7,605 matches
-
β=-.34, p<.05Ă După ce variabilă mediatoare este introdusă în modelul de regresie, relația dintre variabilele independente și variabilă dependența trebuie fie să dispară (mediere totalăă, fie să se diminueze semnificativ (mediere parțialăă; în cazul de față, suportul organizațional perceput mediază total relația dintre dintre SPS și SPDRU, pe de o parte, și intenția de a părăsi organizația, de cealaltă parte. Deoarece relația dintre suportul perceput din partea agenților organizaționali sau din partea organizației și intenția de a părăsi organizația poate fi influențată
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
78* Pasul 2 .72* 37.14* Vechime .44 * SPS -.28* SPDRU -.26* Pasul 3 .76* 34.16* Vechime .31* SPS -.17 SPDRU -.19 SOP -.34* * p < .05 Efectul de mediere presupus în cele două ipoteze este complet: suportul organizațional perceput mediază atât relația negativă dintre suportul perceput din partea superiorului direct și intenția de a părăsi organizația, cât și relația negativă dintre suportul perceput din partea departamentului de resurse umane și intenția de a părăsi organizația. Odată introdusă variabilă mediatoare în model, efectul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Eisenberger. Principalele aspecte observate se referă la faptul ca suportul perceput din partea superiorului direct și din partea departamentului de resurse umane sunt direct relaționate cu suportul organizațional perceput, având o contribuție semnificativăla formarea acestuia; în al doilea rând, suportul organizațional; perceput mediază relația dintre suportul perceput din partea celor doi agenți organizaționali și intenția de a părăsi organizația. Aceste descoperiri nu sunt cu totul noi; contribuția originală a acestui studiu este că oferă dovezi clare ale rolului percepției asupra departamentului de resurse umane
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
întâlnire cu adepții săi nu-și va forma aceeași imagine despre liderul respectiv. Ținută vestimentară a persoanelor publice sau politice poate avea un rol important în percepția imaginii acestora. R.J. Sternberg aduce în discuție importantă poveștilor pentru eficacitatea liderilor. Mijloacele media moderne sunt elemente cheie în crearea și distribuția acestor povestiri. Pentru a înțelege problemele conducerii în epoca actuala, trebuie cunoscute și înțelese în profunzime mijloacele media în toată puterea și influența lor. Trebuie să ne gândim din ce in ce mai mult despre lideri
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
stând ouț; 10. People want to enjoy life. FACTORS INFLUENCING THE BUYERS BEHAVIOUR Consumer behavior is affected by many uncontrollable factors. Just think, what influences you before you buy a product or service? Your friends, your upbringing, your culture, the media, a role model or influences from certain groups?Hereafter, we will briefly present these factors which have an impact on the consumer behavior. The cultural factors are the ones that have the strongest influence on the consumer behavior and these
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
căutate fie prin sporirea atenției acordate acestui proces, fie prin căutare activă, căutare care se poate baza pe una dintre următoarele surse: surse personale: familie, prieteni, vecini, cunoștințe; surse comerciale: publicitate, agenți de vânzări, distribuitori, ambalaje, afișaje; surse publice: mass media, organizații care fac studii de piață; Gradul de influență al acestor surse de informații variază în funcție de tipul de produs și de cumpărător. În general, consumatorul își procura cele mai multe informații despre un produs/ marca din surse comerciale. Cele mai eficiente și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
sistemul informațional este considerat a fi sistemul nervos al organizației, atunci tot în aceeași măsură putem considera tehnologia workflow ca fiind cel mai consistent suport al informatizării acestuia. Nu întâmplător, în literatura de specialitate, workflow se detașează ca tehnologie destinată medi ului informațional prin imaginea sa de coloană vertebrală a sistemului informaționa l. Sfârșitul anilor ’80 a consacrat din punct de ved ere tehnologic aceste aplicații pentru întreprindere. Este perioada în care marile companii au început să se restructureze organizațional, să
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
CRM, June, 2010, disponibil la http://www. chessmediagroup.com/wp content/uploads/resource/95dd4dd11f5def709a3683f4e fd97d26.pdf footnote> în iunie 2010 - un grup de consultanți în afaceri din SUA care au competențe pe dezvoltarea Social- CRM, Enterprise 2.0 și strategii media sociale. Discuții și exemple În 2010 Business Software a dat publicității rapor tul Top 10 Social CRM Software, disponibil odată cu încărcarea raportului Top 40 CRM Software Vendors la adresa: http://www. business-software.com/crm-evaluation/top-40-crm- vendors.php. În acest top se
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
decisive în cadrul instanțelor de consacrare: edituri, spațiu academic, teatru. Ea se referă la relația pe care scriitorul o are cu publicul său în instanța de consacrare: la un capăt este o relație privată (lectură individuală), care continuă cu o relație mediată de cunoașterea textului în cadrul universității, la celălalt capăt situându-se relația care are loc în spațiul public, în teatru. Așa cum se vede din acest exemplu, pentru a putea interpreta hărțile perceptuale obținute nu este suficient să folosim doar indicatorii statistici
