1,793 matches
-
și maleole. Schimbări rapide au loc în această săptămână în regiunea talusului și a maleolelor. Sustentaculum tali se dezvoltă ferm și talusul migrează din poziția sa anterioară, fiind ancorat între maleole, dintre care cea laterală crește mai mult decât cea medială. La sfârșitul perioadei embrionare, regiuni celulare dense numite interzone constituie structuri din care se vor forma viitoarele articulații. Începutul etapei de osificare este semnalizat de penetrarea vasculară a modelelor cartilaginoase, penetrare care începe la nivelul talusului sub forma unei vacuolizări
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
în 5 tipuri: Domul talusului (= trohlea talusului) este o suprafață articulară curbată netedă, acoperită cu cartilaj, situată pe fața superioară a talusului și prezintă trei fețe articulare: fața superioară care se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei; fața maleolară medială care se articulează cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală care se articulează cu maleola laterală a fibulei. Fracturile transcondrale a domului talusului sau fracturile osteocondrale a domului talusului (Tipul 1) sunt fracturi a suprafeței articulare a trohleii
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
talusului) este o suprafață articulară curbată netedă, acoperită cu cartilaj, situată pe fața superioară a talusului și prezintă trei fețe articulare: fața superioară care se articulează cu fața articulară inferioară a tibiei; fața maleolară medială care se articulează cu maleola medială a tibiei și fața maleolară laterală care se articulează cu maleola laterală a fibulei. Fracturile transcondrale a domului talusului sau fracturile osteocondrale a domului talusului (Tipul 1) sunt fracturi a suprafeței articulare a trohleii talusului, care afectează cartilajul și reprezintă
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
a suprafeței articulare a trohleii talusului, care afectează cartilajul și reprezintă 0,06%-0,09% din totalul traumatismelor membrului inferior. Locația caracteristică a fragmentului fracturat este domul talar antero-lateral sau postero-medial. Fragmentele fracturate laterale au o formă conică, în timp ce fragmentele mediale sunt sub formă de așchie. Fracturile domului talusului au fost clasificate în 4 stadii de Berndt și Harty (1959), la care a fost adăugat ulterior stadiul 5. Tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat pentru leziunile fără deplasare este controversat
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
5. Tratamentul ortopedic prin imobilizare în aparat gipsat pentru leziunile fără deplasare este controversat. Tratamentul chirurgical constă în excizia și forajul fragmentului rămas pentru a permite revascularizarea și metaplazia fibrocartilaginoasă; în leziunile acute care cuprind cel puțin 33% din domul medial sau lateral se practică reducerea sângerândă și fixare internă cu sau fără adeziv cu fibrină sau cu broșe absorbabile. Pentru fragmentele mici în stadiile 3, 4 la adulți și la copii în stadiul 4 se poate face o debridare artroscopică
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
reducere sângerândă și fixare internă cu șurub. Fracturile procesului posterior al talusului (tip 3) reprezintă 5% din totalul fracturilor talusului și 21% din leziunile corpului talusului. În funcție de regiunea fracturată se deosebesc 3 tipuri de fracturi: "fractura tuberculului lateral", "fractură tuberculului medial" și "fractura bituberculară" (a ambilor tuberculi). Fractura tuberculului lateral (fractura Shepherd), în general extra-articulară, detașează posterolateral procesul posterior al talusului; ea poate fi legată de o rupere a fasciculului posterior a ligamentului colateral lateral al articulației tibiotarsiene în timpul unei hiperflexiuni
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
rotație externă a piciorului sau, probabil mai frecvent, printr-o mișcare de hiperflexiune plantară forțată contra plafonului tibial, care strivește tuberculul lateral între marginea posterioară a tibiei și calcaneu, așa cum este cazul lovirii mingii blocate de către un fotbalist. Fractura tuberculului medial este mult mai rară. Fractura bituberculară Stieda detașează partea posterioară a talusului în totalitate; ea interesează în mod constant suprafețele articulare posterioare și se datorează unei mișcari de hiperflexiune plantară brutală și este frecvent asociată cu luxație în cuplu de
Talus () [Corola-website/Science/334707_a_336036]
-
așezat pe fața posterioară a brațului, de la scapulă până la olecranon. Extremitatea superioară a lui este împărțită în trei ramuri sau capete de origine (de unde și numele de triceps): capul lung (porțiunea lungă a tricepsului), capul lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Pe viu, simpla extensie a antebrațului evidențiază mușchiul. are trei capete de origine, unul pe scapulă și două pe humerus: capul lung (porțiunea lungă a tricepsului), capul lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Cele trei capete
