niciodată gingașul meșter de mai tîrziu, în rest, mobilă din celălalt veac, mirosind a smirnă. A intrat lent într-un fel de comă care a durat cîteva săptămîni. Avea inima tare. Cînd a murit, n-a explodat blocul. Trecerea "dincolo" s-a consumat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
deriziune și taxat drept subcultural ca arhitectură. Organizatorii își destăinuie un prim impact cu situația ce tinde să se extindă, evaluînd-o ca "vitală, gălăgioasă, penetrantă și prolifică". Fotografiile cu "palate" sînt acompaniate de cele în care apar promotorii, proprietarii și meșterii. Excelentă idee. Cît de activă însă în masa "vitală" avută în vedere? Să revenim la Iași. Unde, prin Monitorul urmărindu-se mai ales matrapazlîcurile "înaltei societăți" locale întru înălțarea infatuatelor ei vile ni se înlesnește, prin fotografie și comentariu avizat
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
statul socialist, îmbuibaților capitaliști. După externare, văzîndu-l acasă pe veneratul pictor, îl asist, un timp, în bucătărie (unde-și are atelierul), la definitivarea compoziției care tratează, evident, patrioticul subiect. Nici o mirare. Cum mirare nu e nici cînd, pentru ultimele tușe, meșterul întinde mîna spre dulap și, luînd de-acolo uleiul de floarea-soarelui, comestibilul, își diluează cu el pasta din tub, ca substitut, acesta, al profesionalului ulei de in tocmai terminat. Dar ce frumoasă e proaspăta lucrare! S-o mănînci, nu alta
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
au pregătit planurile și au verificat realizarea lor. La 1 ianuarie 1829 s-a înființat Divanul Împlinitor, cu o secție specială - a 3-a - care a avut îndatorirea de a procura mijloacele de transport necesare armatei și de a angaja ,,meșteri și lucrători pentru reparații și construcții de poduri, drumuri, spitale”. În bugetul statului au fost prevăzute sume special destinate „întocmirii podurilor și a drumurilor”: în anul 1832 - 708 lei, iar în anul 1833 - 25.000 lei, din care s-au
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în anul 1833 - 25.000 lei, din care s-au cheltuit 17.799 lei. Proprietarii podurilor, boieri sau clerici, au fost obligați să dea lemnul necesar reparațiilor și reconstrucțiilor de poduri, de la care ei încasau brudina, și să plătească lucrul meșterilor și al salahorilor. Pentru drumurile principale s-a hotărât să se facă poduri mari, a căror construcție să se dea în antrepriză. În vederea lucrărilor de „întocmire a drumurilor și podurilor” au fost numiți responsabili cu conducerea muncii oameni din „treptele
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a-l reface, nici în fața „ezecuției oștenești”. În felul acesta toată greutatea obligațiilor apăsa pe restul populației. Deoarece ea era deja extenuată de havalele sau beilicuri, a răspuns acestor noi obligații printr-o opoziție dârză. Locuitorii târgurilor amenințau cu împrăștierea, meșterii fugeau din ținut în ținut, țăranii fugeau de la lucru, nu se supuneau chemărilor, băteau pe zapcii și se răzvrăteau. Răscoalele țărănești din 1831 și epidemiile au întrerupt lucrările de drumuri. Ele au fost amânate până după 20 mai 1831. În
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Sculeni un pod special pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
XVIII-lea au fost Romanul și Bacăul. Ele însă nu erau atât de dezvoltate. Dovada o constituie răspunsul Divanului Moldovei, din 10 decembrie 1770, la cererea rușilor de a se construi 160 șeici pe Siret și Prut, că nu sunt meșteri suficienți în țară și că turcii, pentru a construi șeici în Moldova, aduceau meșteri proprii. Necesitatea folosirii Prutului și a Siretului pentru transporturi se impunea cu o tărie crescândă, date fiind și avantajele pe care le oferă transportul pe apă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dovada o constituie răspunsul Divanului Moldovei, din 10 decembrie 1770, la cererea rușilor de a se construi 160 șeici pe Siret și Prut, că nu sunt meșteri suficienți în țară și că turcii, pentru a construi șeici în Moldova, aduceau meșteri proprii. Necesitatea folosirii Prutului și a Siretului pentru transporturi se impunea cu o tărie crescândă, date fiind și avantajele pe care le oferă transportul pe apă. De altfel, lemnul moldovenesc nu era transportat la Galați decât pe Siret. Și ceea ce
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Iași a două ateliere de producere a hârtiei pentru țigări, cu două cuptoare și cu patru lucrători. Concomitent cu creșterea volumului de lucrări edilitare în orașe, cu mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșterea volumului de lucrări edilitare în orașe, cu mărirea nevoilor și a exigențelor orășenilor și a târgoveților, a sporit și numărul meșterilor lemnari, iar specializarea lor a făcut noi progrese. În acea epocă, în statisticile moldovene se face distincție între meșterii stoleri, dulgheri, rotari, cărătași, droșcari, butnari (dogari), zugravii de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele specialități noi în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de lemn etc. În catagrafiile orașelor găsim reprezentate mai toate specializările cunoscute astăzi. Unele specialități noi în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul parchetării. În Moldova, nu se aflau astfel de meșteri. De aceea, Rosetti Roznovanu a adus, în 1851, pentru parchetarea „odăilor” sale de la Stânca, un meșter englez, care și-a luat ca ajutoare lemnari indigeni. Din statisticile întocmite în anul 1845 (care sunt incomplete, la multe orașe se indică specialitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în prelucrarea lemnului își fac loc, printre îndeletnicirile tradiționale, în acea perioadă, ca de pildă meșteșugul parchetării. În Moldova, nu se aflau astfel de meșteri. De aceea, Rosetti Roznovanu a adus, în 1851, pentru parchetarea „odăilor” sale de la Stânca, un meșter englez, care și-a luat ca ajutoare lemnari indigeni. Din statisticile întocmite în anul 1845 (care sunt incomplete, la multe orașe se indică specialitatea numai la meșterii creștini localnici), rezultă că în zece din cele 13 capitale de district ale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]