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o astfel de leziune”. Din punctul de vedere al fiziologiei, durerea este un fenomen perceptiv complex, polimorf și multidimensional, ce asociază manifestări senzitive cu reacții somatice, vegetative, endocrine și psiho-afective de suferință, rezultate din însumarea unor stimuli de natură variată, mediați ascendent prin neurostructuri specifice și nespecifice la niveluri cerebrale diferite, analitice și integrative (Hăulică, 2002). Sub raportul modului obiectiv, cât și, mai ales, subiectiv de evidențiere a durerii, faptul că pacienții cu leziuni identice resimt durerea în mod diferit este
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
wir „curaj, virtute, valoare, voință, virtuozitate”, în măsura în care acestea atribuie virtualului un sens uman. În primul rând etimologic vorbind, virtualul nu constrastează cu realul sau cu umanul. Din acest punct de vedere, realitatea virtuală poate fi interpretată drept o realitate umană mediată prin tehnologiile informațional-comunicaționale, iar orice proces de virtualizare (de la globalizarea economiei la scriitura computerizatăă poate coincide astăzi cu valorificarea umanului, începând cu semnificațiile afectivității și ale conștiinței și continuând cu cele ale materialității corporale și sociale în raportarea individului la
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
coevoluția ființei umane cu mașinile computaționale sub forma unei interfațări complementare: la fel cum pielea corpului separă și simultan unește exteriorul trupului de interiorul său, interfața digitală, indiferent de felul și natura ei, generându-se ca un spațiu al reciprocității, mediază între ființa umană și alteritatea tehnologică. Această perspectivă se diferențiază de perspectiva catastrofică asupra virtualității, perspectivă care anunță dispariția ființei umane în implozia hiperreală și, respectiv, în inerția imobilizantă. Eseul de față, diferențiindu-se de perspectivele negative ale simulacrului, se
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în mod intrinsec, de colaborarea sau interacțiunea dintre utilizatorii rețelei și codurile de date. De pildă, instalația intitulată „Dialogue with The Knowbotic South” a grupului de artiști ilustrează aceste configurații practice prin intermediul agenților cunoașterii echipați cu algoritmi genetici (knowbotsă care mediază între natura referențială (continentul de la Polul Sudă și simulările computerului sau operațiile telerobotice prin generarea de viziuni în Internet. Sistemelor digitale dotate cu senzori le revine rolul de a analiza porțiuni de realitate naturală și de a construi o natură
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
în care reprezentarea virtuală, interfațată computeristic a umanului, este de fapt un corp conectat în mod organic, perceptiv la spațiul tehnologic. Subiectul virtual se remarcă prin caracterul său imersiv în interfața digitală, caracter coerent prin prisma senzațiilor proprioceptive 15 care, mediate de interfețe electronice, reconfigurează limitele percepționale ale corpului uman. Subiectul virtual este, prin urmare, unul inserat cu informație material-digitală, informație care pune în discuție limitele localizării și ale integrității umane, mai degrabă decât un subiect imaterial și destrupat. Am văzut
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
virtuală nu pot fi experimentate, consideră teoreticiana, decât prin simțurile organelor corpului fizic, material, spre exemplu ochii care privesc fluxurile de date cyberspațiale concretizate dincolo de ecranul computerului sau ochii care urmăresc proiecțiile stereoscopice ale realității virtuale. Însăși tehnologia hardware care mediază virtualul este materială, iar, fără această materialitate a tehnologiei, virtualul cibernetic nu este posibil. În acest studiu al subiectului virtual, profesoara de engleză de la Universitatea din California urmărește, prin urmare, dependența virtualului de material: „condiția virtualității” constă în conceperea informației
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
destrupare. Spre deosebire de aceste accepții, susținem menținerea ideii de (postăuman întrupat (embodiedă în orice relație cu tehnologia computațională: în realitatea virtuală, în cyberspațiul Internetului sau în viața de zi cu zi a utilizării tehnologiilor digitale. Identitatea virtuală, materială și întrupată este mediată în mod computațional, deși prima impresie, în concretizările imersiei, ale teleprezenței sau ale interacțiunii, este un simț al imediatului și al lipsei mijlocirii (sintagma „în timp real”Ă. În cadrul acestei medieri identitare cibernetice la interfață, simțurile corporale sau mișcările trupului
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
și reluând-o prin reciclare și relocalizare. În intermedialitatea formată de relaționarea strânsă dintre suprafața și adâncimea ecranului monitorului, se desfășoară forțe identitare, se traversează circuite și fuzionează sisteme biocibernetice, se împacă binarisme și se înregistrează conflicte și contradicții subiective. Mediată prin tehnologie comunicațională, identitatea virtuală se manifestă teletopic și teleprezent, în măsura în care a fi conectat la Internet înseamnă a fi distribuit, prezent simultan și multilocalizat, însă aceste procese se realizează prin intermedierea simțurilor fizice, prin participare, imersie și interacțiune. De pildă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