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
fața posterioară a brațului, de la scapulă până la olecranon. Extremitatea superioară a lui este împărțită în trei ramuri sau capete de origine (de unde și numele de triceps): capul lung (porțiunea lungă a tricepsului), capul lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Pe viu, simpla extensie a antebrațului evidențiază mușchiul. are trei capete de origine, unul pe scapulă și două pe humerus: capul lung (porțiunea lungă a tricepsului), capul lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Cele trei capete ale tricepsului
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Pe viu, simpla extensie a antebrațului evidențiază mușchiul. are trei capete de origine, unul pe scapulă și două pe humerus: capul lung (porțiunea lungă a tricepsului), capul lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Cele trei capete ale tricepsului au origini diferite, prin tendoane independente. Cele trei capete își păstrează oarecum individualitatea și converg la nivelul treimii medii a humerusului într-un singur corp muscular fusiform care se continuă cu un tendon
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
lateral) și capul medial (vastul medial). Pe viu, simpla extensie a antebrațului evidențiază mușchiul. are trei capete de origine, unul pe scapulă și două pe humerus: capul lung (porțiunea lungă a tricepsului), capul lateral (vastul lateral) și capul medial (vastul medial). Cele trei capete ale tricepsului au origini diferite, prin tendoane independente. Cele trei capete își păstrează oarecum individualitatea și converg la nivelul treimii medii a humerusului într-un singur corp muscular fusiform care se continuă cu un tendon comun puternic
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
un singur corp muscular fusiform care se continuă cu un tendon comun puternic, care merge în jos și se inserează pe olecranul ulnei (pe fața posterioară și pe cele două margini ale olecranului). O parte din fibrele profunde ale capului medial, numite mușchiul articular al cotului ("Musculus articularis cubiti"), se fixează pe capsula articulației cotului; ele împiedică prinderea capsulei între suprafețele articulare. Fibrele cele mai superficiale ale tendonului comun, se continuă cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). În porțiunea proximală mușchiul triceps
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
trei capete ale mușchiului sunt acoperite de pielea brațului, iar anterior acoperă osul humerus. Anterior între mușchiul triceps brahial și humerus trece nervul radial și vasele brahiale profunde (artera brahială profundă și cele două vene satelite). De-a lungul marginii mediale a mușchiului trec nervul ulnar și artera colaterală ulnară superioară, ramură din artera brahială. Capul lung al mușchiului triceps brahial acoperit de mușchiul deltoid trece dedesubtul articulației scapulohumerale și participă la delimitarea patrulaterului humerotricipital și al triunghiului omotricipital. Între fasciculele
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
ulnară superioară, ramuri din artera axilară ("Arteria axillaris"), din artera brahială ("Arteria brachialis"), din artera circumflexă humerală posterioară și din artera brahială profundă. Capul lateral este vascularizat de ramuri din artera brahială profundă și din artera circumflexă humerală posterioară. Capul medial este vascularizat de artera colaterală ulnară superioară și artera brahială profundă.
Mușchiul triceps brahial () [Corola-website/Science/332120_a_333449]
-
sau fascia brațului (Fascia brachii) este o teacă fibroasă și rezistentă care acoperă mușchii brațului ca un manșon, aflându-se sub piele. Superior continuă fascia deltoidiană și pe cele pectorale, iar distal se prinde pe olecran și pe epicondilul medial și pe cel lateral al humerusului, continuând cu fascia antebrahială. De pe suprafața interioară a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare musculare: septul intermuscular lateral și septul intermuscular medial. Se formează astfel două loje: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
pe cele pectorale, iar distal se prinde pe olecran și pe epicondilul medial și pe cel lateral al humerusului, continuând cu fascia antebrahială. De pe suprafața interioară a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare musculare: septul intermuscular lateral și septul intermuscular medial. Se formează astfel două loje: o lojă anterioară pentru mușchiul biceps brahial și mușchiul brahial, și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. se află sub piele, are o formă cilindrică și înconjoară brațul ca un manșon acoperind mușchii brațului
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
și o lojă posterioară pentru mușchiul triceps brahial. se află sub piele, are o formă cilindrică și înconjoară brațul ca un manșon acoperind mușchii brațului. Structural, fascia brahială este formată predominant din fibre conjunctive circulare și longitudinale (oblice inferior și medial). Este subțire anterior (deasupra mușchiului biceps brahial), dar mai groasă posterior (deasupra mușchiului triceps brahial și epicondililor humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul deltoid. Ea este întărită medial de fibre provenind