împrumutate. De la identitatea transformată în context online până la prefigurațiile unei identități transfigurate prin biotehnologii (vezi în capitolul următor discutarea discursului transumanistă, lookul și personalitatea „naturale” devin cele care suportă reinvenția de sine, corporală, cognitivă și afectiv-senzorială a ființei umane. Identitatea mediată prin tehnologiile comunicaționale nu poate fi desprinsă de înțelesul interfeței, deopotrivă ca materialitate (ecran, tastatură, mouse, joystick, creion optic, costum de date, microfoane, cască și ochelari de realitate virtuală etc.Ă și ca program sau limbaj informatic. Într-o viziune
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
a spori percepția asupra propriului corp, de a reflecta asupra simțurilor acestuia, de a negocia relația trupului și a conștiinței cu spațiul. Procesul de interfațare tehnologică a identității nu este străin de problematicile redefinirii și repracticării naturii umane în contexte mediate de tehnologiile virtualului: de la percepția dislocării corpului prin emergența unor „organe” senzoriale mașinice la regăsirea și redimensionarea acestuia pentru asigurarea unei percepții de sine. Chestionarea modurilor perceptive și senzoriale familiare ajunge până la obținerea senzațiilor de fragmentare corporală, de ubicuitate sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
se situează contextual și temporar în oricare dintre toposurile în care poposește. Avataritatea se ipostaziază astfel sub zodia nomadismului, chestionând sedentarismul identitar, logica asemănării și principiile aceluiași. În spațiile imersive, generate în timp real și interactive ale realității virtuale, interfața mediază între corporalitatea biologică și cea tehnologică, astfel că simbioza dintre aceste două tipuri de corporalitate formează cadrele existențiale ale unor intracorporalități și intrasubiectivități. La fel ca în cazul fuziunii dintre fizic și digital în cadrul spațiului virtualității, intercalarea dintre biologic și
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
identitatea interfațată sau avatarică poate fi exemplificată prin operele de „artă carnală” ale artistei Orlan. Arta de tip performance corporal a artistei Orlan, începând cu anii ’90, se bazează pe o serie de operații ale chirurgiei estetice și pe reprezentările media corespunzătoare. Artista își re/sculptează look-ul după figuri feminine celebre din istoria artei precum Mona Lisa, Psyche, Europa, Diana sau Venus. Dacă în anii ’70, artista desfășoară sculpturi-performanțe precum „Le Baiser de l’artist” (inspirată de iconografia barocăă sau
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
liminale de trecere înspre o posibilă condiție postumană. Perspectiva postumanului, așa cum este, la rândul ei, propusă în acest capitol, se întâlnește cu viziunea virtualului în înțelesul de coabitare dintre uman și ceea se este dincolo de uman, în acest caz entitățile mediate de tehnologiile computaționale. Postumanul nu este, prin urmare, privit ca o desprindere totală de uman, ca o ruptură sau ca o revoluție existențială, așa este formulat adesea în discursul promotorilor conceptului, ci intră în continuitate cu umanul, în același timp
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
Spre exemplu, în privința nanotehnologiei (știința imaginată de Richard Feynman în 1959 și promovată ulterior în special de Eric Drexler ca o revoluțieă, transumaniștii își pun speranțe nețărmurite în construirea de mașini microscopice care să regleze circulația sângelui în organism, să medieze interacțiunea uman-tehnologie prin implantarea de organe și de simțuri artificiale sau chiar să interfațeze, neuronal și electronic, între creier și computer. Țelul acestora este să reconstruiască în mod genetic fiecare celulă și fiecare atom ale trupului conform principiilor autoreproductive ale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vine în sprijinul luptei împotriva îmbătrânirii organismului uman și al schimbării biologice radicale prin fuzionarea cu cibernetica, iar pentru adepții transumaniști ai clonării, managementul reproducerii umane este un atribut pozitiv al alegerii genetice și al extinderii umanului în zona liminală mediată de biotehnologie și de nanotehnologie (vezi primul capitolă. Profetizările din științele tehnobiologice se regăsesc în tonalitățile vizionare ale inginerilor în robotică sau ale informaticienilor din domeniile inteligenței și vieții artificiale. Spre exemplu, Kurzweil (1999, 2002Ă prevestește apariția „erei mașinilor spirituale
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
unui univers realist-optic, ci intenționează să dizolve marginile solide ale obiectelor, să desolidifice materialitatea și, astfel, să evite delimitarea obiectelor de spațiu, să defamiliarizeze și să resensibilizeze percepția receptorului realității virtuale (vezi Davies și Harrison, 1996Ă. Această tehnică a sugestiei mediază experiența fenomenologică a utilizatorului de a fi în lume, de a contempla și de a se integra perceptiv spațiului virtual, mai degrabă decât de a acționa și de a manipula obiectele sau spațiul însuși: Un alt aspect-cheie al spațiului virtual
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]