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
oblice inferior și medial). Este subțire anterior (deasupra mușchiului biceps brahial), dar mai groasă posterior (deasupra mușchiului triceps brahial și epicondililor humerali). Fascia brahială este mai densă posterior, în treimea mijlocie a brațului și sub mușchiul deltoid. Ea este întărită medial de fibre provenind din mușchiul pectoral mare ("Musculus pectoralis major") și mușchiul dorsal mare ("Musculus latissimus dorsi"), iar lateral de fibre provenind din mușchiul deltoid ("Musculus deltoideus"). Pe fascia brațului și în special pe septurile sale se inseră mușchiul brahial
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
proximal (superior) cu fascia pectoralului mare ("Fascia pectoralis"), fascia infraspinoasă ("Fascia infraspinata"), fascia deltoidiană ("Fascia deltoidea") și cu fascia axilară ("Fascia axillaris"). Extremitatea sa distală (inferioară) la nivelul cotului se prinde pe cei doi epicondili humerali (epicondilul lateral și epicondilul medial) și pe olecran, iar apoi se continuă în jos cu fascia antebrahială ("Fascia antebrachii"). Suprafața interioară a fasciei brațului este în raport cu mușchii, cărora le furnizează fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află vena cefalică ("Vena cephalica") și
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
a fasciei brațului este în raport cu mușchii, cărora le furnizează fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află vena cefalică ("Vena cephalica") și vena basilică ("Vena basilica"), vasele limfatice și ramurile senzitive ale nervilor radial ("Nervus radialis"), cutanat brahial medial ("Nervus cutaneus brachii medialis") și axilar ("Nervus axillaris"). Medial ea este perforată de orificii pentru trecerea acestor nervi și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe fața internă a fasciei brahiale se
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
fascii de înveliș. Pe fața superficială a ei se află vena cefalică ("Vena cephalica") și vena basilică ("Vena basilica"), vasele limfatice și ramurile senzitive ale nervilor radial ("Nervus radialis"), cutanat brahial medial ("Nervus cutaneus brachii medialis") și axilar ("Nervus axillaris"). Medial ea este perforată de orificii pentru trecerea acestor nervi și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe fața internă a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare sau septuri intermusculare conjunctivo-fibroase groase și
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
și vene superficiale (prin cel mai mare trece vena bazilică). În jumătatea inferioară a umărului de pe fața internă a fasciei brahiale se desprind două despărțitoare sau septuri intermusculare conjunctivo-fibroase groase și rezistente, orientate transversal: septul intermuscular lateral și septul intermuscular medial. Aceste septuri merg până la humerus și separă mușchii regiunii anterioare de cei ai regiunii posterioare a brațului și servesc ca locuri de inserție a unor mușchii ai brațului și antebrațului. Septul intermuscular lateral al brațului ("Septum intermusculare brachii laterale") se
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
pe creasta tuberculului mare (= buza laterală a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi majoris"), pe marginea laterală a humerusului ("Margo lateralis humeri") sub tuberozitatea deltoidiană ("Tuberositas deltoidea humeri") și pe epicondilul lateral al humerusului ("Epicondylus lateralis humeri") și separă capul lateral și medial al mușchiului triceps brahial de mușchiul brahial și mușchiul brahioradial. El se continuă în sus cu tendonul mușchiului deltoid. Acest sept este perforat dinspre posterior spre anterior în jumătatea inferioară a brațului, de nervul radial ("Nervus radialis") și de artera
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
Arteria profunda brachii"). Pe septul intermuscular lateral se inserează posterior mușchiul triceps brahial ("Musculus triceps brachii"), iar anterior mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale") mai bine pronunțat și mai gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]
-
lateral se inserează posterior mușchiul triceps brahial ("Musculus triceps brachii"), iar anterior mușchiul brahial ("Musculus brachialis"), mușchiul brahioradial ("Musculus brachioradialis") și mușchiul lung extensor radial al carpului ("Musculus extensor carpi radialis longus"). Septul intermuscular medial al brațului ("Septum intermusculare brachii mediale") mai bine pronunțat și mai gros este situată pe suprafața internă a umărului și se inserează pe creasta tuberculului mic (= buza medială a șanțului intertubercular) ("Crista tuberculi minoris"), pe marginea medială a humerusului ("Margo medialis humeri") sub inserția mușchiului coracobrahial
Fascia brahială () [Corola-website/Science/332129_a_333458]